Categorii
Legislatie

România va fi împânzită de insule digitalizate de colectare și se va ști ce aruncă și cât aruncă fiecare cetățean

România intenționează să operaționalizeze 13.752 de insule digitalizate de colectare separată a gunoiului până la 30 iunie 2026, potrivit angajamentelor din PNRR.

Majoritatea acestor insule vor deservi blocurile de locuințe, iar fiecare cetățean va avea acces separat pentru aruncarea deșeurilor. Astfel, se va ști ce reciclează, dar și cât și ce aruncă fiecare cetățean, iar costurile pentru salubritate ar urma să fie stabilite în funcție de aceste componente.

Numai pentru tranziția către o economie circulară, România va primi prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – 1,2 miliarde de euro.

Expertul în deșeuri Raul Pop, fost secretar de stat în Ministerul Mediului, a explicat care vor fi beneficiile, dar și-a exprimat și rezervele cu privire la capacitatea României a îndeplini reformele pe care și le-a propus.

Pop a subliniat că salubritatea este în acest moment singurul serviciu care se mai plătește la paușal, însă acest mod de tarifare se va schimba în curând.

„Vorbim despre insule digitalizate de colectare. Sunt acele dulapuri cu cinci orificii pentru cinci tipuri de deșeuri care trebuie să recunoască cine și ce aruncă pentru a putea trece mai departe la o tarifare diferențiată pentru că, în momentul de față, în România, deșeurile sunt printre puținele sau singurul serviciu public care se tarifează paușal. Dacă la curent plătești fiecare unitate de consum, la KW, la deșeuri plătești otova pentru faptul că exiști. Și plătești pentru faptul că exiști de la 3-4 lei până la 15 – 16 – 20 lei, depinde cum și-au făcut planurile salubriștii și mai departe ce au negociat cu primăria. Nu există niciun fel de instrument de control – nici dacă sumele astea sunt adecvate și acoperă corespunzător un serviciu așa cum trebuie el făcut, conform legii și nici nu există vreo diferențiere între o mamă casnică, de exemplu, și un director care lucrează mai mult în deplasare și nu generează aceeași cantitate de deșeuri dar plătește la fel”, a explicat expertul în deșeuri, în cadrul unui EcoForum pentru jurnaliști, organizat de Ecotic.

Raul Pop a atras însă atenția că România se va confrunta cu o serie de provocări pentru că statul are o capacitate administrativă extrem de limitată. El a criticat și felul în care se face managementul deșeurilor în acest moment, ținând cont că România reciclează în jur de 10%, deși ar trebui să fi reciclat aproximativ 50% până la finalul lui 2020.

„Vestea bună e că avem bani, vestea proastă este că trebuie să îi absorbim și eu nu știu cum o să putem să facem chestia asta la nivelul de capacitate, de management pe care o avem în instituțiile centrale de mediu”, a remarcat specialistul.

Potrivit acestuia, România s-a confruntat cu o serie de întârzieri, iar Comisia Europeană va impune reforme greu de implementat. „O componentă importantă din PNRR este componenta de reforme. Și aici sunt cele mai mari riscuri pentru că toate investițiile de care vă spuneam sunt necesare, sunt semnificative, dar nu sunt reforme. Sunt niște rămâneri în urmă, ceea ce a și făcut ideea dificil de promovat la nivelul Comisiei Europene. Ideea asta pe care o propuneți voi, Uniunea Europeană a trecut prin ea acum 30 de ani și acum nu faceți decât să recuperați niște întârzieri. Cu toate acestea, s-au acceptat la evaluare aceste tipuri de investiții, condiționate însă de niște reforme reale care înseamnă un program de trecere spre economia circulară, un program coerent de dezvoltare a unor metodologii și a capacităților umane în instituțiile publice”, a spus el.

Damov: Problema e colectarea separată

La rândul său, președintele Green Group, Constantin Damov, a subliniat că gunoiul trebuie transformat într-o resursă vitală pentru omenire și cea mai mare piedică a țării noastre stă în partea de colectare separată, ținând cont că există capacitate de prelucrare.

„Practic orice moleculă extrasă dintr-o mină sau dintr-o pădure sau din tot ce utilizăm noi ca materie primă, acea moleculă trebuie să se întoarcă din nou, așa cum ne arată natura, într-un flux. În cazul reciclării, eforturile sunt insuficiente pentru ce ne-am propus ca țară”, a subliniat Damov.

Liderul Green Group a mai spus că, prin reciclarea electronicelor, s-a atins un nivel de extragere de 98% de materiale care sunt redate circuitului industrial. În plus, potrivit lui Damov, România este cel mai mare producător de fibră sintetică reciclată din Europa și avem cea mai mare capacitate de reciclat PET-uri din Europa.

