Tag: mediu

Decizia Guvernului de a suspenda până la 1 ianuarie 2019 aplicarea taxării la groapă a deşeurilor cu 80 de lei pe tonă va duce la intrarea României în infringement pentru nerealizarea reducerii cantităţii de deşeuri depozitate cu 50% până în 2020, iar din 2021 România va plăti până la 200.000 euro pe zi, avertizează Coaliţia pentru Economia Circulară în România, o iniţiativa privată şi apolitică a unor experţi de mediu.

Prin Ordonanţa de Urgenţă 48/2017, aprobată vineri în şedinţa de guvern, fără consultare publică, Executivul a suspendat aplicarea taxării la groapă a deşeurilor, până în data de 1 ianuarie 2019.

“Poziţia surprinzătoare a Ministerului Mediului – care pare ca a uitat că principala sa obligaţie este protejarea mediului înconjurător şi a României de penalităţile de infringement – are ca efect direct accelerarea umplerii depozitelor de deşeuri şi asa insuficiente, distrugerea a mii de hectare de teren şi afectarea pânzei freatice, conducând, în cele din urmă, la îngroparea României sub un munte de gunoaie”, se arată într-un comunicat transmis luni de Coaliţia pentru Economia Circulară în România.

Taxa de 80 de lei pe tonă, prin care se urmăreşte reducerea cantităţii deşeurilor depozitate, încurajarea colectării selective a deşeurilor şi reciclarea, capitole la care România se află pe ultimul loc din Uniunea Europeană a intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2017, după o amânare de 3 ani.

“Prin suspendarea acestei penalităţi, România se îndreaptă într-o direcţie total opusă pachetului European de Economie Circulară aprobat şi de Senat prin Hotărârea nr 3/2016 precum şi eforturilor depuse la nivel european pentru devierea depunerii la groapă a deşeurilor şi creşterea gradului de reciclare a deşeurilor. Suntem singura ţară din Uniunea Europeana care încurajează depozitarea deşeurilor la groapa”, se mai arată în comunicat.

Coaliţia pentru Economia Circulară în România a cerut Guvernului, într-o scrisoare transmisă pe 14 iunie, să nu amâne taxa pe depozitarea deşeurilor de 80 de lei pe tonă, intrată în vigoare de la începutul acestui an şi care a nemulţumit multe autorităţi locale, deoarece o astfel de măsură ar duce la îngroparea ţării sub un munte de gunoaie.

România este pe ultimul loc în Uniunea Europeană la reciclarea deşeurilor.

“Declaraţie privind obligaţiile la Fondul pentru mediu” şi a instrucţiunilor de completare şi depunere a acestuia

Luând în considerare Referatul de aprobare al Administraţiei Fondului pentru Mediu nr. 578 din 7.04.2017 privind aprobarea Ordinului pentru aprobarea modelului şi conţinutului formularului “Declaraţie privind obligaţiile la Fondul pentru mediu” şi a instrucţiunilor de completare şi depunere a acestuia,
ţinând cont de prevederile art. 6 lit. j) şi m) din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 1/2006 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Administraţiei Fondului pentru Mediu, cu modificările şi completările ulterioare,
în baza prevederilor art. 11 alin. (4) şi art. 12 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 342 alin. (3) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 13 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 19/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului şi pentru modificarea unor acte normative,
viceprim-ministrul, ministrul mediului, emite prezentul ordin.

Art. 1
Se aprobă modelul şi conţinutul formularului “Declaraţie privind obligaţiile la Fondul pentru mediu”, prevăzut în anexa nr. 1.

Art. 2
Formularul prevăzut la art. 1 se completează şi se depune potrivit instrucţiunilor cuprinse în anexa nr. 2.

Art. 3
(1)Declaraţia privind obligaţiile la Fondul pentru mediu se depune în format editat pe suport hârtie la Administraţia Fondului pentru Mediu.
(2)Formularul pe suport hârtie al declaraţiei prevăzut la art. 1 se editează folosindu-se programul informatic de asistenţă pus la dispoziţia contribuabililor, în mod gratuit, de către Administraţia Fondului pentru Mediu, la adresa http://www.afm.ro.
(3)Formularul editat pe suport hârtie de către contribuabili cu ajutorul programului informatic de asistenţă se semnează şi se depune în original la sediul Administraţiei Fondului pentru Mediu sau se comunică cu confirmare de primire.
(4)Sumele înscrise în declaraţii nu cuprind taxe, contribuţii sau alte sume stabilite prin deciziile emise de organul fiscal ca urmare a acţiunilor de inspecţie fiscală.

Art. 4
La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 549/2006 pentru aprobarea modelului şi conţinutului formularului “Declaraţie privind obligaţiile la Fondul pentru mediu” şi a instrucţiunilor de completare şi depunere a acestuia, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 12 iunie 2006, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 5
Administraţia Fondului pentru Mediu va duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 6
Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 7
Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pentru aprobarea Metodologiei de calcul al contribuţiilor şi taxelor datorate la Fondul pentru mediu

Luând în considerare Referatul de aprobare al Administraţiei Fondului pentru Mediu nr. 5.383/MAM din 8 decembrie 2016 pentru aprobarea proiectului de ordin privind modificarea Ordinului ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 578/2006 pentru aprobarea Metodologiei de calcul al contribuţiilor şi taxelor datorate la Fondul pentru mediu,
ţinând cont de prevederile art. 6 lit. j), k) şi t) din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 1/2006 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Administraţiei Fondului pentru Mediu, cu modificările şi completările ulterioare,
în baza art. 17 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a art. 13 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 38/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, cu modificările şi completările ulterioare,
ministrul mediului, apelor şi pădurilor emite prezentul ordin.

Art. I
Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 578/2006 pentru aprobarea Metodologiei de calcul al contribuţiilor şi taxelor datorate la Fondul pentru mediu, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 516 din 14 iunie 2006, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:
1.Articolul 2 va avea următorul cuprins:
“Art. 2
Metodologia de calcul al contribuţiilor, taxelor, penalităţilor şi altor sume datorate la Fondul pentru mediu are ca scop stabilirea unui mod de calcul unitar şi documentat pentru contribuţiile, taxele, penalităţile şi alte sume prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. a)-f), i), j), p), q), s), ş), ţ), v)-y) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare.”
2.Articolul 3 va avea următorul cuprins:
“Art. 3
Prevederile prezentului ordin se aplică de către contribuabilii/plătitorii la Fondul pentru mediu, persoane fizice şi persoane juridice, pentru contribuţiile, taxele, penalităţile şi alte sume prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. a)-f), i), j), p), q), s), ş), ţ), v)-y) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare.”
3.Anexa se modifică şi se înlocuieşte cu anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. II
Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Ministrul mediului, apelor şi pădurilor,
Cristiana Paşca Palmer
ANEXĂ: METODOLOGIE de calcul al contribuţiilor, taxelor, penalităţilor şi altor sume datorate la Fondul pentru mediu
(- Anexa la Ordinul nr. 578/2006)

CAPITOLUL I: Prevederi generale

Art. 1
Prezenta metodologie stabileşte modul de calcul al contribuţiilor, taxelor, penalităţilor şi altor sume pe care contribuabilii/plătitorii trebuie să le declare şi să le plătească la Fondul pentru mediu.

Art. 2
Prezenta metodologie se aplică de către contribuabilii/plătitorii, persoane fizice şi persoane juridice, care datorează contribuţii, taxe, penalităţi şi alte sume prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. a)-f), i), j), p), q), s), ş), ţ), v)-y) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 3
(1)Evidenţa cantitativă şi valorică a activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii, precum şi înregistrarea cronologică şi sistematică, prelucrarea, publicarea şi păstrarea informaţiilor referitoare la activitatea desfăşurată se vor realiza în conformitate cu prevederile Legii contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(2)Documentele relevante pentru stabilirea cantităţilor şi valorilor ce constituie baza de calcul al contribuţiilor, taxelor, penalităţilor şi altor sume datorate la Fondul pentru mediu sunt cele prevăzute de Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, de Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, şi de reglementările contabile aprobate prin ordin al ministrului finanţelor publice.

Art. 4
Semnificaţia termenilor şi expresiilor utilizate în text este cea prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta metodologie.

CAPITOLUL II: Modul de calcul al contribuţiei prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare

Art. 5
(1)Sunt obligaţi la plata contribuţiei de 3% din veniturile realizate din vânzarea deşeurilor metalice feroase şi neferoase generatorii deşeurilor, persoane fizice sau juridice.
(2)Sunt exceptate de la plata contribuţiei de 3% veniturile realizate de către operatorii economici cu capital integral sau majoritar de stat din vânzarea deşeurilor metalice feroase şi neferoase provenite din sistemul de apărare.

Art. 6
Obligaţia de a calcula, de a reţine, de a declara şi de a vira la Fondul pentru mediu contribuţia de 3% din veniturile realizate din vânzarea de deşeuri metalice feroase şi neferoase revine operatorilor economici care desfăşoară activităţi de colectare şi/sau de valorificare a deşeurilor.

Art. 7
Contribuţia de 3% din veniturile realizate din vânzarea deşeurilor metalice feroase şi neferoase se reţine prin stopaj la sursă de către operatorii economici care desfăşoară activităţi de colectare şi/sau de valorificare a deşeurilor, care au obligaţia să o declare şi să o vireze la Fondul pentru mediu până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care s-a desfăşurat activitatea.

Art. 8
Vânzarea deşeurilor metalice feroase şi neferoase de către generatorii deşeurilor, persoane juridice prevăzute la art. 5 alin. (1), către operatorii economici care desfăşoară activităţi de colectare şi/sau de valorificare a deşeurilor se face pe bază de factură, cu evidenţierea distinctă a contribuţiei de 3% şi cu reţinerea acesteia.

Art. 9
Vânzarea deşeurilor metalice feroase şi neferoase de către generatorii deşeurilor, persoane fizice prevăzute la art. 5 alin. (1), către operatorii economici care desfăşoară activităţi de colectare şi/sau de valorificare a deşeurilor se face pe bază de borderou de achiziţie/factură/adeverinţă de primire şi plată, cu reţinerea contribuţiei de 3% la achitarea sumei cuvenite vânzătorului de deşeuri.

Art. 10
În cazul în care veniturile din vânzarea deşeurilor metalice feroase şi neferoase sunt realizate de către generatorii deşeurilor, persoane fizice sau juridice, care nu au calitatea de colector şi/sau de valorificator autorizat în condiţiile legii, baza de calcul la care se aplică contribuţia de 3% reprezintă valoarea de vânzare a deşeurilor metalice feroase şi neferoase către operatorii economici care desfăşoară activităţi de colectare şi/sau de valorificare a deşeurilor, exclusiv taxa pe valoarea adăugată.

Art. 11
(1)În cazul în care operatorii economici care desfăşoară activităţi de colectare şi/sau de valorificare a deşeurilor devin deţinători de deşeuri metalice feroase şi neferoase provenite din activităţi de producţie, dezmembrare şi/sau casare de bunuri, mijloace fixe ori obiecte de inventar proprii sau devenite proprii prin achiziţie au obligaţia de a plăti contribuţia de 3% la Fondul pentru mediu în cazul vânzării acestora.
(2)Baza de calcul la care se aplică contribuţia de 3% reprezintă valoarea de vânzare a deşeurilor metalice feroase şi neferoase provenite din activităţi de producţie, dezmembrare şi/sau casare de bunuri, mijloace fixe ori obiecte de inventar proprii sau devenite proprii prin achiziţie, exclusiv taxa pe valoarea adăugată.
CAPITOLUL III: Modul de calcul al taxelor prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare

Art. 12
(1)Operatorii economici deţinători de surse staţionare, a căror utilizare afectează factorii de mediu, sunt obligaţi la plata taxelor la Fondul pentru mediu pentru emisiile de poluanţi în atmosferă generate, în cuantumul şi pentru substanţele prevăzute în anexa nr. 1 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare.
(2)În cazul operatorilor economici prevăzuţi la alin. (1) care asigură automonitorizarea emisiilor de poluanţi în atmosferă şi au înregistrări ale măsurătorilor efectuate periodic, recunoscute de agenţia judeţeană pentru protecţia mediului, taxele datorate la Fondul pentru mediu, prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare, se calculează după următoarea formulă:
T = Q x V,
unde:
T – taxa datorată la Fondul pentru mediu, calculată în lei;
Q – cantitatea de poluant emisă în atmosferă, rezultată din măsurători, exprimată în kilograme;
V – valoarea aplicabilă a taxei de încasat pentru fiecare tip de poluant, conform anexei nr. 1 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 13
(1)Pentru operatorii economici prevăzuţi la art. 12 alin. (1) care nu au sisteme de automonitorizare a emisiilor de poluanţi în atmosferă, taxele pentru emisiile de poluanţi în atmosferă datorate la Fondul pentru mediu, prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare, se calculează după următoarea formulă:
T = Q x Val,
unde:
T – taxa datorată la Fondul pentru mediu, calculată în lei;
Q – cantitatea de poluant emisă în atmosferă, pe tip de poluant, calculată conform formulei prevăzute la alin. (2);
Val – valoarea aplicabilă a taxei de încasat pentru fiecare tip de poluant, conform anexei nr. 1 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare.
(2)Cantităţile de poluanţi emişi în atmosferă de surse staţionare se calculează după următoarea formulă:
Q = f x A,
unde:
Q – cantitatea de poluant emisă în atmosferă, exprimată în kilograme;
f – factorul de emisie pentru fiecare tip de poluant, în funcţie de proces;
A – cantitatea de combustibil, materii prime şi materiale utilizate sau cantitatea de produs finit, în funcţie de tipul de proces.
(3)Factorul de emisie “f” este stabilit în scris de operatorul economic, de comun acord cu agenţia judeţeană pentru protecţia mediului, în baza metodologiilor existente EEA/EMEP, US EPA/AP-42 sau a altor metodologii disponibile la nivel de sector industrial.
(4)Factorul de emisie “f” stabilit de comun acord cu agenţia judeţeană pentru protecţia mediului poate fi revizuit în funcţie de intervenţiile asupra instalaţiei şi/sau tehnologiei, dar nu mai devreme de 6 luni de la momentul la care a fost stabilit.

Art. 14
Taxele pentru emisiile de poluanţi în atmosferă prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare, datorate de operatorii economici deţinători de surse staţionare a căror utilizare afectează factorii de mediu, se declară şi se plătesc lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care s-a desfăşurat activitatea.
CAPITOLUL IV: Modul de calcul al taxei prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare

Art. 15
(1)Operatorii economici utilizatori de terenuri pe care sunt amplasate depozite noi de deşeuri valorificabile au obligaţia de a plăti la Fondul pentru mediu taxa reglementată la art. 9 alin. (1) lit. c) la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare, în limitele prevăzute în anexa nr. 2 la acest act normativ, pentru depozitarea deşeurilor valorificabile realizată până cel târziu la data de 31 decembrie 2016.
(2)Taxele prevăzute la alin. (1) se declară şi se plătesc, pentru anul 2016, până la data de 25 ianuarie 2017.

Art. 16
(1)Începând cu data de 1 ianuarie 2017, proprietarii sau, după caz, administratorii de depozite au obligaţia de a declara şi de a plăti la Fondul pentru mediu taxa pentru deşeurile inerte şi deşeurile nepericuloase încredinţate de către terţi în vederea eliminării finale prin depozitare în spaţii autorizate în acest scop, în cuantumul prevăzut în anexa nr. 2 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare.
(2)Obligaţia prevăzută la alin. (1) revine următorilor proprietari sau, după caz, administratori de depozite:
a)care deţin sau administrează depozite autorizate de deşeuri inerte, pentru deşeurile inerte încredinţate de către terţi în vederea eliminării finale prin depozitare;
b)care deţin sau administrează depozite autorizate de deşeuri nepericuloase, pentru deşeurile municipale încredinţate de către terţi în vederea eliminării finale prin depozitare;
c)care deţin sau administrează depozite autorizate de deşeuri nepericuloase, pentru deşeurile nepericuloase de orice altă origine, eliminate final prin depozitare, care satisfac criteriile de acceptare la depozitul de deşeuri nepericuloase.
(3)Criteriile care trebuie îndeplinite de deşeuri pentru a fi acceptate la depozitare pe fiecare clasă de depozit şi lista naţională de deşeuri acceptate pentru fiecare clasă de depozit sunt cele reglementate în Hotărârea Guvernului nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 17
Începând cu data de 1 ianuarie 2017, baza de calcul al taxei prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare, o reprezintă cantităţile de deşeuri inerte şi cantităţile de deşeuri nepericuloase.

