Vizualizeaza aici Modificarile prinvind OUG 92 din 2021 si Procedura viza anuala. De asemenea poti descarca Legea 17/2023 pentru Aprobarea Ordonantei, de aici
Tag: legislatie de mediu
Categories
Modificari OUG 196 din 2005
OUG 125/2022 modificatoare a OUG 196/2005
Care sunt operatorii pe care îi vor afecta modificările OUG 196/2005
- Operatorii economici care desfășoară activități de colectare , valorificare , salubrizare sau brokeraj și raportează deșeuri către OIREP uri (Organizație care Implementează Obligațiile privind Răspunderea Extinsă a Producătorului)
- Toate OIREP urile
- Operatorii economici care au obligații la Administrația Fondului pentru Mediu pentru introducerea pe piața națională de ambalaje , pungi, anvelope
- Proprietarii sau administratorii de depozite de deșeuri municipale
Ordonanţa de urgenţă nr. 125/2022 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu
Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 922 din 20 septembrie 2022. Formă aplicabilă la zi, 11 octombrie 2022.
30 SEPTEMBRIE 2022 OU 133/2022 DE MODIFICARE A OU 92/2021 PRIVIND DEȘEURILE ȘI A LEGII 101/2006 PRIVIND SERVICIUL DE SALUBRIZARE
Două acte normative importante din domeniul deșeurilor (OU 92/2021 privind regimul deșeurilor și Legea 101/2006 privind serviciul de salubrizare) s-au modificat odată cu publicarea în Monitorul Oficial a OU 133/2022:
- Modificările OU 92/2021 sunt relevante pentru UAT-uri, proprietarii/administratorii de depozite de deșeuri municipale și se referă în principal la modul de aplicare a taxei pentru economia circulară (prevazută de OUG 196/2005 privind Fondul pentru mediu) – numai pentru cantitățile de deșeuri destinate depozitării. Se prevede de asemenea, posibilitatea revizuirii Planurilor județene de gestionare a deșeurilor “în baza investiţiilor necesare pentru conformarea cu programele de finanţare”.
- Pentru Legea 101/2006 a salubrizarii apar mai multe modificari, legate în special de delegarea serviciului de salubrizare și de modul de stabilire a tarifelor pentru salubrizare, iar pentru aplicarea acestor noi prevederi sunt necesare clarificari și viitoare norme metodologice.
În contextul actual, pentru ca România să intre în rând cu alte state ale Uniunii Europene în ceea ce privește capacitatea de a îndeplini obiectivele globale de reciclare, se impun măsuri pentru a vira sumele necesare unor astfel de inițiative către Fondul pentru mediu, instrument economico-financiar destinat tocmai susținerii acestor proiecte pentru protecția mediului și sustenabilitate la nivelul întregii societăți.
Fondul de mediu
Veniturile Fondului pentru mediu se constituie din diverse taxe si contributii achitate de societățile care introduc pe piața națională ambalaje de desfacere și bunuri ambalate sau generează deșeuri prin natura activității desfășurate (import, achiziții intracomunitare, posesie de marcă proprie sau producție, fabricare și distribuție).
Producătorii sunt obligați să respecte o serie de măsuri implementate pentru a sprijini protecția mediului prin încurajarea prevenirii, reutilizării, reciclarii si valorificarii deseurilor de ambalaje, iar toate aceste taxe și contribuții pe care operatorii economici le plătesc către Administrația Fondului pentru mediu se încadrează în categoria de obligatii la fondul de mediu.
Cine achită obligațiile la fondul de mediu?
Operatorii economici posesori de marcă proprie, care importă, produc sau distribuie produse ambalate indiferent de industria în care activează, au obligații către Administrația Fondului pentru Mediu.
Care este rolul obligațiilor la Fondul pentru Mediu?
Reglementate prin O.U.G 196/2005 privind Fondul pentru Mediu și prin Ordinul Nr. 578/2006 pentru aprobarea Metodologiei de calcul a contribuţiilor şi taxelor datorate la Fondul pentru mediu, cu modificările și completările ulterioare, aceste obligații asociate responsabilității extinse a producătorului, în contextul deșeurilor, vin să susțină inițiativele care se bazează pe principiul cunoscut drept “poluatorul plătește”.
Pentru a încuraja atingerea obiectivelor globale de valorificare și reciclare a deșeurilor impuse producătorilor, AFM aplică o serie de taxe, contribuții și sancțiuni societăților care importă, produc sau distribuie produse în România, introducând astfel pe piața națională bunuri ambalate ce generează deșeuri.