„Performanța reciclării în România este strangulată într-un singur punct și anume colectarea separată. În felul acesta vom putea avea un cerc închis care să funcționeze pentru binele nostru și al societății, în general. Colectarea separată este baza industriei reciclării. (…) În ceea ce privește parteneriatele publice și private, am investit 12 milioane de euro într-un sistem în 38 de orașe care funcționa până în urmă cu 3 ani, însă o lege a stopat programul invocând motivul că doar primăriile se ocupă de colectare”, a mai spus Constantin Damov.

Reforme și investiții

Managementul deșeurilor în țara noastră este o componentă importantă a PNRR, iar potrivit documentelor oficiale ea cuprinde o reformă și trei investiții.

Obiectivul componentei este accelerarea extiderii de sisteme de management al deșeurilor în România cu un focus pe colectarea separată, prevenire, reducere, reutilizare și recuperare pentru a se adapta la legislația UE și a realiza tranziția către economia circulară.

Toate acțiunile atribuite autorităților publice în temeiul strategiei și al planului de acțiune vor fi finalizate până la 30 martie 2026, dar ele au borne de traseu foarte clare care trebuie îndeplinite pe parcurs.

Categorii
Legislatie

Producătorii vor purta răspunderea pentru medicamentele expirate. 1.500 tone de medicamente ajung la groapă sau în canalizare anual

Producătorii vor fi responsabili pentru colectarea și eliminarea deșeurilor provenite din medicamentele expirate și vor trebui să achite o contribuție anuală pentru fiecare kilogram de deșeuri care nu au fost colectate și eliminate.

Prevederile se regăsesc într-un proiect de Lege privind gestionarea deşeurilor de medicamente provenite de la populaţie, precum şi pentru modifîcarea şi completarea unor acte normative în domeniu, care a fost adoptat de Senat, ca primă cameră sesizată.

Astfel, proiectul își propune să gestioneze deşeurile provenite de la populaţie reprezentând subproduse, fracţiuni de produse, substanţe, materii sau materiale de natură medicamentelor, precum şi ambalajele primare care nu pot fi separate de substanţa farmaceutică, pe care deţinătorul persoană fizică doreşte să le predea la punctul de colectare, în vederea eliminării.

Potrivit acestuia, punctele de desfacere (farmaciile) au obligația de a asigura populației posibilitatea de a se debarasa de medicamentele expirate în recipiente dedicate, personalizate pentru colectarea acestor deșeuri, amplasate în cadrul structurii de vânzare. Acestea nu vor mai putea solicită datele persoane. Ele au obligația să încheie contracte în vederea gestionării deșeurilor, cu operatorii economici autorizați în colectarea acestora. De asemenea, trebuie să predea deșeurile exclusiv în baza contractelor, să informeze cu privire la disponibilitatea serviciului de preluare a deșeurilor și a sancțiunilor incidente, prin afișarea instrucțiunilor la loc vizibil, în cadrul punctului de vânzare. Ele vor trebui să țină evidență lunară a deșeurilor preluate și predate în vederea eliminării și să o raporteze Administrației Fondului pentru Mediu.

Acoperirea costurilor, la producători

Totuși, producătorii care introduc pe piața națională medicamente sunt responsabili pentru finanțarea colectării și eliminării deșeurilor, potrivit legii și potrivit principiului european „poluatorul plătește”.

Potrivit proiectului, obligațiile privind răspunderea extinsă a producătorului sunt:

a) acoperirea costurilor pentru preluarea deșeurilor de la detinători, ambalajele dedicate colectării, transportul, sortarea, recuperarea ambalajelor în vederea reciclării și eliminarea deșeurilor de substanță farmaceutică;

b) îndeplinirea cel puțin a cotelor prevăzute de lege;

c) raportarea lunară, către Administrația Fondului pentru Mediu, pe baza de documente justificative, a cantității de deșeuri de substanță farmaceutică colectată și eliminată, exprimată în kilograme;

d) achitarea anuală, către Administrația Fondului pentru Mediu, a unei contribuții fmanciare de 30 lei per kilogram de deșeuri care fac obiectul obligației de gestionare și care nu au fost colectate și eliminate.

Obiectivele anuale privind colectarea și eliminarea deşeurilor sunt stabilite prin ordin al ministrului mediului, apelor și pădurilor, după consultarea şi în baza informaţiilor furnizate de Ministerul Sănătății, până la dată de 15 decembrie a fiecărui an, pentru anul următor.

Totuși, obiectivele anuale privind colectarea şi eliminarea deşeurilor care trebuie atinse la nivel naţional nu pot fi inferioare următorilor indicatori:

a) pentru 2021 – 10% din greutatea substanţei farmaceutice puse pe piaţă în anul precedent;

b) pentru 2022 – 20% din greutatea substanţei farmaceutice puse pe piaţă în anul precedent;

c) începând cu anul 2023 – un procent calculat de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, cel târziu până la 15 septembrie 2022.

Cantităţile de deşeuri generate în alte state membre şi eliminate pe teritoriul României nu vor fi luate în calcul în vederea atingerii obiectivelor.