Art. 18
(1)Începând cu data de 1 ianuarie 2017, taxele pentru deşeurile inerte şi deşeurile nepericuloase încredinţate de către terţi în vederea eliminării finale prin depozitare se declară şi se plătesc lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care s-a desfăşurat activitatea, de către proprietarii sau, după caz, administratorii de depozite.
(2)Programul informatic de asistenţă privind completarea formularului “Declaraţie privind obligaţiile la Fondul pentru mediu”, elaborat şi pus la dispoziţia contribuabililor/plătitorilor în mod gratuit de către Administraţia Fondului pentru Mediu, conţine modulul pentru calculul contribuţiei prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare.
(3)Programul informatic de asistenţă poate fi descărcat gratuit de pe site-ul web al Administraţiei Fondului pentru Mediu, la adresa www.afm.ro.
(4)Programul informatic de asistenţă are ca date de intrare cantităţile de deşeuri inerte şi nepericuloase încredinţate de către terţi în vederea eliminării finale prin depozitare, efectiv depozitate în vederea eliminării finale, cântărite în momentul depozitării.
CAPITOLUL V: Modul de calcul al contribuţiei prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. d) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare

Art. 19
(1)Obligaţia de a declara la Fondul pentru mediu contribuţia de 2 lei/kg prevăzută la art. 9 alin. (1) lit. d) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare, revine următorilor operatori economici:
a)care introduc pe piaţa naţională produse ambalate, pentru ambalajele primare, secundare şi terţiare folosite pentru ambalarea produselor lor;
b)care ambalează produse ambalate, pentru ambalajele secundare şi terţiare pe care le introduc pe piaţa naţională;
c)care distribuie pentru prima dată pe piaţa naţională ambalaje de desfacere, pentru respectivele ambalaje distribuite pe piaţa naţională;
d)care dau spre închiriere, sub orice formă, cu titlu profesional, ambalaje, pentru respectivele ambalaje introduse pe piaţa naţională.
(2)Contribuţia prevăzută la art. 9 alin. (1) lit. d) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare, se plăteşte anual de către operatorii economici prevăzuţi la alin. (1) pentru diferenţa dintre cantităţile corespunzătoare obiectivelor anuale de valorificare sau incinerare în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie, prevăzute în anexa nr. 3 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare, şi cantităţile de deşeuri de ambalaje efectiv valorificate sau incinerate în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie.
(3)Contribuţia prevăzută la art. 9 alin. (1) lit. d) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare, se plăteşte numai în cazul neîndeplinirii obiectivelor anuale de valorificare sau incinerare în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie corespunzătoare cantităţilor de ambalaje introduse pe piaţa naţională pentru care nu au predat responsabilitatea unor operatori economici autorizaţi sau pe care nu le-au declarat în cadrul unor contracte de preluare de responsabilitate.

Art. 20
(1)Cantitatea de deşeuri de ambalaje care trebuie valorificată sau incinerată în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie, respectiv valorificată prin reciclare, pentru îndeplinirea obiectivelor anuale, se realizează prin următoarele componente:
a)cantitatea de deşeuri Q1 care trebuie valorificată prin reciclarea deşeurilor de ambalaje din PET şi din aluminiu;
b)cantitatea de deşeuri Q2 care trebuie valorificată prin reciclarea deşeurilor de ambalaje din plastic, sticlă, metal, hârtie/carton şi, respectiv, lemn;
c)cantitatea de deşeuri Q3 care trebuie valorificată prin reciclare suplimentar faţă de cantităţile prevăzute la lit. a) şi b), pentru îndeplinirea obiectivului global de valorificare prin reciclare, cantitate care se poate realiza prin valorificarea prin reciclare a oricărui tip de material de ambalare, în limita cantităţilor din materialul respectiv pentru care există obligaţia de a declara şi de a plăti, potrivit art. 19;
d)cantitatea de deşeuri Q4 care trebuie valorificată sau incinerată în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie suplimentar faţă de cantităţile prevăzute la lit. a), b) şi c), pentru îndeplinirea obiectivului global de valorificare sau incinerare în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie, cantitate ce se poate realiza prin oricare operaţie de valorificare sau prin incinerare în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie a oricărui tip de material de ambalare, în limita cantităţilor din materialul respectiv pentru care există obligaţia de a declara şi de a plăti, potrivit art. 19.
(2)Obiectivele anuale de valorificare sau incinerare în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie prevăzute în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare, se consideră îndeplinite numai dacă se realizează fiecare dintre componentele menţionate la alin. (1).
(3)Contribuţia se stabileşte luând în calcul o singură dată cantităţile de deşeuri de ambalaje pentru care nu s-au îndeplinit obiectivele anuale, pentru fiecare componentă.
Formula matematică de calcul este:
Contribuţia = Max {[(QPET * RPET – qPET) + (QAl * RAl – qAl)]; (Qi * Ri – qri); (Qt * R – qri); (Qt * V – qvi)} * 2 lei,
unde:
Contribuţia = contribuţia datorată la Fondul pentru mediu, calculată în lei;
QPET – cantitatea de ambalaje din PET introdusă pe piaţa naţională;
QAl – cantitatea de ambalaje din aluminiu introdusă pe piaţa naţională;
RPET – obiectivul minim de valorificare prin reciclare pentru ambalaje din PET;
RAl – obiectivul minim de valorificare prin reciclare pentru ambalaje din aluminiu;
Qi – cantitatea de ambalaje din materialul “i”, respectiv plastic, sticlă, metal, hârtie/carton şi lemn pentru care există obligaţia de plată;
Ri – obiectivul minim de valorificare prin reciclare pentru materialul de ambalare “i”, respectiv plastic, sticlă, metal, hârtie/carton şi lemn;
Qt – cantitatea totală de ambalaje pentru care există obligaţia de a declara şi de a plăti potrivit art. 19;
R – obiectivul global de valorificare prin reciclare;
V – obiectivul global de valorificare sau incinerare în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie;
qPET – cantitatea valorificată efectiv prin reciclare a deşeurilor de ambalaje din PET;
qAl – cantitatea valorificată efectiv prin reciclare a deşeurilor de ambalaje din aluminiu;
qri – cantitatea valorificată efectiv prin reciclare din materialul “i”, respectiv plastic, sticlă, metal, hârtie/carton şi, respectiv, lemn;
qvi – cantitatea valorificată efectiv din materialul “i”, respectiv oricare dintre materialele pentru care există obligaţia de a declara şi de a plăti potrivit art. 19, prin orice operaţie de valorificare, inclusiv prin valorificare prin reciclare sau prin incinerare în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie.
(4)Cantităţile de ambalaje din plastic, respectiv din metal, pentru care există obligaţia de a declara şi de a plăti potrivit art. 19, includ şi cantităţile de ambalaje din PET, respectiv din aluminiu.
(5)Dacă în formula prevăzută la alin. (3) o diferenţă are o valoare negativă, atunci se consideră în calcul ca având valoarea 0 (zero).
(6)Cantitatea de deşeuri de ambalaje valorificată într-un an suplimentar faţă de obiectivul anual de valorificare sau incinerare în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie nu poate compensa obligaţiile aferente altor ani.
(7)Cantitatea de deşeuri de ambalaje valorificată prin incinerare în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie nu poate compensa obligaţiile globale de valorificare prin reciclare.
(8)Ambalajele reutilizabile şi ambalajele de desfacere se înregistrează în evidenţele contabile în conturi de stocuri distincte, la o valoare justă.
(9)Operaţiile de reutilizare a ambalajelor, inclusiv plata unei sume – sistem depozit, se înregistrează în evidenţele contabile în conformitate cu reglementările contabile aprobate prin ordin al ministrului finanţelor publice. Operaţia de reutilizare care se recunoaşte este cea pentru care se face dovada.
(10)În cazul ambalajelor reutilizabile a căror valoare nu este evidenţiată distinct în documente şi care se returnează furnizorilor externi, înregistrarea în evidenţele contabile se face prin atribuirea unei valori de garanţie.

Art. 21
(1)Operatorii economici prevăzuţi la art. 19 care realizează în mod individual obiectivele anuale de valorificare sau incinerare în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie a deşeurilor de ambalaje, conform prevederilor art. 16 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje, cu modificările şi completările ulterioare, îşi pot îndeplini obiectivele prin:
a)colectarea şi valorificarea deşeurilor de ambalaje provenite din activitatea proprie;
b)colectarea şi valorificarea deşeurilor de ambalaje preluate de la generatori sau deţinători de deşeuri, staţii de sortare, colectori autorizaţi, administrate prin intermediul operatorilor economici autorizaţi din punctul de vedere al protecţiei mediului pentru colectarea şi valorificarea deşeurilor de ambalaje; în acest caz se vor avea în vedere următoarele:
1.administrarea deşeurilor de ambalaje se face de către operatorii economici autorizaţi din punctul de vedere al protecţiei mediului pentru colectarea şi valorificarea deşeurilor de ambalaje, în baza unui contract;
2.legea aplicabilă întregului contract sau numai unei părţi din acesta va fi, în mod obligatoriu, Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje, cu modificările şi completările ulterioare, iar în clauzele contractuale se va stipula în mod expres că tranzacţiile se realizează în scopul îndeplinirii obiectivelor anuale de valorificare sau incinerare în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie a deşeurilor de ambalaje ale operatorului economic responsabil;
3.preluarea deşeurilor de ambalaje presupune o prestare de servicii efectuată de către generatorii sau deţinătorii de deşeuri, staţii de sortare, colectori autorizaţi, care încredinţează respectivele cantităţi de deşeuri de ambalaje în scopul realizării obiectivelor anuale ale operatorilor economici responsabili de valorificare sau incinerare în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie a deşeurilor de ambalaje;
4.încredinţarea deşeurilor de ambalaje în vederea administrării se face numai către operatori economici autorizaţi din punctul de vedere al protecţiei mediului pentru colectarea şi valorificarea deşeurilor de ambalaje, care sunt responsabili pentru gestionarea acestor cantităţi de deşeuri de ambalaje.
(2)Operatorii economici prevăzuţi la alin. (1) sunt obligaţi:
a)să stabilească lunar, pentru fiecare tip de material, cantităţile de ambalaje pentru care există obligaţia de a declara şi de a plăti potrivit art. 19;
b)să stabilească lunar, pentru fiecare tip de material, cantităţile de deşeuri de ambalaje provenite din activitatea proprie, exclusiv deşeurile de producţie;
c)să stabilească lunar, pentru fiecare tip de material, cantităţile de deşeuri de ambalaje care au fost preluate de la:
1.generatori de deşeuri;
2.deţinători de deşeuri de ambalaje, inclusiv operatori economici autorizaţi din punctul de vedere al protecţiei mediului pentru colectarea şi valorificarea deşeurilor de ambalaje;
3.staţii de sortare;
d)să stabilească lunar, pentru fiecare tip de material, cantităţile de deşeuri de ambalaje încredinţate operatorilor economici autorizaţi din punctul de vedere al protecţiei mediului pentru colectarea şi valorificarea deşeurilor de ambalaje, în vederea valorificării sau incinerării în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie;
e)să declare lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care s-a desfăşurat activitatea, cantităţile de ambalaje totale şi pe fiecare tip de material pentru care există obligaţia de a declara şi de a plăti potrivit art. 19, cantităţile de deşeuri de ambalaje din fiecare tip de material valorificate sau incinerate în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie şi cantităţile de deşeuri de ambalaje din fiecare tip de material valorificate prin reciclare;
f)să declare şi să plătească anual, până la data de 25 a lunii ianuarie a anului următor celui în care s-a desfăşurat activitatea, suma datorată potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare, pentru neîndeplinirea obiectivelor anuale de valorificare sau incinerare în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie a deşeurilor de ambalaje pentru care există obligaţia de a declara şi de a plăti potrivit art. 19.

Art. 22
(1)Operatorii economici prevăzuţi la art. 19 care realizează în mod individual obiectivele anuale de valorificare sau incinerare în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie a deşeurilor de ambalaje, conform prevederilor art. 16 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje, cu modificările şi completările ulterioare, sunt obligaţi să deţină situaţii, întocmite în baza documentelor financiar-contabile şi a documentelor justificative, pentru:
a)cantităţile de ambalaje ale bunurilor ambalate introduse pe piaţa naţională, cantităţile de ambalaje de desfacere distribuite pentru prima dată pe piaţa naţională şi cantităţile de deşeuri de ambalaje provenite din activitatea proprie; situaţiile trebuie să conţină în mod clar cel puţin următoarele informaţii, distinct pe fiecare tip de material:
1.greutatea ambalajelor bunurilor ambalate introduse pe piaţa naţională, respectiv greutatea ambalajelor de desfacere distribuite pentru prima dată pe piaţa naţională, conform documentului justificativ;
2.data introducerii pe piaţa naţională, respectiv a primei distribuiri a ambalajelor, conform documentului justificativ;
3.greutatea deşeurilor de ambalaje provenite din activitatea proprie şi data tranzacţionărilor acestora, conform documentului justificativ;
b)cantităţile de deşeuri de ambalaje preluate de la generatori sau deţinători de deşeuri, staţii de sortare, colectori autorizaţi, administrate prin intermediul operatorilor economici autorizaţi din punctul de vedere al protecţiei mediului pentru colectarea şi valorificarea deşeurilor de ambalaje;
c)cantităţile de deşeuri de ambalaje provenite din activitatea proprie şi cantităţile de deşeuri de ambalaje preluate de la generatori sau deţinători de deşeuri, staţii de sortare, colectori autorizaţi, administrate prin intermediul operatorilor economici autorizaţi din punctul de vedere al protecţiei mediului pentru colectarea şi valorificarea deşeurilor de ambalaje, care au fost valorificate sau incinerate în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie prin mijloace proprii de operatorii economici prevăzuţi la art. 19, autorizaţi din punctul de vedere al protecţiei mediului pentru valorificarea deşeurilor de ambalaje;
d)cantităţile de deşeuri de ambalaje provenite din activitatea proprie şi cantităţile de deşeuri de ambalaje preluate de la generatori sau deţinători de deşeuri, staţii de sortare, colectori autorizaţi, administrate prin intermediul operatorilor economici autorizaţi din punctul de vedere al protecţiei mediului pentru colectarea şi valorificarea deşeurilor de ambalaje, care au fost încredinţate, în baza unui contract, unui operator economic valorificator sau unui operator economic care deţine o instalaţie de incinerare cu recuperare de energie;
e)cantităţile de deşeuri de ambalaje din lemn provenite din activitatea proprie şi cantităţile de deşeuri de ambalaje din lemn preluate de la generatori sau deţinători de deşeuri, staţii de sortare, colectori autorizaţi, administrate prin intermediul operatorilor economici autorizaţi din punctul de vedere al protecţiei mediului pentru colectarea şi valorificarea deşeurilor de ambalaje, care au fost încredinţate persoanelor fizice drept combustibil alternativ la lemnele pentru foc.
(2)Operatorii economici prevăzuţi la art. 19 care realizează în mod individual obiectivele anuale de valorificare sau incinerare în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie a deşeurilor de ambalaje, conform prevederilor art. 16 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje, cu modificările şi completările ulterioare, trebuie să deţină o evidenţă a trasabilităţii deşeurilor de ambalaje provenite din activitatea proprie şi a deşeurilor preluate de la generatori sau deţinători de deşeuri, staţii de sortare, colectori autorizaţi, administrate prin intermediul operatorilor economici autorizaţi din punctul de vedere al protecţiei mediului pentru colectarea şi valorificarea deşeurilor de ambalaje, care să conţină în mod clar următoarele informaţii, distinct pe fiecare tip de material:
a)datele de identificare ale generatorilor deşeurilor, ale staţiilor de sortare sau, în cazul sortărilor din deşeuri municipale, ale colectorilor autorizaţi;
b)datele de identificare ale operatorilor economici comercianţi care acţionează ca intermediari începând de la generatorii deşeurilor, staţiile de sortare, colectorii iniţiali şi până la operatorii economici valorificatori sau până la operatori economici/persoane fizice ce deţin o instalaţie de incinerare cu recuperare de energie;
c)datele de identificare ale operatorilor economici valorificatori sau ale operatorilor economici/persoane fizice ce deţin o instalaţie de incinerare cu recuperare de energie;
d)cantităţile tranzacţionate pentru realizarea în mod individual a obiectivelor anuale de valorificare sau incinerare în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie a deşeurilor de ambalaje, distinct pentru fiecare din operatorii economici prevăzuţi la lit. a)-c), precum şi data tranzacţiilor.