Care sunt obligațiile la Fondul pentru Mediu – Identificare, raportare și achitare
Identificarea, raportarea și achitarea, dupa caz, a obligațiilor la Fondul pentru Mediu, se face lunar, trimestrial sau anual – în funcție de tipul obligațiilor identificate, în baza unor declarații AFM completate și depuse la Administrația Fondului pentru Mediu.
Dacă operatorii economici responsabili nu depun declarația până la data de 25 ale lunii în curs pentru luna anterioară, acestea sunt sancționate cu sume între 1.000 și 5.000 de lei.
Declarația privind obligațiile la Fondul pentru Mediu – ce informații sunt necesare
În declarația completată și depusă lunar, trimestrial sau anual la AFM, operatorii economici responsabili au obligația de a completa perioada de raportare, datele de identificare și date privind obligațiile bugetare, precum denumirea obligației (obligaţia de plată la bugetul Fondului pentru mediu, conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare) cât și sumele datorate.
Declarația privind obligațiile la Fondul pentru mediu poate fi depusă în formă editată pe suport de hârtie sau în format electronic și necesită completarea, lunar, trimestrial sau semestrial, a unor date privind:
● Cantitățile de deșeuri inerte și nepericuloase încredințate în vederea eliminării finale (inclusiv cantitatea colectată la depozitul de deșeuri în vederea valorificării);
● Cantitățile de ambalaje din plastic, sticlă, metal, hârtie/carton și lemn, introduse pe piața națională de către operatorii economici responsabili, dar și cantitățile de deșeuri de ambalaje valorificate;
● Cantitatea de deșeuri de ambalaj valorificate prin alte operațiuni de valorificare decât reciclarea – în categoria destinată realizării în mod individual a obiectivelor de valorificare prin alte metode;
● Cantitatea de deșeuri de ambalaj valorificate prin reciclare – în categoria destinată realizării în mod individual a obiectivelor de valorificare prin reciclare;
● Cantitatea de deșeuri municipale eliminate prin depozitare – colectată prin operatori ai serviciului public de salubrizare și cantitatea încredințată spre reciclare;
● Cantitatea de anvelope noi și/sau uzate destinate reutilizării introduse pe piața națională de către operatorii economici;
● Cantitățile de ambalaje contractate de către operatorii economici autorizați pentru preluarea obligațiilor anuale de valorificare a deșeurilor de ambalaje;
● Cantitatea de anvelope noi și/sau uzate destinate reutilizarii contractate de operatorii economici autorizați pentru preluarea obligațiilor anuale de gestionare a anvelopelor uzate;
● Cantitățile de echipamente electrice și electronice introduse pe piața națională de către operatorii economici;
● Cantitățile de baterii și acumulatori portabili introduse pe piața națională de către operatorii economici;
● Cantitățile de echipamente electrice și electronice contractate de către organizațiile colective autorizate pentru preluarea obligațiilor anuale de colectare a deșeurilor electrice și electronice;
● Cantitățile de baterii și acumulatori portabili contractate de către organizațiile colective autorizate pentru preluarea obligațiilor anuale de colectare a deșeurilor de baterii și acumulatori portabili.
Rolul și importanța obligațiilor fondului pentru mediu
Dincolo de înregistrarea unor date cu privire la cantitățile de deșeuri emise și gestionate, declarația privind obligațiile la Fondul pentru mediu stabilește și termene diferite pentru tipurile de obligații impuse sub forma unor taxe și contribuții la Fondul de mediu.
Astfel, operatorii economici au datoria de a plăti anumite contribuții lunar, în timp ce alte taxe necesită a fi plătite trimestrial sau chiar anual, după cum urmează:
Obligații lunare
● taxe pentru emisiile de poluanți în atmosferă;
● taxe încasate de la proprietarii sau administratorii de depozite pentru deșeurile inerte și nepericuloase încredințate de către terți în vederea eliminării finale prin depozitare;
● contribuție de 2% din valoarea substanțelor clasificate prin acte normative ca fiind periculoase pentru mediu, introduse pe piața națională de către operatorii economici;
● contribuție de 2% din veniturile realizate din vânzarea deșeurilor, obținute de către deținătorul deșeurilor, persoana fizică sau juridică;
● contribuție de 2% din veniturile realizate din vânzarea masei lemnoase și/sau a materialelor lemnoase;
● taxă de 0,3 lei/kg, aplicată o singură dată cantităților de uleiuri pe baza minerală, semisintetice, sintetice, cu sau fără adaosuri, datorată de operatorii economici care introduc pe piața națională astfel de produse.