În ceea ce privește ambalajele, este interzisă incinerarea ambalajelor medicamentelor de către operatorii economici autorizaţi pentru gestionarea deşeurilor, cu excepţia cazurilor în care separarea ambalajelor de substanţa farmaceutică este imposibil de realizat.

Dunărea, poluată cu antibiotice

Un studiu recent realizat de University of York și citat de inițiatorii proiectului – deputați și senatori USR, arată că în 65% dintre apele curgătoare investigate, printre care și Dunărea, nivelul a 14 dintre cele mai comune antibiotice depășește chiar și de 300 de ori limitele maxime admise.

„Deșeurile de medicamente sunt un factor major de poluare a mediului înconjurator, cu efecte imediate și semnificative asupra calității solului, panzei ffeatice, în continuare, a lanțului trofic, și a sănătății umane. Contaminarea panzei freatice și a solului cu principii farmaceutice active conduce, printre altele, la creșterea rezistenței la antibiotice, fenomen foarte pronunțat în Europa și mai ales în România”, se arată în expunerea de motive a proiectului.

Potrivit USR, medicamentele expirate sunt o categorie specială de deșeuri, iar legislația existența prevede că eliminarea acestora are loc prin incinerare.

Ordinul Ministrului Sănătății nr. 119/2014 specifică la art. 38 lit. c), faptul că: „Medicamentele expirate provenite de la populație vor fi depuse la farmacii, oficine locale de distribuție sau drogherii apropiate, în vederea eliminării finale, prin incinerare. Unitățile farmaceutice vor afișa la loc vizibil anunțul privind colectarea gratuită a medicamentelor expirate”. Însă doar unele farmacii au încheiat contracte cu firmele specializate în eliminarea deșeurilor provenite din medicamentele expirate; chiar mai puține au un sistem funcțional de preluare a medicamentelor expirate de la consumatori, iar unele farmacii impun la preluare completarea unor formulare complexe de către persoană care dorește să predea medicamente expirate, descurajând în fapt colectarea lor. Astfel, se estimează că, în România, aproximativ 1.500 de tone de medicamente expirate ajung anual la gropile de gunoi sau în sistemul de canalizare, contribuind la poluarea pe termen mediu și lung a solului și a apei.

Sursa: green-report.ro

Categorii
Legislatie

Comisia extinde eticheta ecologică a UE la toate produsele cosmetice și de îngrijire a animalelor

Comisia a adoptat noile criterii de acordare a etichetei ecologice a UE (EU Ecolabel) pentru produsele cosmetice și de îngrijire a animalelor, oferindu-le astfel consumatorilor din întreaga UE beneficiile unor dovezi fiabile pentru mărcile cu adevărat verzi.

Criteriile de acordare a etichetei ecologice a UE duc la reducerea impactului produselor asupra apei, solului și biodiversității, contribuind astfel la o economie curată și circulară și la un mediu înconjurător fără substanțe toxice.

Eticheta ecologică a UE este o etichetă fiabilă de excelență în materie de mediu, verificată de o terță parte, care ia în considerare impactul unui produs asupra mediului pe parcursul întregului său ciclu de viață, de la extracția materiilor prime până la eliminarea sa finală.

“Produsele cosmetice și produsele pentru animale de companie cu un impact cât mai redus asupra mediului pot fi acum recompensate prin eticheta ecologică a UE, ceea ce sporește și mai mult succesul de care se bucură această etichetă începând din 1992. Încurajez companiile să solicite eticheta ecologică a UE și să profite de reputația incontestabilă a acesteia. Eticheta ecologică a UE contribuie la orientarea consumatorilor preocupați către produse verzi certificate și fiabile și sprijină tranziția către o economie circulară și curată”, a declarat VirginijusSinkevičius, comisarul european pentru mediu, oceane și pescuit .

Criteriile actualizate privind eticheta ecologică a UE se vor aplica de acum tuturor produselor cosmetice, astfel cum sunt definite în Regulamentul UE privind produsele cosmetice. Anterior, cerințele pentru acordarea etichetei ecologice a UE pentru produsele cosmetice acopereau o gamă limitată de produse „care se pot îndepărta prin clătire”, precum gelurile de duș, șampoanele și balsamurile de păr. Normele actualizate includ produse cosmetice „fără clătire” precum cremele, uleiurile, loțiunile pentru îngrijirea pielii, deodorantele și antiperspirantele, produsele de protecție solară, precum și produsele pentru coafură și machiaj. În sectorul îngrijirii animalelor, de acum se poate acorda eticheta ecologică a UE unor produse care se îndepărtează prin clătire.

Eticheta ecologică a UE sprijină tranziția ecologică și ambiția de a reduce la zero poluarea, oferindu-le în același timp alternative mai bune consumatorilor care caută opțiuni sănătoase și durabile. Mai multe informații sunt disponibile în buletinul informativ.

Cota de piață din Europa pentru produsele de îngrijire a animalelor de companie a fost evaluată la peste 30 miliarde de euro în 2020 și se așteaptă să înregistreze o creștere de 4% între 2021 și 2027.

Sursa: green-report.ro