Art. 23
(1)Pentru a fi luate în calcul pentru îndeplinirea obiectivelor de valorificare sau incinerare în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie sunt necesare următoarele:
a)deşeurile de ambalaje prevăzute la art. 22 alin. (1) ce provin din activitatea proprie să fie înregistrate în evidenţele contabile în conturi de stocuri distincte, la o valoare justă, evidenţa gestiunii deşeurilor de ambalaje făcându-se cu respectarea prevederilor art. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase, cu completările ulterioare;
b)pentru cantităţile de deşeuri de ambalaje menţionate la art. 22 alin. (1) lit. d) trebuie îndeplinite următoarele condiţii:
1.cantităţile de deşeuri de ambalaje să facă obiectul unei prestări de servicii de valorificare/reciclare, în care prestatorul este operator economic valorificator, operator economic ce deţine o instalaţie de incinerare cu recuperare de energie în cazul încredinţării directe a deşeurilor proprii sau operator economic care realizează administrarea respectivelor deşeuri de ambalaje, conform prevederilor art. 21 alin. (1) lit. b), iar beneficiar este operatorul economic prevăzut la art. 19;
2.facturarea serviciilor de valorificare/reciclare deşeuri de ambalaje să fie făcută în conformitate cu prevederile Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, şi cu reglementările contabile aprobate prin ordin al ministrului finanţelor publice, în baza documentelor care dovedesc valorificarea/reciclarea respectivelor deşeuri de ambalaje pentru operatorii economici prevăzuţi la art. 19;
c)cantităţile de deşeuri de ambalaje menţionate la art. 22 alin. (1) lit. e) să se regăsească în facturi de vânzare.
(2)Operatorii economici autorizaţi din punctul de vedere al protecţiei mediului pentru colectarea şi valorificarea deşeurilor de ambalaje care colectează şi valorifică deşeuri de ambalaje pentru operatorii prevăzuţi la art. 19 sunt obligaţi să precizeze fără echivoc în contracte, pe documentele fiscale şi pe documentele de însoţire a transporturilor de deşeuri de ambalaje următoarele:
a)dacă încredinţarea se face în scopul îndeplinirii obiectivelor anuale de valorificare sau incinerare în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie a deşeurilor de ambalaje;
b)datele de identificare ale operatorului economic responsabil pentru care se îndeplinesc obiectivele anuale de valorificare sau incinerare în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie;
c)dacă o cantitate de deşeuri de ambalaje este destinată pentru îndeplinirea obiectivelor anuale de valorificare sau incinerare în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie ale mai multor operatori economici, se va detalia pe documentele fiscale şi pe documentele de însoţire a transporturilor de deşeuri de ambalaje cantitatea de deşeu de ambalaj tranzacţionată pentru fiecare operator economic prevăzut la art. 19, pe tip de ambalaj.
(3)În lipsa facturii fiscale de prestare de servicii menţionate la alin. (1) lit. b) şi a menţiunilor prevăzute la alin. (2), precum şi în cazul nerespectării condiţiilor prevăzute la art. 21 alin. (1), cantităţile respective nu sunt considerate ca fiind gestionate de către operatorul economic valorificator pentru îndeplinirea obiectivelor anuale ale operatorilor economici prevăzuţi la art. 19 de valorificare sau incinerare în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie a deşeurilor de ambalaje.
(4)Operaţia de valorificare care se recunoaşte este cea desfăşurată potrivit autorizaţiei de mediu/autorizaţiei integrate de mediu deţinute de către operatorul economic valorificator până la care se face dovada trasabilităţii; trasabilitatea se realizează prin documente datate până la data de 25 ianuarie pentru anul precedent.

Art. 24
Operatorii economici prevăzuţi la art. 19 care au optat pentru realizarea obiectivelor anuale de valorificare sau incinerare în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie a deşeurilor de ambalaje prin contract încheiat cu un operator economic autorizat potrivit prevederilor art. 16 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje, cu modificările şi completările ulterioare, sunt obligaţi:
a)să stabilească lunar, pentru fiecare tip de material, cantităţile de ambalaje pentru care există această obligaţie, potrivit art. 19;
b)să obţină lunar de la operatorul economic cu care au încheiat contractul pentru realizarea obiectivelor anuale de valorificare sau incinerare în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie, pentru fiecare tip de material, situaţia cantităţilor de deşeuri de ambalaje valorificate/incinerate cu recuperare de energie în numele lui, care să cuprindă şi denumirea şi codul operaţiei de valorificare;
c)să declare lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care s-a desfăşurat activitatea, cantităţile de ambalaje totale şi pe fiecare tip de material pentru care există această obligaţie, potrivit art. 19, cantităţile de deşeuri de ambalaje totale şi din fiecare tip de material valorificate sau incinerate în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie şi cantităţile de deşeuri de ambalaje totale şi din fiecare tip de material valorificate prin reciclare;
d)să declare şi să plătească anual, până la data de 25 a lunii ianuarie a anului următor celui în care s-a desfăşurat activitatea, suma datorată, potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare, pentru neîndeplinirea obiectivului anual de valorificare sau incinerare în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie a deşeurilor de ambalaje pentru care există această obligaţie, potrivit art. 19.

Art. 25
(1)Pot face obiectul contractului dintre operatorii economici prevăzuţi la art. 24 şi operatorul economic autorizat potrivit prevederilor art. 16 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje, cu modificările şi completările ulterioare, numai cantităţile de ambalaje pentru care există obligaţia de declarare prevăzută la art. 19 începând cu luna în care a fost încheiat contractul.
(2)La data semnării contractului prevăzut la alin. (1), operatorii economici prevăzuţi la art. 19 au obligaţia să fie înregistraţi în evidenţele fiscale ale Administraţiei Fondului pentru Mediu pentru contribuţia prevăzută la art. 9 alin. (1) lit. d) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare. Dovada înregistrării este certificatul de atestare a obligaţiilor fiscale la Fondul pentru mediu, document care trebuie obţinut până la încheierea contractului.
(3)Pentru îndeplinirea obiectivelor anuale de valorificare sau incinerare în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie a deşeurilor de ambalaje sunt luate în considerare numai cantităţile de deşeuri de ambalaje contractate de operatorii economici autorizaţi potrivit art. 16 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje, cu modificările şi completările ulterioare, cu operatori economici, generatori de deşeuri sau deţinători de deşeuri, inclusiv operatori economici autorizaţi din punctul de vedere al protecţiei mediului pentru colectarea şi valorificarea deşeurilor de ambalaje, după cum urmează:
a)cantităţile de deşeuri de ambalaje colectate în baza unui contract cu un operator economic care asigură serviciile de salubrizare a localităţilor;
b)cantităţile de deşeuri de ambalaje colectate în baza unui contract cu un operator economic autorizat să colecteze deşeuri de ambalaje prin achiziţie de la populaţie sau de la distribuitori şi comercianţi;
c)cantităţile de deşeuri de ambalaje provenite de la colectori autorizaţi sau de la alţi operatori economici ce acţionează ca intermediari între generatorii deşeurilor, staţiile de sortare, colectorii iniţiali şi operatorii economici valorificatori sau operatorii economici/persoane fizice ce deţin o instalaţie de incinerare cu recuperare de energie;
d)cantităţile de deşeuri de ambalaje rezultate din procesul de sortare a deşeurilor municipale din staţiile de sortare;
e)cantităţile de deşeuri de ambalaje provenite de la operatorii economici valorificatori sau operatorii economici/persoane fizice care deţin o instalaţie de incinerare cu recuperare de energie;
f)cantităţile de deşeuri de ambalaje provenite din activitatea proprie care fac obiectul contractului de preluare a responsabilităţii gestionării deşeurilor de ambalaje, încredinţate unui operator economic colector sau valorificator de operatorii economici prevăzuţi la art. 24, cu respectarea prevederilor art. 23.

Art. 26
Operatorii economici autorizaţi potrivit prevederilor art. 16 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje, cu modificările şi completările ulterioare, sunt obligaţi să deţină evidenţa trasabilităţii deşeurilor de ambalaje pentru fiecare operator economic prevăzut la art. 24 cu care a încheiat un contract, care trebuie să conţină în mod clar cel puţin următoarele informaţii, distinct pe fiecare tip de material:
a)datele de identificare ale generatorilor deşeurilor, ale staţiilor de sortare sau, în cazul sortărilor din deşeuri municipale, ale colectorilor autorizaţi;
b)datele de identificare ale operatorilor economici comercianţi care acţionează ca intermediari începând de la generatorii deşeurilor, staţiile de sortare, colectorii iniţiali şi până la operatorii economici valorificatori sau până la operatori economici/persoane fizice ce deţin o instalaţie de incinerare cu recuperare de energie;
c)datele de identificare ale operatorilor economici valorificatori sau ale operatorilor economici/persoane fizice ce deţin o instalaţie de incinerare cu recuperare de energie;
d)cantităţile tranzacţionate pentru realizarea obiectivelor anuale de valorificare sau incinerare în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie a deşeurilor de ambalaje, distinct pentru fiecare din operatorii economici prevăzuţi la lit. a)-c), precum şi data tranzacţiilor.

Art. 27
(1)Programul informatic de asistenţă privind completarea formularului “Declaraţie privind obligaţiile la Fondul pentru mediu”, elaborat şi pus la dispoziţia contribuabililor/plătitorilor în mod gratuit de către Administraţia Fondului pentru Mediu, conţine modulul pentru calculul contribuţiei prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. d) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare.
(2)Programul informatic de asistenţă poate fi descărcat gratuit de pe site-ul web al Administraţiei Fondului pentru Mediu, la adresa www.afm.ro.
(3)Programul informatic de asistenţă are ca date de intrare cantităţile de ambalaje ale bunurilor ambalate introduse pe piaţa naţională, cantităţile de ambalaje de desfacere distribuite pentru prima dată pe piaţa naţională, pe tip de material, cantităţile de deşeuri de ambalaje valorificate prin reciclare şi cantităţile de deşeuri de ambalaje valorificate prin alte operaţii de valorificare sau incinerate în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie.
CAPITOLUL VI: Modul de calcul al contribuţiei prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. e) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare

Art. 28
Operatorii economici care introduc pe piaţa naţională substanţe clasificate ca fiind periculoase pentru mediu, potrivit Regulamentului (CE) nr. 1.907/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea şi restricţionarea substanţelor chimice (REACH), de înfiinţare a Agenţiei Europene pentru Produse Chimice, de modificare a Directivei 1999/45/CE şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 793/93 al Consiliului şi a Regulamentului (CE) nr. 1.488/94 al Comisiei, precum şi a Directivei 76/769/CEE a Consiliului şi a Directivelor 91/155/CEE, 93/67/CEE, 93/105/CE şi 2000/21/CE ale Comisiei, au obligaţia de a calcula şi de a plăti la Fondul pentru mediu o contribuţie de 2% din valoarea acestora.

Art. 29
Substanţele pentru care se datorează contribuţia de 2% la Fondul pentru mediu sunt cele clasificate ca fiind periculoase pentru mediu prin actele normative specifice în vigoare.

Art. 30
(1)Baza de calcul la care se aplică contribuţia de 2% la Fondul pentru mediu în cazul producătorilor interni reprezintă valoarea de vânzare a substanţelor clasificate ca fiind periculoase pentru mediu, introduse pe piaţa naţională, exclusiv taxa pe valoarea adăugată.
(2)În cazul introducerii pe piaţa naţională, prin achiziţii intraunionale sau importuri de bunuri, în scopul utilizării ori consumului propriu, a substanţelor clasificate prin acte normative ca fiind periculoase pentru mediu, baza de calcul la care se aplică contribuţia prevăzută la art. 9 alin. (1) lit. e) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare, reprezintă valoarea de achiziţie, exclusiv taxa pe valoarea adăugată aferentă.

Art. 31
Contribuţia prevăzută la art. 9 alin. (1) lit. e) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare, se declară şi se plăteşte lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care s-a desfăşurat activitatea.
CAPITOLUL VII: Modul de calcul al contribuţiei prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. f) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare

Art. 32
Administratorii, respectiv proprietarii de păduri care realizează venituri din vânzarea masei lemnoase şi/sau a materialelor lemnoase, cu excepţia lemnelor de foc, arborilor şi arbuştilor ornamentali, pomilor de Crăciun, răchitei şi puieţilor, au obligaţia de a calcula şi de a plăti la Fondul pentru mediu o contribuţie de 2% din valoarea de vânzare a acestora.

Art. 33
Baza de calcul la care se aplică contribuţia de 2% la Fondul pentru mediu reprezintă valoarea de vânzare a masei lemnoase şi/sau a materialelor lemnoase obţinute, cu excepţia lemnelor de foc, arborilor şi arbuştilor ornamentali, pomilor de Crăciun, răchitei şi puieţilor, exclusiv taxa pe valoarea adăugată.

Art. 34
Contribuţia prevăzută la art. 9 alin. (1) lit. f) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare, se declară şi se plăteşte lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care administratorul, respectiv proprietarul pădurii a vândut masa lemnoasă şi/sau materialele lemnoase obţinute.

CAPITOLUL VIII: Modul de calcul al contribuţiei prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. i) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare

Art. 35
(1)Obligaţia de a declara la Fondul pentru mediu contribuţia de 2 lei/kg anvelopă prevăzută la art. 9 alin. (1) lit. i) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare, revine operatorilor economici care introduc pe piaţa naţională anvelope noi şi/sau uzate destinate reutilizării.
(2)Contribuţia prevăzută la art. 9 alin. (1) lit. i) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare, se plăteşte anual de către operatorii economici prevăzuţi la alin. (1) pentru diferenţa dintre cantităţile corespunzătoare obligaţiilor anuale de gestionare prevăzute în legislaţia în vigoare şi cantităţile realizate efectiv.
(3)Contribuţia prevăzută la art. 9 alin. (1) lit. i) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare, se plăteşte numai în cazul neîndeplinirii obiectivelor de gestionare a anvelopelor uzate corespunzătoare cantităţilor de anvelope introduse pe piaţa naţională pentru care operatorii economici prevăzuţi la alin. (1) nu au predat responsabilitatea unor operatori economici autorizaţi sau pe care nu le-au declarat în cadrul unor contracte de preluare de responsabilitate.

Art. 36
(1)Contribuţia pentru introducerea pe piaţa naţională a anvelopelor noi şi/sau uzate destinate reutilizării se determină ca fiind produsul dintre obligaţiile anuale de gestionare a anvelopelor uzate, raportate la cantitatea totală de anvelope introdusă pe piaţa naţională în anul precedent, diminuate cu cantitatea de anvelope uzate reutilizate, refolosite ca atare, reşapate, reciclate şi/sau valorificate termoenergetic şi contribuţia stabilită la art. 9 alin. (1) lit. i) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv 2 lei/kg.
(2)Pentru calculul contribuţiei la Fondul pentru mediu se aplică următoarea formulă:
Contribuţia = [(Q x Ob) – Qrealizat] x 2 lei,
unde:
Contribuţia – contribuţia datorată la Fondul pentru mediu, calculată în lei;
Q – cantitatea de anvelope noi şi/sau uzate destinate reutilizării introdusă pe piaţa naţională în anul precedent;
Ob – obligaţia anuală de gestionare a anvelopelor uzate, stabilită în procente, conform Hotărârii Guvernului nr. 170/2004 privind gestionarea anvelopelor uzate;
Qrealizat – cantitatea de anvelope uzate gestionate în anul de raportare.

Art. 37
Obligaţiile anuale de gestionare a anvelopelor uzate se pot realiza de operatorii economici care introduc pe piaţa naţională anvelope noi şi/sau uzate destinate reutilizării, prevăzuţi la art. 6 din Hotărârea Guvernului nr. 170/2004 privind gestionarea anvelopelor uzate, individual sau prin transferarea responsabilităţii către persoane juridice legal constituite, conform legislaţiei în vigoare.