Obligații trimestriale
● ecotaxa, in valoare de 0,1 lei/bucata, aplicată pungilor și sacoșelor pentru cumpărături, fabricate din materiale obținute din resurse neregenerabile, datorată de operatorii economici care introduc pe piața națională astfel de ambalaje de desfacere.
Obligații anuale
● taxele încasate de la operatorii economici utilizatori de noi terenuri pentru depozitarea deșeurilor valorificabile;
● contribuție de 2 lei/kg, datorată de operatorii economici care introduc pe piața națională bunuri ambalate, care distribuie pentru prima oară pe piața națională ambalaje de desfacere și operatorii economici care închiriază sub orice formă, cu titlu profesional, ambalaje, pentru diferența dintre cantitățile de deșeuri de ambalaje corespunzătoare obiectivelor minime de valorificare sau incinerare în instalații de incinerare cu recuperare de energie și de valorificare prin reciclare, dar și cantitățile de deșeuri de ambalaje efectiv valorificate sau incinerate în instalații de incinerare sau cu recuperare de energie și valorificate prin reciclare în mod individual;
● contribuție de 2 lei/kg anvelopa, datorată de operatorii economici care introduc pe piață anvelope noi și/sau uzate destinate reutilizării;
● contribuție de 3% din suma care se încasează anual pentru gestionarea fondurilor de vânătoare, plătită de către gestionarii fondurilor de vânătoare;
● contribuție de 50 lei/tonă, datorată de unitățile administrativ-teritoriale ale municipiilor și de subdiviziunile acestora, pentru neîndeplinirea obiectivului anual de reducere a cantităților de deșeuri eliminate prin depozitare din deșeurile municipale colectate prin operatorii serviciului public de salubrizare;
● contribuție de 2 lei/kg, datorată de operatorii economici autorizați pentru preluarea obligațiilor anuale de valorificare a deșeurilor de ambalaje, pentru diferența dintre cantitățile de deșeuri corespunzătoare obiectivelor anuale și cantitățile efectiv valorificate în numele clienților pentru care au preluat obligațiile;
● contribuție de 2 lei/kg, datorată de operatorii economici autorizați pentru preluarea obligațiilor anuale de gestionare a anvelopelor uzate;
● contribuție aferentă introducerii pe piata națională de echipamente electrice și electronice, conform anexei nr. 5 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 196/2005, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările și completările ulterioare;
● contribuție de 4 lei/kg de baterii și acumulatori portabili, datorată de operatorii economici care introduc pe piața națională astfel de produse;
● contribuție datorată de operatorii economici autorizați pentru preluarea obligațiilor anuale de colectare a deșeurilor de echipamente electrice și electronice, conform anexei nr. 5 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 196/2005, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările și completările ulterioare;
● contribuție de 4 lei/kg de baterii și acumulatori portabili, datorată de operatorii economici autorizați pentru preluarea obligațiilor anuale de colectare a deșeurilor de baterii și acumulatori portabili.
Declaratia AFM: informații necesare
Începând cu 1 ianuarie 2020 operatorii economici trebuie să depună către Fondul pentru Mediu online declarații privind obligațiile către agenția de mediu.
Obținerea unui cont de acces pentru utilizarea serviciului “Depunere declarații online” se face prin depunerea unei cereri scrise către AFM de către reprezentantul legal al societății respective. Acesta va primi un cont și o parolă temporară care trebuie modificată la prima utilizare, din motive de securitate.
Accesarea platformei fondul pentru mediu online permite doar vizualizarea informațiilor existente. Reprezentantul legal sau împuternicitul acestuia poate depune declarația pe baza unei semnături electronice certificate.
În vederea înscrierii în aplicație pentru depunerea declarațiilor trebuie completată o cerere, alături de semnătura electronică, iar pentru împuternicit este nevoie și de o declarație notarială.
Ca să beneficiați de consultanță în acest domeniu apelați la firme specializate precum Marathon EPR prin formular de contact pentru a obține informații utile și a avea acces la cele mai utile resurse pentru reciclare.
Respectați etapele procedurale ale înscrierii și depunerii declarațiilor: înregistrare, procură notarială, utilizare semnătură electronică calificată proprie, determinare obligații, calcul și depunere declarații. Nu uitați că declarațiile AFM trebuie depuse de orice operator economic care importă, achiziționează intracomunitar sau produce ambalaje, produse și materii prime ambalate, echipamente electrice și electronice, baterii și acumulatori, substanțe chimice periculoase, uleiuri, anvelope sau pungi de transport.
Sursa: marathonepr.ro
România intenționează să operaționalizeze 13.752 de insule digitalizate de colectare separată a gunoiului până la 30 iunie 2026, potrivit angajamentelor din PNRR.
Majoritatea acestor insule vor deservi blocurile de locuințe, iar fiecare cetățean va avea acces separat pentru aruncarea deșeurilor. Astfel, se va ști ce reciclează, dar și cât și ce aruncă fiecare cetățean, iar costurile pentru salubritate ar urma să fie stabilite în funcție de aceste componente.
Numai pentru tranziția către o economie circulară, România va primi prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – 1,2 miliarde de euro.
Expertul în deșeuri Raul Pop, fost secretar de stat în Ministerul Mediului, a explicat care vor fi beneficiile, dar și-a exprimat și rezervele cu privire la capacitatea României a îndeplini reformele pe care și le-a propus.
Pop a subliniat că salubritatea este în acest moment singurul serviciu care se mai plătește la paușal, însă acest mod de tarifare se va schimba în curând.
„Vorbim despre insule digitalizate de colectare. Sunt acele dulapuri cu cinci orificii pentru cinci tipuri de deșeuri care trebuie să recunoască cine și ce aruncă pentru a putea trece mai departe la o tarifare diferențiată pentru că, în momentul de față, în România, deșeurile sunt printre puținele sau singurul serviciu public care se tarifează paușal. Dacă la curent plătești fiecare unitate de consum, la KW, la deșeuri plătești otova pentru faptul că exiști. Și plătești pentru faptul că exiști de la 3-4 lei până la 15 – 16 – 20 lei, depinde cum și-au făcut planurile salubriștii și mai departe ce au negociat cu primăria. Nu există niciun fel de instrument de control – nici dacă sumele astea sunt adecvate și acoperă corespunzător un serviciu așa cum trebuie el făcut, conform legii și nici nu există vreo diferențiere între o mamă casnică, de exemplu, și un director care lucrează mai mult în deplasare și nu generează aceeași cantitate de deșeuri dar plătește la fel”, a explicat expertul în deșeuri, în cadrul unui EcoForum pentru jurnaliști, organizat de Ecotic.
Raul Pop a atras însă atenția că România se va confrunta cu o serie de provocări pentru că statul are o capacitate administrativă extrem de limitată. El a criticat și felul în care se face managementul deșeurilor în acest moment, ținând cont că România reciclează în jur de 10%, deși ar trebui să fi reciclat aproximativ 50% până la finalul lui 2020.
„Vestea bună e că avem bani, vestea proastă este că trebuie să îi absorbim și eu nu știu cum o să putem să facem chestia asta la nivelul de capacitate, de management pe care o avem în instituțiile centrale de mediu”, a remarcat specialistul.
Potrivit acestuia, România s-a confruntat cu o serie de întârzieri, iar Comisia Europeană va impune reforme greu de implementat. „O componentă importantă din PNRR este componenta de reforme. Și aici sunt cele mai mari riscuri pentru că toate investițiile de care vă spuneam sunt necesare, sunt semnificative, dar nu sunt reforme. Sunt niște rămâneri în urmă, ceea ce a și făcut ideea dificil de promovat la nivelul Comisiei Europene. Ideea asta pe care o propuneți voi, Uniunea Europeană a trecut prin ea acum 30 de ani și acum nu faceți decât să recuperați niște întârzieri. Cu toate acestea, s-au acceptat la evaluare aceste tipuri de investiții, condiționate însă de niște reforme reale care înseamnă un program de trecere spre economia circulară, un program coerent de dezvoltare a unor metodologii și a capacităților umane în instituțiile publice”, a spus el.
Damov: Problema e colectarea separată
La rândul său, președintele Green Group, Constantin Damov, a subliniat că gunoiul trebuie transformat într-o resursă vitală pentru omenire și cea mai mare piedică a țării noastre stă în partea de colectare separată, ținând cont că există capacitate de prelucrare.
„Practic orice moleculă extrasă dintr-o mină sau dintr-o pădure sau din tot ce utilizăm noi ca materie primă, acea moleculă trebuie să se întoarcă din nou, așa cum ne arată natura, într-un flux. În cazul reciclării, eforturile sunt insuficiente pentru ce ne-am propus ca țară”, a subliniat Damov.