Art. 38
(1)Obligaţiile anuale de gestionare a anvelopelor uzate se realizează în mod individual, potrivit prevederilor art. 7 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 170/2004 privind gestionarea anvelopelor uzate, prin:
a)colectarea anvelopelor uzate, în limita cantităţilor introduse pe piaţa naţională în anul precedent de către operatorii economici prevăzuţi la art. 35, şi reutilizarea, refolosirea ca atare, reşaparea, reciclarea şi/sau valorificarea termoenergetică a întregii cantităţi de anvelope uzate colectate;
b)colectarea anvelopelor uzate, în limita cantităţilor introduse pe piaţa naţională în anul precedent de operatorii economici prevăzuţi la art. 35, şi încredinţarea acestora, în baza unui contract, unei persoane juridice care le reutilizează, le refoloseşte ca atare, le reşapează, le reciclează şi/sau le valorifică, inclusiv termoenergetic, după caz.
(2)Operatorii economici prevăzuţi la art. 35 care au optat pentru realizarea în mod individual a obligaţiilor anuale de gestionare a anvelopelor uzate sunt obligaţi să dovedească îndeplinirea acestora prin documente financiar-contabile şi documente justificative, din care să rezulte:
a)cantităţile de anvelope uzate preluate sau colectate de pe piaţă;
b)cantităţile de anvelope uzate încredinţate, în baza unui contract încheiat în scopul îndeplinirii obligaţiilor anuale de gestionare a anvelopelor uzate;
c)cantităţile de anvelope uzate reutilizate, refolosite ca atare, reşapate, reciclate şi/sau valorificate termoenergetic, dintre cele preluate de la operatorii economici care introduc pe piaţa naţională anvelope noi şi/sau uzate destinate reutilizării, precum şi metoda utilizată;
d)trasabilitatea anvelopelor uzate prevăzute la lit. a)-c), de la operatorii economici prevăzuţi la art. 35 care au optat pentru realizarea în mod individual a obligaţiilor anuale de gestionare a anvelopelor uzate până la operatorul economic valorificator sau la operatorul economic ce deţine o instalaţie de incinerare cu recuperare de energie.
(3)Pentru a putea fi luate în calcul pentru îndeplinirea obligaţiilor de gestionare este necesar ca:
a)anvelopele uzate prevăzute la alin. (2) să fie înregistrate în evidenţele contabile în conturi de stocuri distincte la o valoare justă, iar evidenţa gestiunii anvelopelor uzate să fie ţinută cu respectarea prevederilor art. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase, cu completările ulterioare;
b)cantităţile de anvelope uzate menţionate la alin. (2) lit. b) să facă obiectul unei prestări de servicii, în care prestatorul este operatorul economic valorificator sau operatorul economic care deţine o instalaţie de incinerare cu recuperare de energie, iar beneficiarul este operatorul economic prevăzut la art. 35 care a optat pentru realizarea în mod individual a obligaţiilor anuale de gestionare a anvelopelor uzate. Facturarea serviciilor de valorificare a anvelopelor uzate se va face în conformitate cu prevederile Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, şi potrivit prevederilor reglementărilor contabile aprobate prin ordin al ministrului finanţelor publice, în baza documentelor care dovedesc valorificarea respectivelor anvelope uzate pentru operatorii economici prevăzuţi la art. 35 care au optat pentru realizarea în mod individual a obligaţiilor anuale de gestionare a anvelopelor uzate.

Art. 39
Operatorii economici prevăzuţi la art. 35 care au optat pentru realizarea în mod individual a obligaţiilor anuale de gestionare a anvelopelor uzate, potrivit prevederilor art. 7 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 170/2004 privind gestionarea anvelopelor uzate, sunt obligaţi:
a)să stabilească lunar cantităţile de anvelope introduse pe piaţa naţională în anul precedent;
b)să stabilească lunar cantităţile de anvelope preluate/colectate de pe piaţa naţională şi încredinţate către persoanele juridice care le reutilizează, le refolosesc ca atare, le reşapează, le reciclează şi/sau le valorifică termoenergetic, după caz;
c)să declare lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care s-a desfăşurat activitatea, cantităţile de anvelope introduse pe piaţa naţională în luna similară a anului precedent şi cantităţile de anvelope uzate gestionate;
d)să declare şi să plătească anual, până la data de 25 a lunii ianuarie a anului următor celui în care s-a desfăşurat activitatea, suma datorată pentru neîndeplinirea obligaţiilor anuale de gestionare a anvelopelor uzate introduse pe piaţa naţională.

Art. 40
Operatorii economici prevăzuţi la art. 35 care au optat pentru realizarea obligaţiilor anuale de gestionare a anvelopelor uzate prin transferarea responsabilităţii către persoane juridice legal constituite, conform art. 7 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 170/2004 privind gestionarea anvelopelor uzate, sunt obligaţi:
a)să stabilească lunar cantităţile de anvelope introduse pe piaţa naţională în anul precedent;
b)să obţină lunar de la operatorul economic căruia i-au transferat responsabilitatea pentru realizarea obligaţiilor anuale de gestionare a anvelopelor uzate situaţia cantităţilor de anvelope uzate reutilizate, refolosite ca atare, reşapate, reciclate şi/sau valorificate termoenergetic, în numele acestuia, precum şi metoda utilizată;
c)să declare lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care s-a desfăşurat activitatea, cantităţile de anvelope introduse pe piaţa naţională în anul precedent şi cantităţile de anvelope uzate gestionate;
d)să declare şi să plătească anual, până la data de 25 a lunii ianuarie a anului următor celui în care s-a desfăşurat activitatea, suma datorată pentru neîndeplinirea obligaţiilor anuale de gestionare a anvelopelor uzate.

Art. 41
(1)La data semnării contractului de transferare a responsabilităţii privind realizarea obligaţiilor anuale de gestionare a anvelopelor uzate, operatorii economici prevăzuţi la art. 35 au obligaţia să fie înregistraţi în evidenţele fiscale ale Administraţiei Fondului pentru Mediu pentru contribuţia prevăzută la art. 9 alin. (1) lit. i) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare. Dovada înregistrării este certificatul de atestare a obligaţiilor fiscale la Fondul pentru mediu, document care trebuie obţinut până la încheierea contractului.
(2)Gestiunea anvelopelor uzate se face cu respectarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 170/2004 privind gestionarea anvelopelor uzate, ale Hotărârii Guvernului nr. 1.061/2008 privind transportul deşeurilor periculoase şi nepericuloase pe teritoriul României şi ale Hotărârii Guvernului nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase, cu completările ulterioare.

Art. 42
(1)Operatorii economici care colectează anvelope uzate pentru persoanele juridice legal constituite, prevăzute la art. 7 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 170/2004 privind gestionarea anvelopelor uzate, sunt obligaţi să menţioneze în contracte şi în facturi dacă încredinţarea se face în scopul îndeplinirii obligaţiilor anuale de gestionare a anvelopelor uzate.
(2)În lipsa menţiunii prevăzute la alin. (1), cantităţile respective nu sunt considerate ca fiind gestionate pentru îndeplinirea obligaţiilor anuale de gestionare a anvelopelor uzate şi nu vor fi luate în calcul la stabilirea obligaţiilor de plată.

Art. 43
Cantitatea de anvelope uzate reutilizate, refolosite ca atare, reşapate, reciclate şi/sau valorificate termoenergetic peste obligaţiile anuale de gestionare a anvelopelor uzate nu poate compensa obligaţiile aferente altor ani.

Art. 44
(1)Programul informatic de asistenţă privind completarea formularului “Declaraţie privind obligaţiile la Fondul pentru mediu”, elaborat şi pus la dispoziţia contribuabililor/plătitorilor în mod gratuit de Administraţia Fondului pentru Mediu, are inclus modulul pentru calculul contribuţiei prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. i) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare.
(2)Programul informatic de asistenţă poate fi descărcat gratuit de pe site-ul web al Administraţiei Fondului pentru Mediu, la adresa www.afm.ro.
(3)Programul informatic de asistenţă are ca date de intrare cantităţile de anvelope noi şi/sau uzate destinate reutilizării, introduse pe piaţa naţională în anul precedent, şi cantităţile de anvelope uzate gestionate în perioada de raportare prin reutilizare, refolosire ca atare, reşapare, reciclare şi/sau valorificare termoenergetică.
CAPITOLUL IX: Modul de calcul al contribuţiei prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. j) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare

Art. 45
(1)Gestionarii fondurilor de vânătoare au obligaţia de a calcula şi de a vira la Fondul pentru mediu o contribuţie de 3% din tariful de gestionare a fondurilor de vânătoare înscris în contractele de gestionare.
(2)La semnarea şi/sau reînnoirea contractelor de gestionare a fondurilor de vânătoare, gestionarii trebuie să prezinte certificat de atestare a obligaţiilor fiscale la Fondul pentru mediu, care să certifice că operatorul economic care urmează să gestioneze fondul de vânătoare nu figurează cu obligaţii de plată restante către bugetul Fondului pentru mediu.
(3)Contribuţia de 3% la Fondul pentru mediu prevăzută la art. 9 alin. (1) lit. j) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare, se declară şi se plăteşte anual de persoanele juridice care desfăşoară respectivele activităţi, până la data de 25 ianuarie a anului următor celui în care s-a desfăşurat activitatea pentru anul precedent.
CAPITOLUL X: Modul de calcul al contribuţiei prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. p) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare

Art. 46
(1)Obligaţia de a declara la Fondul pentru mediu contribuţia de 100 lei/tonă prevăzută la art. 9 alin. (1) lit. p) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare, revine unităţilor administrativ-teritoriale sau, după caz, subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor.
(2)Contribuţia prevăzută la art. 9 alin. (1) lit. p) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare, se plăteşte anual de către unităţile administrativ-teritoriale sau, după caz, subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor, prevăzute la alin. (1), numai în cazul neîndeplinirii obiectivului anual de reducere cu 15% a cantităţilor de deşeuri municipale eliminate prin depozitare. Plata se face pentru diferenţa dintre cantitatea de deşeuri municipale şi asimilate efectiv depozitată şi cantitatea de deşeuri municipale şi asimilate reprezentând 85% din cea depozitată în anul anterior.

Art. 47
(1)Contribuţia se calculează prin formula:
Contribuţia = (Cdepn – 85/100*Cdep(n-1))*100 lei,
unde:
Contribuţia – contribuţia datorată la Fondul pentru mediu, calculată în lei;
Cdepn – cantitatea de deşeuri municipale şi asimilabile efectiv depozitată în anul curent (anul pentru care se calculează obligaţia), exprimată în tone;
Cdep(n-1) – cantitatea de deşeuri municipale şi asimilabile efectiv depozitată în anul anterior, exprimată în tone.
(2)Dacă în formula prevăzută la alin. (1) diferenţa are o valoare negativă, atunci se consideră în calcul ca având valoarea 0 (zero).

Art. 48
Unităţile administrativ-teritoriale sau, după caz, subdiviziunile administrativ-teritoriale au obligaţia, până la data de 25 ianuarie a anului următor celui în care s-a desfăşurat activitatea, să calculeze, să declare şi să plătească suma datorată în cazul neîndeplinirii obiectivului anual de reducere cu 15% a cantităţilor de deşeuri municipale şi asimilabile eliminate prin depozitare.

Art. 49
Unităţile administrativ-teritoriale trebuie să deţină situaţii privind cantităţile de deşeuri municipale şi asimilabile eliminate lunar şi anual prin depozitare.

CAPITOLUL XI: Modul de calcul al taxei prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. q) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare

Art. 50
Obligaţia de a calcula şi de a plăti ecotaxa în valoare de 0,1 lei/bucată prevăzută la art. 9 alin. (1) lit. q) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare, revine operatorilor economici care introduc pe piaţa naţională pungi şi sacoşe pentru cumpărături, cu mâner integrat sau aplicat, fabricate din materiale obţinute din resurse neregenerabile, după cum urmează:
a)operatorii economici care produc ambalaje de desfacere, pentru pungile şi sacoşele fabricate în România;
b)operatorii economici care introduc pe piaţa naţională ambalaje de desfacere, pentru pungile şi sacoşele achiziţionate din afara spaţiului naţional.

Art. 51
(1)Sunt supuse taxării, fără excepţie, toate pungile şi sacoşele pentru cumpărături, indiferent de forma acestora sau de modalitatea de realizare a mânerului, cu sau fără perforaţii, fabricate din materiale obţinute din resurse neregenerabile.
(2)Sunt considerate ca fiind obţinute din resurse neregenerabile următoarele materiale:
– polietilenă de joasă densitate (LDPE);
– polietilenă de înaltă densitate (HDPE);
– polietilenă de medie densitate (MDPE);
– polietilenă liniară (LLDPE);
– polistiren (PS);
– policlorură de vinil (PVC);
– polipropilenă (PP);
– materiale compozite fabricate din hârtie şi polietilenă şi/sau polipropilenă;
– materiale compozite fabricate din hârtie cu aluminiu.
(3)Lista prevăzută la alin. (2) nu are caracter exhaustiv.
Art. 52
(1)Nu sunt supuse taxării pungile şi sacoşele pentru cumpărături confecţionate din materiale obţinute din resurse regenerabile.
(2)Substanţele/Aditivii folosite/folosiţi pentru inscripţionarea elementelor de identificare şi informare potrivit legii, substanţele folosite pentru personalizare/colorare nu sunt considerate resurse neregenerabile dacă ponderea fiecăreia dintre ele nu depăşeşte 1% din greutatea pungii sau a sacoşei – produs finit şi, cumulativ, 5% din greutatea pungii sau a sacoşei – produs finit.

Art. 53
Operatorii economici care introduc pe piaţa naţională pungi şi sacoşe pentru cumpărături, cu mâner integrat sau aplicat, care nu sunt supuse taxării, sunt obligaţi pentru fiecare lot:
a)să deţină buletine de analiză, rapoarte de încercare, certificate sau alte documente care atestă compoziţia materiei prime/materialului din care sunt confecţionate pungile/sacoşele, în original sau copie legalizată;
b)să deţină situaţii lunare, pe tip de material, privind cantitatea şi numărul de pungi şi sacoşe pentru cumpărături, cu mâner integrat sau aplicat, introduse pe piaţa naţională;
c)la efectuarea inspecţiei fiscale, să facă dovada tipului/compoziţiei materialului utilizat la fabricarea pungilor şi sacoşelor introduse pe piaţa naţională.

Art. 54
Operatorii economici care introduc pe piaţa naţională pungi şi sacoşe pentru cumpărături, cu mâner integrat sau aplicat, care sunt supuse taxării, sunt obligaţi:
a)să stabilească lunar, pe tip de material, cantitatea şi numărul de pungi şi sacoşe pentru cumpărături, cu mâner integrat sau aplicat, introduse pe piaţa naţională;
b)să declare şi să plătească trimestrial, până la data de 25 a lunii următoare trimestrului în care s-a desfăşurat activitatea, cantităţile şi numărul de pungi şi sacoşe pentru cumpărături, cu mâner integrat sau aplicat.

Art. 55
Operatorii economici care introduc pe piaţa naţională pungi şi sacoşe pentru cumpărături, cu mâner integrat sau aplicat, care sunt supuse taxării, sunt obligaţi să înscrie elementele de identificare şi caracterizare prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 21/1992 privind protecţia consumatorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi să evidenţieze distinct ecotaxa pe documentele de vânzare.
CAPITOLUL XII: Modul de calcul al contribuţiei prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. s) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare

Art. 56
Obligaţia de a declara şi de a plăti la Fondul pentru mediu taxa de 0,30 lei/kg prevăzută la art. 9 alin. (1) lit. s) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare, aplicată uleiurilor pe bază minerală, semisintetice şi sintetice, cu sau fără adaosuri, revine operatorilor economici care introduc pe piaţa naţională astfel de produse, începând cu data de 1 ianuarie 2014.

Art. 57
Taxa de 0,30 lei/kg prevăzută la art. 9 alin. (1) lit. s) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare, se datorează astfel:
1.la momentul introducerii pe piaţa naţională, de către operatorii economici prevăzuţi la art. 56 care importă sau achiziţionează intraunional uleiuri pe bază minerală, semisintetice şi sintetice, cu sau fără adaosuri;
2.la momentul primei distribuiri pe piaţa naţională, de către operatorii economici prevăzuţi la art. 56 care produc uleiuri pe bază minerală, semisintetice şi sintetice, cu sau fără adaosuri;
3.la momentul primei distribuiri pe piaţa naţională, pentru produsul obţinut, de către operatorii economici prevăzuţi la art. 56 care importă/achiziţionează intraunional uleiuri de bază în vederea introducerii diferitelor adaosuri în cadrul procesului de fabricaţie, cum ar fi aditivi sau alte substanţe organice ori anorganice, pentru obţinerea unor proprietăţi speciale;
4.la momentul primei distribuiri pe piaţa naţională, pentru diferenţa dintre cantitatea de ulei aditivat distribuită pe piaţă şi cantitatea de ulei de bază achiziţionată, de către operatorii economici prevăzuţi la art. 56 care achiziţionează de pe piaţa naţională uleiuri de bază în vederea introducerii diferitelor adaosuri în cadrul procesului de fabricaţie, cum ar fi aditivi sau alte substanţe organice ori anorganice, pentru obţinerea unor proprietăţi speciale.