Liderul Green Group a mai spus că, prin reciclarea electronicelor, s-a atins un nivel de extragere de 98% de materiale care sunt redate circuitului industrial. În plus, potrivit lui Damov, România este cel mai mare producător de fibră sintetică reciclată din Europa și avem cea mai mare capacitate de reciclat PET-uri din Europa.
„Performanța reciclării în România este strangulată într-un singur punct și anume colectarea separată. În felul acesta vom putea avea un cerc închis care să funcționeze pentru binele nostru și al societății, în general. Colectarea separată este baza industriei reciclării. (…) În ceea ce privește parteneriatele publice și private, am investit 12 milioane de euro într-un sistem în 38 de orașe care funcționa până în urmă cu 3 ani, însă o lege a stopat programul invocând motivul că doar primăriile se ocupă de colectare”, a mai spus Constantin Damov.
Reforme și investiții
Managementul deșeurilor în țara noastră este o componentă importantă a PNRR, iar potrivit documentelor oficiale ea cuprinde o reformă și trei investiții.
Obiectivul componentei este accelerarea extiderii de sisteme de management al deșeurilor în România cu un focus pe colectarea separată, prevenire, reducere, reutilizare și recuperare pentru a se adapta la legislația UE și a realiza tranziția către economia circulară.
Toate acțiunile atribuite autorităților publice în temeiul strategiei și al planului de acțiune vor fi finalizate până la 30 martie 2026, dar ele au borne de traseu foarte clare care trebuie îndeplinite pe parcurs.
Producătorii vor fi responsabili pentru colectarea și eliminarea deșeurilor provenite din medicamentele expirate și vor trebui să achite o contribuție anuală pentru fiecare kilogram de deșeuri care nu au fost colectate și eliminate.
Prevederile se regăsesc într-un proiect de Lege privind gestionarea deşeurilor de medicamente provenite de la populaţie, precum şi pentru modifîcarea şi completarea unor acte normative în domeniu, care a fost adoptat de Senat, ca primă cameră sesizată.
Astfel, proiectul își propune să gestioneze deşeurile provenite de la populaţie reprezentând subproduse, fracţiuni de produse, substanţe, materii sau materiale de natură medicamentelor, precum şi ambalajele primare care nu pot fi separate de substanţa farmaceutică, pe care deţinătorul persoană fizică doreşte să le predea la punctul de colectare, în vederea eliminării.
Potrivit acestuia, punctele de desfacere (farmaciile) au obligația de a asigura populației posibilitatea de a se debarasa de medicamentele expirate în recipiente dedicate, personalizate pentru colectarea acestor deșeuri, amplasate în cadrul structurii de vânzare. Acestea nu vor mai putea solicită datele persoane. Ele au obligația să încheie contracte în vederea gestionării deșeurilor, cu operatorii economici autorizați în colectarea acestora. De asemenea, trebuie să predea deșeurile exclusiv în baza contractelor, să informeze cu privire la disponibilitatea serviciului de preluare a deșeurilor și a sancțiunilor incidente, prin afișarea instrucțiunilor la loc vizibil, în cadrul punctului de vânzare. Ele vor trebui să țină evidență lunară a deșeurilor preluate și predate în vederea eliminării și să o raporteze Administrației Fondului pentru Mediu.
Acoperirea costurilor, la producători
Totuși, producătorii care introduc pe piața națională medicamente sunt responsabili pentru finanțarea colectării și eliminării deșeurilor, potrivit legii și potrivit principiului european „poluatorul plătește”.
Potrivit proiectului, obligațiile privind răspunderea extinsă a producătorului sunt:
a) acoperirea costurilor pentru preluarea deșeurilor de la detinători, ambalajele dedicate colectării, transportul, sortarea, recuperarea ambalajelor în vederea reciclării și eliminarea deșeurilor de substanță farmaceutică;
b) îndeplinirea cel puțin a cotelor prevăzute de lege;
c) raportarea lunară, către Administrația Fondului pentru Mediu, pe baza de documente justificative, a cantității de deșeuri de substanță farmaceutică colectată și eliminată, exprimată în kilograme;
d) achitarea anuală, către Administrația Fondului pentru Mediu, a unei contribuții fmanciare de 30 lei per kilogram de deșeuri care fac obiectul obligației de gestionare și care nu au fost colectate și eliminate.
Obiectivele anuale privind colectarea și eliminarea deşeurilor sunt stabilite prin ordin al ministrului mediului, apelor și pădurilor, după consultarea şi în baza informaţiilor furnizate de Ministerul Sănătății, până la dată de 15 decembrie a fiecărui an, pentru anul următor.
Totuși, obiectivele anuale privind colectarea şi eliminarea deşeurilor care trebuie atinse la nivel naţional nu pot fi inferioare următorilor indicatori:
a) pentru 2021 – 10% din greutatea substanţei farmaceutice puse pe piaţă în anul precedent;
b) pentru 2022 – 20% din greutatea substanţei farmaceutice puse pe piaţă în anul precedent;
c) începând cu anul 2023 – un procent calculat de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, cel târziu până la 15 septembrie 2022.
Cantităţile de deşeuri generate în alte state membre şi eliminate pe teritoriul României nu vor fi luate în calcul în vederea atingerii obiectivelor.
În ceea ce privește ambalajele, este interzisă incinerarea ambalajelor medicamentelor de către operatorii economici autorizaţi pentru gestionarea deşeurilor, cu excepţia cazurilor în care separarea ambalajelor de substanţa farmaceutică este imposibil de realizat.
Dunărea, poluată cu antibiotice
Un studiu recent realizat de University of York și citat de inițiatorii proiectului – deputați și senatori USR, arată că în 65% dintre apele curgătoare investigate, printre care și Dunărea, nivelul a 14 dintre cele mai comune antibiotice depășește chiar și de 300 de ori limitele maxime admise.
„Deșeurile de medicamente sunt un factor major de poluare a mediului înconjurator, cu efecte imediate și semnificative asupra calității solului, panzei ffeatice, în continuare, a lanțului trofic, și a sănătății umane. Contaminarea panzei freatice și a solului cu principii farmaceutice active conduce, printre altele, la creșterea rezistenței la antibiotice, fenomen foarte pronunțat în Europa și mai ales în România”, se arată în expunerea de motive a proiectului.
Potrivit USR, medicamentele expirate sunt o categorie specială de deșeuri, iar legislația existența prevede că eliminarea acestora are loc prin incinerare.
Ordinul Ministrului Sănătății nr. 119/2014 specifică la art. 38 lit. c), faptul că: „Medicamentele expirate provenite de la populație vor fi depuse la farmacii, oficine locale de distribuție sau drogherii apropiate, în vederea eliminării finale, prin incinerare. Unitățile farmaceutice vor afișa la loc vizibil anunțul privind colectarea gratuită a medicamentelor expirate”. Însă doar unele farmacii au încheiat contracte cu firmele specializate în eliminarea deșeurilor provenite din medicamentele expirate; chiar mai puține au un sistem funcțional de preluare a medicamentelor expirate de la consumatori, iar unele farmacii impun la preluare completarea unor formulare complexe de către persoană care dorește să predea medicamente expirate, descurajând în fapt colectarea lor. Astfel, se estimează că, în România, aproximativ 1.500 de tone de medicamente expirate ajung anual la gropile de gunoi sau în sistemul de canalizare, contribuind la poluarea pe termen mediu și lung a solului și a apei.
Sursa: green-report.ro
Comisia a adoptat noile criterii de acordare a etichetei ecologice a UE (EU Ecolabel) pentru produsele cosmetice și de îngrijire a animalelor, oferindu-le astfel consumatorilor din întreaga UE beneficiile unor dovezi fiabile pentru mărcile cu adevărat verzi.
Criteriile de acordare a etichetei ecologice a UE duc la reducerea impactului produselor asupra apei, solului și biodiversității, contribuind astfel la o economie curată și circulară și la un mediu înconjurător fără substanțe toxice.
Eticheta ecologică a UE este o etichetă fiabilă de excelență în materie de mediu, verificată de o terță parte, care ia în considerare impactul unui produs asupra mediului pe parcursul întregului său ciclu de viață, de la extracția materiilor prime până la eliminarea sa finală.
“Produsele cosmetice și produsele pentru animale de companie cu un impact cât mai redus asupra mediului pot fi acum recompensate prin eticheta ecologică a UE, ceea ce sporește și mai mult succesul de care se bucură această etichetă începând din 1992. Încurajez companiile să solicite eticheta ecologică a UE și să profite de reputația incontestabilă a acesteia. Eticheta ecologică a UE contribuie la orientarea consumatorilor preocupați către produse verzi certificate și fiabile și sprijină tranziția către o economie circulară și curată”, a declarat VirginijusSinkevičius, comisarul european pentru mediu, oceane și pescuit .