Art. 58
Taxa prevăzută la art. 9 alin. (1) lit. s) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare, se evidenţiază distinct pe facturile de vânzare, pe tot lanţul, până la consumatorul final.

Art. 59
Operatorii economici prevăzuţi la art. 56 trebuie să întocmească lunar situaţii în baza documentelor financiar-contabile şi a documentelor justificative, din care să rezulte:
a)cantităţile de uleiuri pe bază minerală, semisintetice şi sintetice, cu sau fără adaosuri, introduse pe piaţa naţională;
b)cantităţile de uleiuri pe bază minerală, semisintetice şi sintetice, cu sau fără adaosuri, distribuite pentru prima dată pe piaţa naţională.

Art. 60
În cazul în care unitatea de măsură a uleiurilor din documentele de provenienţă este exprimată în litri, volumul acestora se converteşte în masă în funcţie de densitatea specificată în fişa tehnică primită de la producător. În lipsa acestei informaţii, se va utiliza o densitate medie de 900 kg/mc (0,9 kg/l).

Art. 61
Operatorii economici prevăzuţi la art. 56 sunt obligaţi să declare şi să plătească lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care s-a desfăşurat activitatea, taxa prevăzută la art. 9 alin. (1) lit. s) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare.
CAPITOLUL XIII: Modul de calcul al penalităţii prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. ş) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare

Art. 62
(1)Obligaţia de a plăti la Fondul pentru mediu penalitatea de 100 euro prevăzută la art. 9 alin. (1) lit. ş) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare, echivalentă în lei la cursul de schimb leu/euro al Băncii Naţionale a României valabil la data de 1 mai a anului respectiv, pentru fiecare tonă de dioxid de carbon echivalent emisă, revine operatorului sau operatorului de aeronave care nu a restituit certificatele de emisii de gaze cu efect de seră corespunzătoare emisiilor de gaze cu efect de seră generate în anul anterior conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 780/2006 privind stabilirea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, cu modificările şi completările ulterioare.
(2)Situaţia operatorilor şi operatorilor de aeronave care nu au restituit certificate de emisii de gaze cu efect de seră în condiţiile legii, informaţiile privind numărul de certificate nerestituite de fiecare dintre aceştia, valoarea indicelui armonizat al preţurilor de consum, precum şi alte documente relevante se comunică Administraţiei Fondului pentru Mediu de către autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului până cel târziu la data de 30 aprilie a anului în care se aplică penalizarea.

Art. 63
(1)Cuantumul obligaţiei la Fondul pentru mediu se calculează după următoarea formulă:
P = (100 euro x Q) x N x Viapc,
unde:
P – penalitatea datorată la Fondul pentru mediu, calculată în lei;
Q – cursul de schimb leu/euro al Băncii Naţionale a României valabil la data de 1 mai a anului respectiv;
N – numărul de certificate nerestituite;
Viapc – valoarea indicelui armonizat al preţurilor de consum.
(2)Penalitatea se actualizează cu indicele armonizat al preţurilor de consum o singură dată, la momentul emiterii deciziei.

Art. 64
(1)Sumele ce vor fi plătite pentru fiecare tonă de dioxid de carbon echivalent emisă de operatorii sau operatorii de aeronave care nu au restituit certificatele de emisii de gaze cu efect de seră corespunzătoare emisiilor de gaze cu efect de seră generate în anul anterior se stabilesc de Administraţia Fondului pentru Mediu prin decizie.
(2)Sumele de la alin. (1) se plătesc în funcţie de data comunicării deciziei, astfel:
a)dacă data comunicării este cuprinsă în intervalul 1-15 din lună, termenul de plată este până la data de 5 a lunii următoare inclusiv;
b)dacă data comunicării este cuprinsă în intervalul 16-31 din lună, termenul de plată este până la data de 20 a lunii următoare inclusiv.
(3)Pentru contribuţia prevăzută la art. 9 alin. (1) lit. ş) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare, nu se datorează dobânzi şi penalităţi de întârziere.
CAPITOLUL XIV: Modul de calcul al obligaţiei prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. ţ) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare

Art. 65
Obligaţia de a plăti la Fondul pentru mediu suma prevăzută la art. 9 alin. (1) lit. ţ) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare, revine furnizorilor şi producătorilor prevăzuţi la art. 8 alin. (1) din Legea nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care au obligaţia de a achiziţiona certificate verzi şi care nu au îndeplinit cota anuală obligatorie de achiziţie de certificate verzi pentru anul calendaristic precedent.

Art. 66
(1)Sumele prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. ţ) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare, se stabilesc de Administraţia Fondului pentru Mediu prin decizii, în baza înştiinţărilor emise de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei cu privire la operatorii economici debitori şi sumele datorate de aceştia, în condiţiile prevăzute la art. 12 alin. (2) din Legea nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(2)Sumele prevăzute la alin. (1) se plătesc de furnizorii şi producătorii prevăzuţi la art. 65, în funcţie de data comunicării deciziei, astfel:
a)dacă data comunicării este cuprinsă în intervalul 1-15 din lună, termenul de plată este până la data de 5 a lunii următoare inclusiv;
b)dacă data comunicării este cuprinsă în intervalul 16-31 din lună, termenul de plată este până la data de 20 a lunii următoare inclusiv.
CAPITOLUL XV: Modul de calcul al contribuţiei prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. v) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare

Art. 67
(1)Obligaţia de a declara la Fondul pentru mediu contribuţia de 2 lei/kg prevăzută la art. 9 alin. (1) lit. v) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare, revine:
a)operatorilor economici autorizaţi pentru preluarea obligaţiilor anuale de valorificare a deşeurilor de ambalaje, pentru cantităţile de ambalaje pentru care au preluat responsabilităţile în conformitate cu prevederile art. 16 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje, cu modificările şi completările ulterioare;
b)operatorilor economici autorizaţi pentru gestionarea anvelopelor uzate, pentru cantităţile de anvelope pentru care au preluat responsabilităţile, în conformitate cu prevederile art. 7 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 170/2004 privind gestionarea anvelopelor uzate.
(2)Contribuţia prevăzută la art. 9 alin. (1) lit. v) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare, se plăteşte anual de către:
a)operatorii economici prevăzuţi la alin. (1) lit. a), pentru diferenţa dintre cantităţile de deşeuri de ambalaje corespunzătoare obiectivelor anuale de valorificare sau incinerare în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie, prevăzute în anexa nr. 3 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare, şi cantităţile de deşeuri de ambalaje efectiv valorificate sau incinerate în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie;
b)operatorii economici prevăzuţi la alin. (1) lit. b), pentru diferenţa dintre cantităţile de anvelope uzate corespunzătoare obiectivelor de gestionare prevăzute în anexa nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 170/2004 privind gestionarea anvelopelor uzate şi cantităţile de anvelope uzate efectiv gestionate.
(3)Contribuţia prevăzută la art. 9 alin. (1) lit. v) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare, se plăteşte numai în cazul neîndeplinirii obiectivelor de valorificare a deşeurilor de ambalaje, respectiv de gestionare a anvelopelor uzate, corespunzătoare cantităţilor de ambalaje, respectiv de anvelope, pentru care au preluat responsabilitatea.

Art. 68
(1)Cantitatea de deşeuri de ambalaje care trebuie valorificată sau incinerată în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie, respectiv valorificată prin reciclare, pentru îndeplinirea obiectivelor anuale, se realizează prin următoarele componente:
a)cantitatea de deşeuri Q1 care trebuie valorificată prin reciclarea deşeurilor de ambalaje din PET şi din aluminiu;
b)cantitatea de deşeuri Q2 care trebuie valorificată prin reciclarea deşeurilor de ambalaje din plastic, sticlă, metal, hârtie/carton şi, respectiv, lemn;
c)cantitatea de deşeuri Q3 care trebuie valorificată prin reciclare suplimentar faţă de cantităţile prevăzute la lit. a) şi b), pentru îndeplinirea obiectivului global de valorificare prin reciclare, cantitate care se poate realiza prin valorificarea prin reciclare a oricărui tip de material de ambalare, în limita cantităţilor din materialul respectiv pentru care există obligaţia de a declara şi de a plăti, potrivit art. 67;
d)cantitatea de deşeuri Q4 care trebuie valorificată sau incinerată în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie suplimentar faţă de cantităţile prevăzute la lit. a), b) şi c), pentru îndeplinirea obiectivului global de valorificare sau incinerare în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie, cantitate ce se poate realiza prin oricare operaţie de valorificare sau prin incinerare în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie a oricărui tip de material de ambalare, în limita cantităţilor din materialul respectiv pentru care există obligaţia de a declara şi de a plăti, potrivit art. 67.
(2)Obiectivele anuale de valorificare sau incinerare în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie prevăzute în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare, se consideră îndeplinite numai dacă se realizează fiecare dintre componentele menţionate la alin. (1).
(3)Contribuţia se stabileşte luând în calcul o singură dată cantităţile de deşeuri de ambalaje pentru care nu s-au îndeplinit obiectivele anuale, pentru fiecare componentă.
Formula matematică de calcul este:
Contribuţia = Max {[(QPET * RPET – qPET) + (QAl * RAl – qAl)]; (Qi * Ri – qri); (Qt * R – qri); (Qt * V – qvi)} * 2 lei,
unde:
Contribuţia – contribuţia datorată la Fondul pentru mediu, calculată în lei;
QPET – cantitatea de ambalaje din PET pentru care a preluat responsabilitatea;
QAl – cantitatea de ambalaje din aluminiu pentru care a preluat responsabilitatea;
RPET – obiectivul minim de valorificare prin reciclare pentru ambalaje din PET;
RAl – obiectivul minim de valorificare prin reciclare pentru ambalaje din aluminiu;
Qi – cantitatea de ambalaje din materialul “i”, respectiv plastic, sticlă, metal, hârtie/carton şi lemn pentru care există obligaţia de plată;
Ri – obiectivul minim de valorificare prin reciclare pentru materialul de ambalare “i”, respectiv plastic, sticlă, metal, hârtie/carton şi lemn;
Qt – cantitatea totală de ambalaje pentru care există obligaţia de a declara şi de a plăti potrivit art. 67;
R – obiectivul global de valorificare prin reciclare;
V – obiectivul global de valorificare sau incinerare în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie;
qPET – cantitatea valorificată efectiv prin reciclare a deşeurilor de ambalaje din PET;
qAl – cantitatea valorificată efectiv prin reciclare a deşeurilor de ambalaje din aluminiu;
qri – cantitatea valorificată efectiv prin reciclare din materialul “i”, respectiv plastic, sticlă, metal, hârtie/carton şi, respectiv, lemn;
qvi – cantitatea valorificată efectiv din materialul “i”, respectiv oricare dintre materialele pentru care există obligaţia de a declara şi de a plăti potrivit art. 67, prin orice operaţie de valorificare, inclusiv prin valorificare prin reciclare sau prin incinerare în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie.
(4)Cantităţile de ambalaje din plastic, respectiv din metal, pentru care există obligaţia de a declara şi de a plăti potrivit art. 67, includ şi cantităţile de ambalaje din PET, respectiv din aluminiu.
(5)Dacă în formula prevăzută la alin. (3) o diferenţă are o valoare negativă, atunci se consideră în calcul ca având valoarea 0 (zero).
(6)Cantitatea de deşeuri de ambalaje valorificată într-un an suplimentar faţă de obiectivul anual de valorificare sau incinerare în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie nu poate compensa obligaţiile aferente altor ani.
(7)Cantitatea de deşeuri de ambalaje valorificată prin incinerare în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie nu poate compensa obligaţiile de reciclare.

Art. 69
La stabilirea contribuţiei datorate la Fondul pentru mediu de operatorii economici prevăzuţi la art. 67 alin. (1) lit. b) se vor lua în considerare următoarele:
1.Contribuţia anvelopelor noi şi/sau uzate destinate reutilizării se determină ca fiind produsul dintre obligaţiile anuale de gestionare a anvelopelor uzate, raportate la cantitatea totală de anvelope pentru care au preluat responsabilitatea în anul precedent, diminuate cu cantitatea de anvelope uzate reutilizate, refolosite ca atare, reşapate, reciclate şi/sau valorificate termoenergetic, şi contribuţia de 2 lei/kg.
2.Pentru calculul contribuţiei la Fondul pentru mediu se aplică următoarea formulă:
Contribuţia = [(Q x Ob) – Qrealizat] x 2 lei,
unde:
Contribuţia – contribuţia datorată la Fondul pentru mediu, calculată în lei;
Q – cantitatea de anvelope noi şi/sau uzate destinate reutilizării pentru care au preluat responsabilitatea în anul precedent;
Ob – obligaţia anuală de gestionare a anvelopelor uzate, stabilită în procente, conform Hotărârii Guvernului nr. 170/2004 privind gestionarea anvelopelor uzate;
Qrealizat – cantitatea de anvelope uzate gestionate în anul de raportare.

Art. 70
Operatorii economici prevăzuţi la art. 67 sunt obligaţi:
a)să stabilească semestrial, pentru fiecare tip de material, cantităţile de ambalaje, respectiv de anvelope noi şi/sau uzate destinate reutilizării pentru care s-a preluat responsabilitatea îndeplinirii obiectivelor;
b)să stabilească semestrial, pentru fiecare tip de material, cantităţile de deşeuri de ambalaje valorificate sau incinerate în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie, respectiv cantităţile de anvelope uzate gestionate;
c)începând cu semestrul II al anului 2016, să declare semestrial, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare semestrului în care s-a desfăşurat activitatea, cantităţile de ambalaje totale şi pe fiecare tip de material pentru care există obligaţia de a declara şi de a plăti potrivit art. 67, cantităţile de deşeuri de ambalaje din fiecare tip de material valorificate sau incinerate în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie şi cantităţile de deşeuri de ambalaje din fiecare tip de material valorificate prin reciclare, respectiv cantităţile de anvelope noi şi/sau uzate destinate reutilizării pentru care există obligaţia de a declara şi de a plăti potrivit art. 67 şi cantităţile de anvelope uzate gestionate;
d)să declare şi să plătească anual, până la data de 25 a lunii ianuarie a anului următor celui în care s-a desfăşurat activitatea, suma datorată potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare, pentru neîndeplinirea obiectivelor anuale de valorificare a deşeurilor de ambalaje, respectiv de gestionare a anvelopelor uzate, corespunzătoare cantităţilor de ambalaje, respectiv de anvelope, pentru care există obligaţia de a declara şi de a plăti potrivit art. 67.

Art. 71
Operatorii economici prevăzuţi la art. 67 sunt obligaţi să deţină situaţii, întocmite în baza documentelor financiar-contabile şi a documentelor justificative, pentru:
a)cantităţile de ambalaje, respectiv cantităţile de anvelope noi şi/sau uzate destinate reutilizării, pentru care s-a preluat responsabilitatea îndeplinirii obiectivelor;
b)cantităţile de deşeuri de ambalaje valorificate sau incinerate în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie, respectiv cantităţile de anvelope uzate gestionate, preluate de la generatori sau deţinători de deşeuri, staţii de sortare, colectori autorizaţi, valorificate, gestionate sau incinerate în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie de operatorii economici autorizaţi din punctul de vedere al protecţiei mediului pentru valorificarea deşeurilor;
c)trasabilitatea deşeurilor de ambalaje, respectiv de anvelope uzate gestionate, pe tip de material, de la producătorul de deşeuri până la operatorul economic valorificator sau la operatorul economic ce deţine o instalaţie de incinerare cu recuperare de energie, care să conţină în mod clar cel puţin următoarele informaţii, distinct pe fiecare tip de material:
1.datele de identificare ale generatorilor deşeurilor, ale staţiilor de sortare sau, după caz, ale colectorilor – în cazul sortărilor din deşeuri municipale;
2.datele de identificare ale operatorilor economici comercianţi, dacă este cazul, ce acţionează ca intermediari începând de la generatorii deşeurilor, staţiile de sortare, colectorii iniţiali şi până la operatorii economici valorificatori sau până la operatori economici/persoane fizice ce deţin o instalaţie de incinerare cu recuperare de energie;
3.datele de identificare ale operatorilor economici valorificatori sau ale operatorilor economici/persoane fizice ce deţin o instalaţie de incinerare cu recuperare de energie;
4.cantităţile tranzacţionate pentru realizarea obiectivelor anuale de valorificare sau incinerare în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie a deşeurilor de ambalaje, respectiv de gestionare a anvelopelor uzate, distinct pentru fiecare dintre operatorii economici prevăzuţi la lit. a)-c), precum şi data tranzacţiilor;
d)contractele încheiate de operatorii economici prevăzuţi la art. 67 cu operatorii economici autorizaţi din punctul de vedere al protecţiei mediului pentru valorificarea deşeurilor de ambalaje, cu operatorii economici ce deţin o instalaţie de incinerare cu recuperare de energie, respectiv cu operatorii economici autorizaţi din punctul de vedere al protecţiei mediului pentru valorificarea anvelopelor uzate.