Criteriile actualizate privind eticheta ecologică a UE se vor aplica de acum tuturor produselor cosmetice, astfel cum sunt definite în Regulamentul UE privind produsele cosmetice. Anterior, cerințele pentru acordarea etichetei ecologice a UE pentru produsele cosmetice acopereau o gamă limitată de produse „care se pot îndepărta prin clătire”, precum gelurile de duș, șampoanele și balsamurile de păr. Normele actualizate includ produse cosmetice „fără clătire” precum cremele, uleiurile, loțiunile pentru îngrijirea pielii, deodorantele și antiperspirantele, produsele de protecție solară, precum și produsele pentru coafură și machiaj. În sectorul îngrijirii animalelor, de acum se poate acorda eticheta ecologică a UE unor produse care se îndepărtează prin clătire.
Eticheta ecologică a UE sprijină tranziția ecologică și ambiția de a reduce la zero poluarea, oferindu-le în același timp alternative mai bune consumatorilor care caută opțiuni sănătoase și durabile. Mai multe informații sunt disponibile în buletinul informativ.
Cota de piață din Europa pentru produsele de îngrijire a animalelor de companie a fost evaluată la peste 30 miliarde de euro în 2020 și se așteaptă să înregistreze o creștere de 4% între 2021 și 2027.
Sursa: green-report.ro
Comisia Europeană a adoptat trei noi inițiative care sunt necesare pentru a transpune în practică angajamentele asumate în cadrul Pactului verde european. Comisia propune noi norme menite să stopeze defrișările de care UE este răspunzătoare, precum și noi norme menite să faciliteze transferurile de deșeuri în interiorul UE pentru a promova economia circulară și a combate exporturile de deșeuri ilegale către țări terțe și transferul către acestea a provocărilor în materie de deșeuri. De asemenea, Comisia a prezentat și o nouă Strategie privind solul care vizează să asigure refacerea, reziliența și protejarea adecvată a tuturor solurilor europene până în 2050.
Comisia propune un nou regulament menit să stopeze defrișările și degradarea pădurilor de care UE este răspunzătoare. Numai în perioada 1990- 2020, lumea a pierdut 420 de milioane de hectare de pădure – o suprafață mai mare decât cea a Uniunii Europene.
Noile norme propuse ar garanta că produsele pe care cetățenii UE le cumpără, le utilizează și le consumă pe piața UE nu contribuie la defrișările și la degradarea pădurilor la nivel mondial. Principalul factor care contribuie la aceste procese este extinderea terenurilor agricole, în scopul producerii unor materii prime (soia, carne de vită, ulei de palmier, lemn, cacao și cafea) și a unora dintre produsele derivate ale acestora.
Regulamentul stabilește norme privind obligația de diligență pe care trebuie să le respecte întreprinderile care doresc să introducă pe piața UE aceste materii prime, în vederea asigurării faptului că pe piața UE sunt autorizate numai produsele legale și care nu contribuie la defrișări. Comisia va utiliza un sistem de evaluare comparativă pentru a analiza țările și nivelul lor de risc de defrișări și de degradare a pădurilor generat de materiile prime care intră sub incidența regulamentului.
Prin promovarea consumului de produse care nu contribuie la defrișări și prin reducerea impactului UE asupra defrișărilor și a degradării pădurilor la nivel mondial, se preconizează că noile norme vor reduce emisiile de gaze cu efect de seră și declinul biodiversității.
În cadrul Regulamentului revizuit privind transferurile de deșeuri, Comisia își respectă promisiunea privind realizarea economiei circulare și reducerea la zero a poluării, propunând norme mai stricte privind exporturile de deșeuri, un sistem mai eficient de circulație a deșeurilor ca resursă și acțiuni hotărâte de combatere a traficului de deșeuri.
Exporturile de deșeuri către țări care nu sunt membre ale OCDE vor fi restricționate; acestea vor fi autorizate numai dacă țările terțe doresc să primească anumite deșeuri și dispun de capacitatea necesară pentru a le gestiona în mod durabil.
Transferurile de deșeuri către țările care sunt membre ale OCDE vor fi monitorizate și pot fi suspendate dacă generează probleme grave de mediu în țara de destinație. Conform propunerii, toate întreprinderile din UE care exportă deșeuri în afara UE ar trebui să se asigure că instalațiile care primesc deșeurile lor fac obiectul unui audit independent care să demonstreze că gestionează deșeurile într-un mod care nu dăunează mediului.