Art. 72
Pentru a fi luate în calcul pentru îndeplinirea obiectivelor de valorificare sau incinerare în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie a deşeurilor de ambalaje, respectiv de gestionare a anvelopelor uzate, sunt necesare următoarele:
1.Facturarea serviciilor de valorificare/reciclare a deşeurilor de ambalaje, respectiv de gestionare a anvelopelor uzate se face în conformitate cu prevederile Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, şi cu reglementările contabile aprobate prin ordin al ministrului finanţelor publice, în baza documentelor care dovedesc valorificarea/reciclarea/gestionarea respectivelor deşeuri.
2.Operatorii economici autorizaţi din punctul de vedere al protecţiei mediului pentru colectarea şi valorificarea deşeurilor de ambalaje, care colectează şi valorifică deşeuri de ambalaje pentru operatorii prevăzuţi la art. 67 sunt obligaţi să menţioneze în contracte, pe documentele fiscale şi pe documentele de însoţire a transportului de deşeuri de ambalaje dacă încredinţarea se face în scopul îndeplinirii obiectivelor anuale de valorificare sau incinerare în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie a deşeurilor de ambalaje.
3.Operatorii economici autorizaţi din punctul de vedere al protecţiei mediului pentru colectarea şi valorificarea anvelopelor uzate, care colectează şi valorifică anvelope uzate pentru operatorii prevăzuţi la art. 67, sunt obligaţi să menţioneze în contracte, pe documentele fiscale şi pe documentele de însoţire a transportului de anvelope uzate dacă încredinţarea se face în scopul îndeplinirii obiectivelor anuale de gestionare a anvelopelor uzate.
4.În lipsa facturii fiscale de prestare de servicii menţionate la pct. 1 şi a menţiunii prevăzute la pct. 2, cantităţile respective nu sunt considerate ca fiind gestionate de către operatorul economic valorificator pentru îndeplinirea obiectivelor anuale de valorificare sau incinerare în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie a deşeurilor de ambalaje, respectiv de gestionare a anvelopelor uzate, ale operatorilor economici prevăzuţi la art. 67.
5.Operaţia de valorificare care se recunoaşte este cea desfăşurată potrivit autorizaţiei de mediu/autorizaţiei integrate de mediu deţinute de către operatorul economic valorificator până la care se face dovada trasabilităţii; trasabilitatea se realizează prin documente datate până la data de 25 ianuarie pentru anul precedent.

Art. 73
Pentru îndeplinirea obiectivelor anuale de valorificare sau incinerare în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie a deşeurilor de ambalaje, respectiv a obiectivelor anuale de gestionare a anvelopelor uzate sunt luate în considerare numai cantităţile de deşeuri de ambalaje, respectiv de anvelope uzate contractate de operatorii economici prevăzuţi la art. 67 cu operatori economici autorizaţi din punctul de vedere al protecţiei mediului pentru colectarea şi valorificarea deşeurilor de ambalaje, respectiv de anvelope uzate, pentru care se asigură trasabilitatea prin documente financiar-contabile şi documente justificative, până la operatorul economic valorificator, după cum urmează:
a)cantităţile de deşeuri de ambalaje, respectiv de anvelope uzate, colectate în baza unui contract cu un operator economic care asigură serviciile de salubrizare a localităţilor;
b)cantităţile de deşeuri de ambalaje, respectiv de anvelope uzate, colectate în baza unui contract cu un operator economic autorizat să colecteze deşeuri de ambalaje, respectiv de anvelope uzate, prin achiziţie de la populaţie sau de la distribuitori şi comercianţi;
c)cantităţile de deşeuri de ambalaje, respectiv de anvelope uzate, provenite de la colectori autorizaţi sau alţi operatori economici ce acţionează ca intermediari între generatorii deşeurilor, staţiile de sortare, colectorii iniţiali şi operatorii economici valorificatori sau operatorii economici/persoane fizice ce deţin o instalaţie de incinerare cu recuperare de energie;
d)cantităţile de deşeuri de ambalaje, respectiv de anvelope uzate, rezultate din procesul de sortare a deşeurilor municipale din staţiile de sortare;
e)cantităţile de deşeuri de ambalaje, respectiv de anvelope uzate provenite de la operatorii economici valorificatori sau operatorii economici/persoane fizice care deţin o instalaţie de incinerare cu recuperare de energie;
f)cantităţile de deşeuri de ambalaje provenite din activitatea proprie a operatorilor economici prevăzuţi la art. 24, care fac obiectul contractului de preluare a responsabilităţii gestionării deşeurilor de ambalaje, încredinţate unui operator economic colector sau valorificator de către operatorii economici prevăzuţi la art. 24, cu respectarea prevederilor art. 23;
g)cantităţile de anvelope uzate provenite din activitatea proprie a operatorilor economici prevăzuţi la art. 40, care fac obiectul contractului de preluare a responsabilităţii gestionării anvelopelor uzate, încredinţate unui operator economic colector sau valorificator de către operatorii economici prevăzuţi la art. 40.

Art. 74
(1)Programul informatic de asistenţă privind completarea formularului “Declaraţie privind obligaţiile la Fondul pentru mediu”, elaborat şi pus la dispoziţia contribuabililor/plătitorilor în mod gratuit de către Administraţia Fondului pentru Mediu, conţine modulul pentru calculul contribuţiei prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. v) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare.
(2)Programul informatic de asistenţă poate fi descărcat gratuit de pe site-ul web al Administraţiei Fondului pentru Mediu, la adresa www.afm.ro.
(3)Programul informatic de asistenţă are ca date de intrare cantităţile de ambalaje ale bunurilor ambalate introduse pe piaţa naţională, cantităţile de ambalaje de desfacere distribuite pentru prima dată pe piaţa naţională, pe tip de material, cantităţile de deşeuri de ambalaje valorificate prin reciclare şi cantităţile de deşeuri de ambalaje valorificate prin alte operaţii de valorificare sau incinerate în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie.
CAPITOLUL XVI: Modul de calcul al contribuţiei prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. w) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare

Art. 75
(1)Începând cu 1 ianuarie 2017, obligaţia de a declara la Fondul pentru mediu contribuţia prevăzută la art. 9 alin. (1) lit. w) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare, revine operatorilor economici care introduc pe piaţa naţională echipamente electrice şi electronice, denumite în continuare EEE, care fac obiectul domeniului de aplicare al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului 5/2015 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice.
(2)Pentru perioada 1 ianuarie 2017-31 decembrie 2017, contribuţia prevăzută la art. 9 alin. (1) lit. w) pct. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare, se plăteşte anual pentru diferenţa dintre cantităţile de EEE declarate ca fiind introduse pe piaţa naţională de operatorii economici care introduc pe piaţa naţională EEE şi cantităţile de EEE constatate de Administraţia Fondului pentru Mediu ca fiind introduse pe piaţa naţională.
(3)Începând cu data de 1 ianuarie 2018, contribuţia prevăzută la art. 9 alin. (1) lit. w) pct. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare, se plăteşte anual pentru diferenţa dintre cantităţile de deşeuri de EEE corespunzătoare ratelor anuale minime de colectare prevăzute în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 5/2015 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice şi cantităţile de deşeuri de EEE efectiv colectate.
(4)Contribuţia prevăzută la art. 9 alin. (1) lit. w) pct. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare, se plăteşte numai în cazul neîndeplinirii ratelor anuale minime de colectare a deşeurilor de EEE corespunzătoare cantităţilor de EEE introduse pe piaţa naţională pentru care nu s-a predat responsabilitatea unor operatori economici autorizaţi sau care nu au fost declarate în cadrul unor contracte de preluare de responsabilitate.

Art. 76
Pentru perioada 1 ianuarie 2017-31 decembrie 2017, operatorii economici prevăzuţi la art. 75 sunt obligaţi:
a)să stabilească lunar, pentru fiecare categorie de EEE, conform anexei nr. 1 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 5/2015 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice până la data de 14 august 2018 şi conform anexei nr. 2 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 5/2015 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice începând cu data de 15 august 2018, cantităţile introduse pe piaţa naţională pentru care există obligaţia de a declara, potrivit art. 75 alin. (1);
b)să declare lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care s-a desfăşurat activitatea, cantitatea de EEE introdusă pe piaţa naţională pentru care există obligaţia de a declara, potrivit art. 75 alin. (1), pe categorii, conform anexei nr. 1 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 5/2015 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice până la data de 14 august 2018 şi conform anexei nr. 2 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 5/2015 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice începând cu data de 15 august 2018.

Art. 77
Operatorii economici prevăzuţi la art. 75 pot realiza obligaţiile anuale de colectare a deşeurilor de EEE în mod individual sau prin transferarea responsabilităţii către o organizaţie colectivă, conform prevederilor art. 25 alin. (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 5/2015 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice.

Art. 78
(1)Contribuţia prevăzută la art. 9 alin. (1) lit. w) pct. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare, se determină ca fiind produsul dintre cantitatea totală de deşeuri de EEE corespunzătoare obligaţiilor anuale de colectare prevăzute în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 5/2015 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice, diminuată cu cantitatea de deşeuri de EEE efectiv colectate şi contribuţia stabilită în anexa nr. 5 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare.
(2)Pentru calculul contribuţiei la Fondul pentru mediu se aplică următoarea formulă:
Contribuţia = {[(Qt1deee – Qc1deee)] x C1} + {[(Qt2deee – Qc2deee)] x C2},
unde:
Contribuţia – contribuţia datorată la Fondul pentru mediu, calculată în lei;
Qt1deee – cantitatea totală de deşeuri de echipamente electrice şi electronice, provenite din EEE pentru care există obligaţia de a plăti contribuţia conform art. 75, pentru categoriile 1-4, 6-10 până la data de 14 august 2018, respectiv categoriile 1-2, 4-6 începând cu data de 15 august 2018;
Qc1deee – cantitatea de deşeuri de echipamente electrice şi electronice, provenite din EEE pentru care există obligaţia de a declara şi de a plăti contribuţia, ce au fost colectate, pentru categoriile 1-4, 6-10 până la data de 14 august 2018, respectiv categoriile 1-2, 4-6 începând cu data de 15 august 2018;
C1 – contribuţia prevăzută în anexa nr. 5 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare, pentru categoriile 1-4, 6-10 până la data de 14 august 2018, respectiv categoriile 1-2, 4-6 începând cu data de 15 august 2018;
Qt2deee – cantitatea totală de deşeuri de echipamente electrice şi electronice, provenite din EEE pentru care există obligaţia de a plăti contribuţia conform art. 75, pentru categoria 5 până la data de 14 august 2018, respectiv categoria 3 începând cu data de 15 august 2018;
Qc2deee – cantitatea de deşeuri de echipamente electrice şi electronice, provenite din EEE pentru care există obligaţia de a declara şi de a plăti contribuţia, ce au fost colectate, pentru categoria 5 până la data de 14 august 2018, respectiv categoria 3 începând cu data de 15 august 2018;
C2 – contribuţia prevăzută în anexa nr. 5 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare, pentru categoria 5 până la data de 14 august 2018, respectiv categoria 3 începând cu data de 15 august 2018.
(3)Pentru operatorii economici prevăzuţi la art. 75 care pun pe piaţă EEE din mai multe categorii, încadrate conform anexei nr. 1, respectiv anexei nr. 2 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 5/2015 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice, determinarea îndeplinirii obligaţiilor anuale de colectare şi calculare a taxelor datorate către Fondul pentru mediu, atunci când este cazul, se va face separat, pe cele 2 fluxuri, astfel cum sunt acestea definite în anexa nr. 5 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare.
(4)Pentru operatorii economici prevăzuţi la art. 75 care pun pe piaţă şi EEE din categoria 5 încadrate conform anexei nr. 1, respectiv categoria 3 conform anexei nr. 2 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 5/2015 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice, se consideră îndeplinite obligaţiile anuale de colectare, avându-se în vedere exclusiv deşeurile de produse provenite din această categorie.
(5)Dacă în formula prevăzută la alin. (2) diferenţa are o valoare negativă, atunci se consideră în calcul ca având valoarea 0 (zero).
(6)Cantitatea de deşeuri de EEE colectată într-un an suplimentar faţă de obligaţiile anuale de colectare nu poate compensa obligaţiile aferente altor ani.

Art. 79
Începând cu data de 1 ianuarie 2018, operatorii economici prevăzuţi la art. 75 care îşi realizează în mod individual ratele minime anuale de colectare, conform prevederilor art. 25 alin. (6) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 5/2015 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice, sunt obligaţi:
a)să stabilească lunar, pentru fiecare categorie de EEE, cantităţile introduse pe piaţa naţională pentru care există obligaţia potrivit art. 75 alin. (1), conform anexei nr. 1 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 5/2015 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice până la data de 14 august 2018 şi conform anexei nr. 2 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 5/2015 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice începând cu data de 15 august 2018;
b)să stabilească lunar, pentru fiecare categorie de EEE, cantităţile de deşeuri de EEE colectate de pe piaţa naţională;
c)să declare lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care s-a desfăşurat activitatea, pentru fiecare categorie de EEE, cantitatea de EEE pentru care există obligaţia de a declara, conform anexei nr. 1 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 5/2015 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice până la data de 14 august 2018 şi conform anexei nr. 2 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 5/2015 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice începând cu data de 15 august 2018, potrivit art. 75 alin. (1), precum şi cantitatea de deşeuri de echipamente electrice şi electronice pentru care există obligaţia de a declara, conform art. 75, care a fost colectată de pe piaţa naţională şi încredinţate spre valorificare, separat, (i) pentru categoriile 1-4, 6-10 până la 14 august 2018, respectiv categoriile 1-2, 4-6 începând cu data de 15 august 2018 şi (ii) categoria 5 până la data de 14 august 2018, respectiv categoria 3 începând cu data de 15 august 2018;
d)să declare şi să plătească anual, până la data de 25 a lunii ianuarie a anului următor celui în care s-a desfăşurat activitatea, suma datorată potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare, pentru care există obligaţia de a declara şi de a plăti potrivit art. 75, pentru neîndeplinirea obligaţiilor anuale de colectare, separat, (i) pentru categoriile 1-4, 6-10 până la 14 august 2018, respectiv categoriile 1-2, 4-6 începând cu data de 15 august 2018 şi (ii) categoria 5 până la data de 14 august 2018, respectiv categoria 3 începând cu data de 15 august 2018.

Art. 80
Operatorii economici prevăzuţi la art. 75 care îşi îndeplinesc în mod individual obligaţiile anuale de colectare, conform prevederilor art. 25 alin. (6) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 5/2015 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice, sunt obligaţi să deţină situaţii, întocmite în baza documentelor financiar-contabile şi a documentelor justificative, pentru:
a)cantităţile de deşeuri de EEE provenite din activitatea proprie, pe fiecare categorie, conform anexei nr. 1 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 5/2015 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice până la data de 14 august 2018 şi conform anexei nr. 2 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 5/2015 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice începând cu data de 15 august 2018;
b)cantităţile de deşeuri de EEE provenite de la generatori sau deţinători de deşeuri de EEE, staţii de sortare, colectori autorizaţi, pe fiecare categorie, conform anexei nr. 1 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 5/2015 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice până la data de 14 august 2018 şi conform anexei nr. 2 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 5/2015 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice începând cu data de 15 august 2018;
c)cantităţile de deşeuri de EEE provenite din activitatea proprie sau de la generatori sau deţinători de deşeuri de EEE, staţii de sortare, colectori sau valorificatori autorizaţi, care au fost încredinţate, în baza unui contract, unui operator economic colector sau valorificator, pe fiecare categorie, conform anexei nr. 1 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 5/2015 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice până la data de 14 august 2018 şi conform anexei nr. 2 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 5/2015 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice începând cu data de 15 august 2018;
d)trasabilitatea deşeurilor de EEE provenite din activitatea proprie şi a celor provenite de la generatori sau deţinători de deşeuri de EEE, staţii de sortare, colectori şi/sau valorificatori autorizaţi, evidenţiată pe categorie de EEE, conform anexei nr. 1 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 5/2015 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice până la data de 14 august 2018 şi conform anexei nr. 2 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 5/2015 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice începând cu data de 15 august 2018, de la generatorul de deşeuri până la operatorul economic colector sau valorificator, care să conţină în mod clar cel puţin următoarele informaţii:
1.datele de identificare ale generatorilor deşeurilor, ale staţiilor de sortare sau, în cazul sortărilor din deşeuri municipale, ale colectorilor;
2.datele de identificare ale operatorilor economici comercianţi, dacă este cazul, care acţionează ca intermediari începând de la generatorii deşeurilor, staţiile de sortare, colectorii iniţiali şi până la operatorii economici colectori sau valorificatori;
3.datele de identificare ale operatorilor economici colectori sau valorificatori;
4.cantităţile tranzacţionate pentru realizarea obiectivelor anuale de colectare, distinct pentru fiecare din operatorii economici prevăzuţi la lit. a)-c), precum şi data tranzacţiilor.

Art. 81
(1)Pentru a fi luate în calcul pentru îndeplinirea obligaţiilor anuale de colectare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice sunt necesare următoarele:
a)deşeurile de EEE prevăzute la art. 80 care provin din activitatea proprie trebuie să fie înregistrate cu respectarea prevederilor art. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase, cu completările ulterioare;
b)cantităţile de deşeuri de EEE menţionate la art. 80 lit. c) trebuie să facă obiectul unei prestări de servicii de colectare, în care prestatorul este operatorul economic colector sau valorificator, iar beneficiarul operator economic prevăzut la art. 75; facturarea serviciilor de colectare deşeuri de EEE se va face în conformitate cu prevederile Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, şi cu reglementările contabile aprobate prin ordin al ministrului finanţelor publice, în baza documentelor care dovedesc colectarea respectivelor deşeuri de EEE pentru operatorii economici prevăzuţi la art. 75.
(2)Operatorii economici autorizaţi din punctul de vedere al protecţiei mediului pentru colectarea şi valorificarea deşeurilor de EEE care colectează şi valorifică deşeuri de EEE pentru operatorii prevăzuţi la art. 75 sunt obligaţi să menţioneze în contracte, pe documentele fiscale şi pe documentele de însoţire a transportului de deşeuri de EEE dacă încredinţarea se face în scopul îndeplinirii obligaţiilor anuale de colectare.
(3)În lipsa facturii fiscale de prestare de servicii menţionate la alin. (1) lit. b) şi a menţiunii prevăzute la alin. (2), cantităţile respective nu sunt considerate ca fiind gestionate de către operatorul economic colector sau valorificator pentru îndeplinirea obligaţiilor anuale de colectare ale operatorilor economici prevăzuţi la art. 75.

Art. 82
Începând cu data de 1 ianuarie 2018, operatorii economici prevăzuţi la art. 75 care îşi îndeplinesc obligaţiile anuale de colectare prin transferarea responsabilităţii către o organizaţie colectivă, conform prevederilor art. 25 alin. (6) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 5/2015 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice, sunt obligaţi:
a)să stabilească lunar, pentru fiecare categorie, cantităţile de EEE, pe fiecare categorie de EEE, conform anexei nr. 1 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 5/2015 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice până la data de 14 august 2018 şi conform anexei nr. 2 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 5/2015 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice începând cu data de 15 august 2018, pentru care există obligaţia de a declara, potrivit art. 75 alin. (1);
b)să obţină lunar de la organizaţia colectivă cu care au încheiat contractul pentru îndeplinirea obligaţiilor anuale de colectare, pentru fiecare categorie de EEE, conform anexei nr. 1 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 5/2015 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice până la data de 14 august 2018 şi conform anexei nr. 2 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 5/2015 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice începând cu data de 15 august 2018, situaţia cantităţilor de deşeuri de EEE colectate;
c)să declare lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care s-a desfăşurat activitatea, cantităţile de EEE totale şi pe fiecare categorie, conform anexei nr. 1 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 5/2015 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice până la data de 14 august 2018 şi conform anexei nr. 2 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 5/2015 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice începând cu data de 15 august 2018, pentru care există obligaţia de declarare potrivit art. 75, precum şi cantităţile de deşeuri de EEE totale şi pe fiecare categorie, colectate conform anexei nr. 1 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 5/2015 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice până la data de 14 august 2018 şi conform anexei nr. 2 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 5/2015 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice începând cu data de 15 august 2018;
d)să declare şi să plătească anual, până la data de 25 a lunii ianuarie a anului următor celui în care s-a desfăşurat activitatea, suma datorată potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare, pentru care există obligaţia de a declara şi de a plăti potrivit art. 75, pentru neîndeplinirea obligaţiilor anuale de colectare.

Art. 83
(1)Pot face obiectul contractului încheiat între operatorii economici prevăzuţi la art. 82 şi o organizaţie colectivă către care se transferă responsabilitatea, potrivit prevederilor art. 25 alin. (6) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 5/2015 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice, numai cantităţile de EEE pentru care există obligaţia de declarare prevăzută la art. 75, începând cu luna în care a fost încheiat contractul.
(2)La data semnării contractului pentru realizarea obligaţiilor anuale de colectare a deşeurilor de EEE, operatorii economici prevăzuţi la art. 75 au obligaţia să fie înregistraţi în evidenţele fiscale ale Administraţiei Fondului pentru Mediu pentru contribuţia prevăzută la art. 9 alin. (1) lit. w) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare. Dovada înregistrării este certificatul de atestare a obligaţiilor fiscale la Fondul pentru mediu, document care trebuie obţinut până la încheierea contractului.
(3)Pentru îndeplinirea obligaţiilor anuale de colectare a deşeurilor de EEE sunt luate în considerare cantităţile de deşeuri de EEE contractate de organizaţiile colective cu operatori economici autorizaţi din punctul de vedere al protecţiei mediului pentru colectarea şi valorificarea deşeurilor de EEE, pentru care se asigură trasabilitatea prin documente financiar-contabile şi documente justificative până la operatorul economic colector sau valorificator, după cum urmează:
a)cantităţile de deşeuri de EEE colectate în baza unui contract cu un operator economic care asigură serviciile de salubrizare a localităţilor;
b)cantităţile de deşeuri de EEE colectate în baza unui contract cu un operator economic autorizat să colecteze deşeuri de EEE prin achiziţie de la populaţie sau de la distribuitori şi comercianţi;
c)cantităţile de deşeuri de EEE provenite de la operatorii economici ce acţionează ca intermediari între generatorii deşeurilor, staţiile de sortare, colectorii iniţiali şi operatorii economici valorificatori;
d)cantităţile de deşeuri de EEE rezultate din procesul de sortare a deşeurilor municipale din staţiile de sortare;
e)cantităţile de deşeuri de EEE provenite de la operatorii economici valorificatori;
f)cantităţile de deşeuri de EEE provenite din activitatea proprie care fac obiectul contractului de preluare a responsabilităţii gestionării deşeurilor de EEE, încredinţate unui operator economic colector sau valorificator de către operatorii economici prevăzuţi la art. 82, cu respectarea prevederilor art. 81.

Art. 84
(1)Operatorii economici care colectează deşeuri de EEE pentru organizaţiile colective, autorizate potrivit prevederilor art. 25 alin. (6) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 5/2015 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice, sunt obligaţi să menţioneze în contracte şi în documentele contabile de însoţire a deşeurilor de EEE dacă încredinţarea se face în scopul îndeplinirii obligaţiilor anuale de colectare.
(2)În lipsa menţiunii prevăzute la alin. (1), cantităţile respective nu sunt considerate ca fiind gestionate pentru îndeplinirea obligaţiilor anuale de colectare a deşeurilor de EEE şi nu vor fi luate în calcul la stabilirea obligaţiilor de plată ale operatorilor economici prevăzuţi la art. 75.
(3)Operaţia de colectare se recunoaşte dacă este autorizată şi dacă este desfăşurată de către operatorul economic potrivit autorizaţiei de mediu/autorizaţiei integrate de mediu.

Art. 85
(1)Programul informatic de asistenţă privind completarea formularului “Declaraţie privind obligaţiile la Fondul pentru mediu”, elaborat şi pus la dispoziţia contribuabililor/plătitorilor în mod gratuit de Administraţia Fondului pentru Mediu, conţine modulul pentru calculul contribuţiei prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. w) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare.
(2)Programul informatic de asistenţă poate fi descărcat gratuit de pe site-ul web al Administraţiei Fondului pentru Mediu, la adresa www.afm.ro
(3)Programul informatic de asistenţă are ca date de intrare cantităţile de EEE introduse pe piaţa naţională pe categorii, conform anexei nr. 1 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 5/2015 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice până la data de 14 august 2018, şi conform anexei nr. 2 la Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 5/2015 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice începând cu data de 15 august 2018, şi cantităţile de deşeuri de EEE colectate şi încredinţate unui operator economic colector sau valorificator, pe categorii, conform anexei nr. 1 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 5/2015 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice până la data de 14 august 2018 şi conform anexei nr. 2 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului 5/2015 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice începând cu data de 15 august 2018.
CAPITOLUL XVII: Modul de calcul al contribuţiei prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. x) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare

Art. 86
(1)Începând cu data de 1 ianuarie 2017, obligaţia de a declara la Fondul pentru mediu contribuţia prevăzută la art. 9 alin. (1) lit. x) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare, revine operatorilor economici care introduc pe piaţa naţională baterii şi acumulatori portabili care fac obiectul domeniului de aplicare al Hotărârii Guvernului nr. 1.132/2008 privind regimul bateriilor şi acumulatorilor şi al deşeurilor de baterii şi acumulatori, cu modificările şi completările ulterioare.
(2)Pentru perioada 1 ianuarie 2017-31 decembrie 2017, contribuţia prevăzută la art. 9 alin. (1) lit. x) pct. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare, se plăteşte anual pentru diferenţa dintre cantităţile de baterii şi acumulatori portabili declarate ca fiind introduse pe piaţa naţională de operatorii economici care introduc pe piaţa naţională baterii şi acumulatori portabili şi cantităţile de baterii şi acumulatori portabili constatate de Administraţia Fondului pentru Mediu ca fiind introduse pe piaţa naţională.
(3)Începând cu data de 1 ianuarie 2018, contribuţia prevăzută la art. 9 alin. (1) lit. x) pct. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobata cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare, se plăteşte anual pentru diferenţa dintre cantităţile corespunzătoare obligaţiilor anuale de colectare, prevăzute la art. 7 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 1.132/2008 privind regimul bateriilor şi acumulatorilor şi al deşeurilor de baterii şi acumulatori, cu modificările şi completările ulterioare, şi cantităţile de deşeuri de baterii şi acumulatori portabili efectiv colectate.
(4)Contribuţia prevăzută la art. 9 alin. (1) lit. x) pct. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare, se plăteşte numai în cazul neîndeplinirii obligaţiilor anuale de colectare a deşeurilor de baterii şi acumulatori portabili corespunzătoare cantităţilor de baterii şi acumulatori portabili introduse pe piaţa naţională pentru care nu s-a predat responsabilitatea unor operatori economici autorizaţi sau care nu au fost declarate în cadrul unor contracte de preluare de responsabilitate.
Art. 87
Pentru perioada 1 ianuarie 2017-31 decembrie 2017, operatorii economici prevăzuţi la art. 86 sunt obligaţi:
a)să stabilească lunar cantităţile de baterii şi acumulatori portabili introduse pe piaţa naţională pentru care există obligaţia de a declara, potrivit art. 86 alin. (1);
b)să declare lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care s-a desfăşurat activitatea, cantitatea de baterii şi acumulatori portabili introdusă pe piaţa naţională pentru care există obligaţia de a declara, potrivit art. 86 alin. (1).

Art. 88
Operatorii economici prevăzuţi la art. 86 pot realiza obligaţiile anuale de colectare a deşeurilor de baterii şi acumulatori portabili în mod individual sau prin transferarea responsabilităţii către o organizaţie colectivă, conform prevederilor art. 7 alin. (7) din Hotărârea Guvernului nr. 1.132/2008 privind regimul bateriilor şi acumulatorilor şi al deşeurilor de baterii şi acumulatori, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 89
(1)Contribuţia prevăzută la art. 9 alin. (1) lit. x) pct. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare, se determină ca fiind produsul dintre cantitatea totală de deşeuri de baterii şi acumulatori portabili corespunzătoare obligaţiilor anuale de colectare prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 1.132/2008 privind regimul bateriilor şi acumulatorilor şi al deşeurilor de baterii şi acumulatori, cu modificările şi completările ulterioare, diminuată cu cantitatea de deşeuri de baterii şi acumulatori portabili efectiv colectate, şi contribuţia de 4 lei/kg.
(2)Pentru calculul contribuţiei la Fondul pentru mediu se aplică următoarea formulă:
Contribuţia = [(Qtdbap – Qcdbap] x 4 lei/kg,
unde:
Contribuţia – contribuţia datorată la Fondul pentru mediu, calculată în lei;
Qtdbap – cantitatea totală de deşeuri de baterii şi acumulatorilor portabili corespunzătoare obligaţiilor anuale de colectare prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 1.132/2008 privind regimul bateriilor şi acumulatorilor şi al deşeurilor de baterii şi acumulatori, cu modificările şi completările ulterioare;
Qcdbap – cantitatea de deşeuri de baterii şi acumulatori portabili provenite din baterii şi acumulatori portabili pentru care există obligaţia de a declara şi de a plăti conform art. 86, care au fost efectiv colectate.
(3)Dacă în formula prevăzută la alin. (2) diferenţa are o valoare negativă, atunci se consideră în calcul ca având valoarea 0 (zero).
(4)Cantitatea de deşeuri de baterii şi acumulatori portabili colectată într-un an suplimentar faţă de obligaţiile anuale de colectare nu poate compensa obligaţiile aferente altor ani.

Art. 90
Începând cu data de 1 ianuarie 2018, operatorii economici prevăzuţi la art. 86 care îşi realizează în mod individual obiectivele anuale de colectare, conform prevederilor art. 7 alin. (7) lit. a) din Hotărârea Guvernului nr. 1.132/2008 privind regimul bateriilor şi acumulatorilor şi al deşeurilor de baterii şi acumulatori, cu modificările şi completările ulterioare, sunt obligaţi:
a)să stabilească lunar, pentru fiecare categorie de baterii şi acumulatori portabili, cantităţile introduse pe piaţa naţională pentru care există obligaţia potrivit art. 86 alin. (1);
b)să stabilească lunar cantităţile de deşeuri de baterii şi acumulatori portabili colectate de pe piaţa naţională;
c)să declare lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care s-a desfăşurat activitatea, cantitatea de baterii şi acumulatori portabili introdusă pe piaţa naţională pentru care există obligaţia de a declara, potrivit art. 86 alin. (1), precum şi cantitatea de deşeuri de baterii şi acumulatori portabili pentru care există obligaţia de a declara şi de a plăti conform art. 86, care a fost colectată de pe piaţa naţională;
d)să declare şi să plătească anual, până la data de 25 a lunii ianuarie a anului următor celui în care s-a desfăşurat activitatea, suma datorată potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare, pentru care există obligaţia de a declara şi de a plăti potrivit art. 86, pentru neîndeplinirea obligaţiilor anuale de colectare.