În cadrul UE, Comisia propune simplificarea în mod considerabil a procedurilor în vigoare, facilitând reintrarea deșeurilor în economia circulară, fără a reduce nivelul de control necesar. Această propunere contribuie la reducerea dependenței UE de materiile prime primare și sprijină inovarea și decarbonizarea industriei UE în vederea îndeplinirii obiectivelor climatice ale UE. Noile norme aduc, de asemenea, transferurile de deșeuri în era digitală, prin introducerea schimbului electronic de documente.
Regulamentul privind transferurile de deșeuri consolidează și mai mult acțiunile de combatere a traficului de deșeuri, una dintre cele mai grave forme de infracțiuni împotriva mediului, deoarece transporturile ilegale ar reprezenta până la 30 % din transferurile de deșeuri, cu o valoare anuală de 9,5 miliarde euro.
În fine, Comisia a prezentat și o nouă Strategie a UE privind solul, care vizează combaterea crizei climatice și a celei legate de biodiversitate.
Solurile sănătoase constituie baza a 95 % din alimentele pe care le consumăm, găzduiesc peste 25 % din biodiversitatea din întreaga lume și reprezintă cel mai mare rezervor de carbon terestru de pe planetă. În prezent, 70 % din solurile din UE nu se află într-o stare bună.
Strategia stabilește un cadru care prevede măsuri concrete pentru protecția, refacerea și utilizarea durabilă a solurilor și propune un set de măsuri voluntare și de măsuri obligatorii din punct de vedere juridic. Această strategie vizează sporirea cantității de carbon din sol în terenurile agricole, combaterea deșertificării, refacerea terenurilor și a solurilor degradate, precum și asigurarea faptului că, până în 2050, toate ecosistemele solului vor fi sănătoase.
În strategie se afirmă că este necesar ca în UE solul să beneficieze de același nivel de protecție ca cel prevăzut pentru apă, mediul marin și aer. În acest scop se va elabora o nouă propunere de act legislativ privind sănătatea solului, care va fi prezentată până în 2023, în urma unei evaluări a impactului și a unei ample consultări a părților interesate și a statelor membre.
Sursa: https://green-report.ro/
Executivul a aprobat luni, 4 octombrie, la propunerea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, Hotărârea de Guvern care reglementează sistemul garanție-returnare pentru ambalaje primare nereutilizabile (SGR).
Acest sistem presupune o garanție de 50 de bani pentru orice ambalaj de băutură achiziționată, sumă care va fi recuperată imediat ce ambalajele folosite vor fi returnate în orice magazin din România. De asemenea, sistemul va fi obligatoriu pentru toate magazinele, de la cele de mici dimensiuni la supermarketuri.
Prevederile acestei HG sunt aplicabile pentru ambalaje primare nereutilizabile din sticlă, plastic sau metal, cu volume cuprinse între 0,1 l și 3 l inclusiv, utilizate pentru a introduce pe piaţa naţională bere, mixuri de bere, mixuri de băuturi alcoolice, cidru, alte băuturi fermentate, sucuri, nectaruri, băuturi răcoritoare, ape minerale şi ape de băut de orice fel, vinuri şi spirtoase.
„Adoptarea HG de astăzi este un pas firesc, având în vedere procesul de consultare publică lung și consistent, pe care l-am avut alături de toți actorii din piață: retaileri, producători, cumpărători. Contribuția acestora este una decisivă la construcția și operaționalizarea sistemului garanție-returnare.Totodată, SGR-ul funcționează deja în peste 10 state europene, cu rezultate care ating colectarea și procesarea a circa 90% din deșeurile reciclabile puse pe piață. Implementarea SGR-ului în România are o contribuție esențială în atingerea țintelor ambițioase de reciclare și colectare, pe care ni le-am asumat prin adoptarea OUG-urilor privind regimul deșeurilor din luna august a acestui an”, a declarat ministrul mediului, apelor și pădurilor, Barna Tánczos.
Conform sistemului garanție-returnare, cantitățile de ambalaje returnate în magazine vor ajunge ulterior în centre regionale pentru ca, mai apoi, să ajungă la reciclatori. Întreaga infrastructură de preluare a deșeurilor din magazine va fi organizată printr-un operator unic de sistem, la fel ca în statele în care sistemul funcționează deja.
Acest operator va fi o entitate non-profit în care se vor găsi producători sau reprezentanți ai acestora, comercianți, dar și statul român, reprezentat de autoritatea centrală pentru protecția mediului cu un procent de 20%.
Hotărârea de Guvern prevede ca, după selectarea operatorului național de sistem, întreaga
infrastructură să fie finalizată în luna octombrie a anului viitor.
Sursa: green-report.ro
English 
Romanian