Art. 91
Operatorii economici prevăzuţi la art. 86 care îşi realizează în mod individual obligaţiile anuale de colectare, conform prevederilor art. 7 alin. (7) lit. a) din Hotărârea Guvernului nr. 1.132/2008 privind regimul bateriilor şi acumulatorilor şi al deşeurilor de baterii şi acumulatori, cu modificările şi completările ulterioare, sunt obligaţi să deţină situaţii, întocmite în baza documentelor financiar-contabile şi a documentelor justificative, pentru:
a)cantităţile de deşeuri de baterii şi acumulatori portabili provenite din activitatea proprie;
b)cantităţile de deşeuri de baterii şi acumulatori portabili provenite de la generatori sau deţinători de deşeuri de baterii şi acumulatori portabili, staţii de sortare, colectori autorizaţi;
c)cantităţile de deşeuri de baterii şi acumulatori portabili provenite din activitatea proprie sau de la generatori sau deţinători de deşeuri de baterii şi acumulatori portabili, staţii de sortare, colectori autorizaţi, care au fost încredinţate, în baza unui contract, unui operator economic colector sau valorificator;
d)trasabilitatea deşeurilor de baterii şi acumulatori portabili provenite din activitatea proprie şi a celor provenite de la generatori sau deţinători de deşeuri de baterii şi acumulatori portabili, staţii de sortare, colectori autorizaţi, evidenţiată pe categorie de baterii şi acumulatori portabili, de la generatorul de deşeuri până la operatorul economic colector sau valorificator, care să conţină în mod clar cel puţin următoarele informaţii:
1.datele de identificare ale generatorilor deşeurilor, ale staţiilor de sortare sau, în cazul sortărilor din deşeuri municipale, ale colectorilor;
2.datele de identificare ale operatorilor economici comercianţi, dacă este cazul, care acţionează ca intermediari începând de la generatorii deşeurilor, staţiile de sortare, colectorii iniţiali şi până la operatorii economici colectori sau valorificatori;
3.datele de identificare ale operatorilor economici colectori sau valorificatori;
4.cantităţile tranzacţionate pentru realizarea obiectivelor anuale de colectare, distinct pentru fiecare din operatorii economici prevăzuţi la lit. a)-c), precum şi data tranzacţiilor.

Art. 92
(1)Pentru a fi luate în calcul pentru îndeplinirea obligaţiilor anuale de colectare a deşeurilor de baterii şi acumulatori portabili sunt necesare următoarele:
a)deşeurile de baterii şi acumulatori portabili prevăzute la art. 91 ce provin din activitatea proprie să fie înregistrate cu respectarea prevederilor art. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase, cu completările ulterioare;
b)cantităţile de deşeuri de baterii şi acumulatori portabili menţionate la art. 91 lit. c) să facă obiectul unei prestări de servicii de colectare în care prestatorul este operatorul economic colector sau valorificator, iar beneficiarul, operatorul economic prevăzut la art. 100; facturarea serviciilor de colectare deşeuri de baterii şi acumulatori portabili se va face în conformitate cu prevederile Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, şi cu reglementările contabile aprobate prin ordin al ministrului finanţelor publice, în baza documentelor care dovedesc colectarea respectivelor deşeuri de baterii şi acumulatori portabili pentru operatorii economici prevăzuţi la art. 86.
(2)Operatorii economici autorizaţi din punctul de vedere al protecţiei mediului pentru colectarea şi valorificarea deşeurilor de baterii şi acumulatori portabili care colectează şi valorifică deşeuri de baterii şi acumulatori portabili pentru operatorii prevăzuţi la art. 86 sunt obligaţi să menţioneze în contracte, pe documentele fiscale şi pe documentele de însoţire a transportului de deşeuri de baterii şi acumulatori portabili dacă încredinţarea se face în scopul îndeplinirii obligaţiilor anuale de colectare.
(3)În lipsa facturii fiscale de prestare de servicii menţionate la alin. (1) lit. b) şi a menţiunii prevăzute la alin. (2), cantităţile respective nu sunt considerate ca fiind gestionate de către operatorul economic valorificator pentru îndeplinirea obligaţiilor anuale de colectare ale operatorilor economici prevăzuţi la art. 86.

Art. 93
Începând cu data de 1 ianuarie 2018, operatorii economici prevăzuţi la art. 86 care îşi îndeplinesc obligaţiile anuale de colectare prin transferarea responsabilităţii către o organizaţie colectivă, conform prevederilor art. 7 alin. (7) lit. b) din Hotărârea Guvernului nr. 1.132/2008 privind regimul bateriilor şi acumulatorilor şi al deşeurilor de baterii şi acumulatori, cu modificările şi completările ulterioare, sunt obligaţi:
a)să stabilească lunar, pentru fiecare categorie, cantităţile de baterii şi acumulatori portabili pentru care există această obligaţie, potrivit art. 86 alin. (1);
b)să obţină lunar de la organizaţia colectivă cu care au încheiat contractul pentru îndeplinirea obligaţiilor anuale de colectare situaţia cantităţilor de deşeuri de baterii şi acumulatori portabili colectate;
c)să declare lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care s-a desfăşurat activitatea, cantităţile de baterii şi acumulatori portabili pentru care există obligaţia de declarare, potrivit art. 86, precum şi cantităţile de deşeuri de baterii şi acumulatori portabili colectate;
d)să declare şi să plătească anual, până la data de 25 a lunii ianuarie a anului următor celui în care s-a desfăşurat activitatea, suma datorată potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare, pentru care există obligaţia de a declara şi de a plăti potrivit art. 86, pentru neîndeplinirea obligaţiilor anuale de colectare.

Art. 94
(1)Pot face obiectul contractului dintre operatorii economici prevăzuţi la art. 93 şi o organizaţie colectivă către care se transferă responsabilitatea, potrivit prevederilor art. 7 alin. (7) lit. b) din Hotărârea Guvernului nr. 1.132/2008 privind regimul bateriilor şi acumulatorilor şi al deşeurilor de baterii şi acumulatori, cu modificările şi completările ulterioare, numai cantităţile de baterii şi acumulatori portabili pentru care există obligaţia de declarare prevăzută la art. 86 începând cu luna în care a fost încheiat contractul.
(2)La data semnării contractului pentru realizarea obligaţiilor anuale de colectare a deşeurilor de baterii şi acumulatori portabili, operatorii economici prevăzuţi la art. 86 au obligaţia să fie înregistraţi în evidenţele fiscale ale Administraţiei Fondului pentru Mediu pentru contribuţia prevăzută la art. 9 alin. (1) lit. x) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare. Dovada înregistrării este certificatul de atestare a obligaţiilor fiscale la Fondul pentru mediu, document care trebuie obţinut până la încheierea contractului.
(3)Pentru îndeplinirea obligaţiilor anuale de colectare a deşeurilor de baterii şi acumulatori portabili sunt luate în considerare cantităţile de deşeuri de baterii şi acumulatori portabili contractate de organizaţiile colective cu operatori economici autorizaţi din punctul de vedere al protecţiei mediului pentru colectarea şi valorificarea deşeurilor de baterii şi acumulatori portabili, pentru care se asigură trasabilitatea prin documente financiar-contabile şi documente justificative până la operatorul economic colector sau valorificator, după cum urmează:
a)cantităţile de deşeuri de baterii şi acumulatori portabili colectate în baza unui contract cu un operator economic care asigură serviciile de salubrizare a localităţilor;
b)cantităţile de deşeuri de baterii şi acumulatori portabili colectate în baza unui contract cu un operator economic autorizat să colecteze deşeuri de baterii şi acumulatori portabili prin achiziţie de la populaţie sau de la distribuitori şi comercianţi;
c)cantităţile de deşeuri de baterii şi acumulatori portabili provenite de la operatori economici ce acţionează ca intermediari între generatorii deşeurilor, staţiile de sortare, colectorii iniţiali şi operatorii economici valorificatori;
d)cantităţile de deşeuri de baterii şi acumulatori portabili rezultate din procesul de sortare a deşeurilor municipale din staţiile de sortare;
e)cantităţile de deşeuri de baterii şi acumulatori portabili provenite de la operatorii economici valorificatori;
f)cantităţile de deşeuri de baterii şi acumulatori portabili provenite din activitatea proprie care fac obiectul contractului de preluare a responsabilităţii gestionării deşeurilor de baterii şi acumulatori portabili, încredinţate unui operator economic colector sau valorificator de către operatorii economici prevăzuţi la art. 93, cu respectarea prevederilor art. 92.

Art. 95
(1)Operatorii economici care colectează deşeuri de baterii şi acumulatori portabili pentru organizaţiile colective, autorizate potrivit prevederilor art. 7 alin. (7) lit. b) din Hotărârea Guvernului nr. 1.132/2008 privind regimul bateriilor şi acumulatorilor şi al deşeurilor de baterii şi acumulatori, cu modificările şi completările ulterioare, sunt obligaţi să menţioneze în contracte şi în documentele contabile de însoţire a deşeurilor de baterii şi acumulatori portabili dacă încredinţarea se face în scopul îndeplinirii obligaţiilor anuale de colectare.
(2)În lipsa menţiunii prevăzute la alin. (1), cantităţile respective nu sunt considerate ca fiind gestionate pentru îndeplinirea obligaţiilor anuale de colectare a deşeurilor de baterii şi acumulatori portabili şi nu vor fi luate în calcul la stabilirea obligaţiilor de plată ale operatorilor economici prevăzuţi la art. 86.
(3)Operaţia de colectare se recunoaşte dacă este autorizată şi dacă este desfăşurată de către operatorul economic potrivit autorizaţiei de mediu/autorizaţiei integrate de mediu.

Art. 96
(1)Programul informatic de asistenţă privind completarea formularului “Declaraţie privind obligaţiile la Fondul pentru mediu”, elaborat şi pus la dispoziţia contribuabililor/plătitorilor în mod gratuit de Administraţia Fondului pentru Mediu, conţine modulul pentru calculul contribuţiei prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. x) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare.
(2)Programul informatic de asistenţă poate fi descărcat gratuit de pe site-ul web al Administraţiei Fondului pentru Mediu, la adresa www.afm.ro.
(3)Programul informatic de asistenţă are ca date de intrare cantităţile de baterii şi acumulatori portabili introduse pe piaţa naţională şi cantităţile de deşeuri de baterii şi acumulatori portabili colectate şi încredinţate unui operator economic colector sau valorificator.

CAPITOLUL XVIII: Modul de calcul al contribuţiei prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. y) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare

Art. 97
(1)Începând cu 1 ianuarie 2019, obligaţia de a declara la Fondul pentru mediu contribuţia prevăzută la art. 9 alin. (1) lit. y) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare, revine:
a)operatorilor economici autorizaţi pentru preluarea obligaţiilor anuale de colectare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice, pentru cantităţile de echipamente electrice şi electronice pentru care au preluat responsabilităţile, în conformitate cu prevederile art. 25 alin. (6) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 5/2015 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice;
b)operatorilor economici autorizaţi pentru preluarea obligaţiilor anuale de colectare a deşeurilor de baterii şi acumulatori portabili, pentru cantităţile de baterii şi acumulatori portabili pentru care au preluat responsabilităţile, în conformitate cu prevederile art. 7 alin. (7) lit. b) din Hotărârea Guvernului nr. 1.132/2008 privind regimul bateriilor şi acumulatorilor şi al deşeurilor de baterii şi acumulatori, cu modificările şi completările ulterioare.
(2)Contribuţia prevăzută la art. 9 alin. (1) lit. y) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare, se plăteşte anual de către:
a)operatorii economici prevăzuţi la alin. (1) lit. a) pentru diferenţa dintre cantităţile de deşeuri de EEE corespunzătoare obligaţiilor anuale de colectare prevăzute în anexa nr. 6 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 5/2015 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice şi cantităţile de deşeuri de EEE efectiv colectate;
b)operatorii economici prevăzuţi la alin. (1) lit. b) pentru diferenţa dintre cantităţile corespunzătoare obligaţiilor anuale de colectare prevăzute la art. 7 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 1.132/2008 privind regimul bateriilor şi acumulatorilor şi al deşeurilor de baterii şi acumulatori, cu modificările şi completările ulterioare, şi cantităţile de deşeuri de baterii şi acumulatori portabili efectiv colectate.
(3)Contribuţia prevăzută la art. 9 alin. (1) lit. y) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare, se plăteşte numai în cazul neîndeplinirii obligaţiilor de colectare a deşeurilor de EEE, respectiv de colectare a deşeurilor de baterii şi acumulatori portabili, corespunzătoare cantităţilor de EEE, respectiv cantităţilor de baterii şi acumulatori portabili pentru care au preluat responsabilitatea.

Art. 98
La stabilirea contribuţiei în cazul operatorilor economici prevăzuţi la art. 97 alin. (1) lit. a) se vor lua în considerare următoarele:
1.Contribuţia se determină ca fiind produsul dintre cantitatea totală de deşeuri de EEE corespunzătoare obligaţiilor anuale de colectare prevăzute în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 5/2015 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice, diminuată cu cantitatea de deşeuri de EEE efectiv colectate, şi contribuţia stabilită în anexa nr. 5 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare.
2.Determinarea contribuţiei pentru categoria 5 până la data de 14 august 2018, respectiv categoria 3 începând cu data de 15 august 2018 se face luându-se în calcul doar deşeurile de EEE din această categorie.
3.Determinarea contribuţiei pentru categoriile 1-4, 6-10 până la data de 14 august 2018, respectiv categoriile 1-2, 4-6 începând cu data de 15 august 2018 se face luându-se în calcul doar deşeurile de EEE din aceste categorii.
4.Pentru calculul contribuţiei la Fondul pentru mediu se aplică următoarea formulă:
Contribuţia = {[(Q1tdeee – Q1cdeee) x C1] + [(Q2tdeee – Q2cdeee) x C2]},
unde:
Contribuţia – contribuţia datorată la Fondul pentru mediu, calculată în lei;
Q1tdeee – cantitatea totală de deşeuri de echipamente electrice şi electronice, provenite din EEE pentru care există obligaţia de a plăti contribuţia conform art. 97, pentru categoriile 1-4, 6-10 până la data de 14 august 2018, respectiv categoriile 1-2, 4-6 începând cu data de 15 august 2018;
Q1cdeee – cantitatea de deşeuri de echipamente electrice şi electronice, provenite din EEE pentru care există obligaţia de a plăti contribuţia, ce au fost colectate, pentru categoriile 1-4, 6-10 până la data de 14 august 2018, respectiv categoriile 1-2, 4-6 începând cu data de 15 august 2018;
C1 – contribuţia prevăzută în anexa nr. 5 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare, pentru categoriile 1-4, 6-10 până la data de 14 august 2018, respectiv categoriile 1-2, 4-6 începând cu data de 15 august 2018;
Q2tdeee – cantitatea totală de deşeuri de echipamente electrice şi electronice, provenite din EEE pentru care există obligaţia de a plăti contribuţia conform art. 97, pentru categoria 5 până la data de 14 august 2018, respectiv categoria 3 începând cu data de 15 august 2018;
Q2cdeee – cantitatea de deşeuri de echipamente electrice şi electronice, provenite din EEE pentru care există obligaţia de a plăti contribuţia, ce au fost colectate, pentru categoria 5 până la data de 14 august 2018, respectiv categoria 3 începând cu data de 15 august 2018;
C2 – contribuţia prevăzută în anexa nr. 5 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare, pentru categoria 5 până la data de 14 august 2018, respectiv categoria 3 începând cu data de 15 august 2018.
5.Dacă în formula prevăzută la pct. 4 diferenţa are o valoare negativă, atunci se consideră în calcul ca având valoarea 0 (zero).
6.Cantitatea de deşeuri de EEE colectată într-un an suplimentar faţă de obligaţiile anuale de colectare nu poate compensa obligaţiile aferente altor ani.

Art. 99
La stabilirea contribuţiei în cazul operatorilor economici prevăzuţi la art. 97 alin. (1) lit. b) se vor lua în considerare următoarele:
1.Contribuţia se determină ca fiind produsul dintre cantitatea totală de deşeuri de baterii şi acumulatori portabili corespunzătoare obligaţiilor anuale de colectare prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 1.132/2008 privind regimul bateriilor şi acumulatorilor şi al deşeurilor de baterii şi acumulatori, cu modificările şi completările ulterioare, diminuată cu cantitatea de deşeuri de baterii şi acumulatori portabili efectiv colectate, şi contribuţia de 4 lei/kg.
2.Pentru calculul contribuţiei la Fondul pentru mediu se aplică următoarea formulă:
Contribuţia = [(Qtdbap – Qcdbap] x 4 lei/kg,
unde:
Contribuţia – contribuţia datorată la Fondul pentru mediu, calculată în lei;
Qtdbap – cantitatea totală de deşeuri de baterii şi acumulatorilor portabili, corespunzătoare obligaţiilor anuale de colectare prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 1.132/2008 privind regimul bateriilor şi acumulatorilor şi al deşeurilor de baterii şi acumulatori, cu modificările şi completările ulterioare;
Qcdbap – cantitatea de deşeuri de baterii şi acumulatori portabili, provenite din baterii şi acumulatori portabili pentru care există obligaţia de a declara şi de a plăti conform art. 97, care au fost efectiv colectate.
3.Dacă în formula prevăzută la pct. 2 diferenţa are o valoare negativă, atunci se consideră în calcul ca având valoarea 0 (zero).
4.Cantitatea de deşeuri de baterii şi acumulatori portabili colectată într-un an suplimentar faţă de obligaţiile anuale de colectare nu poate compensa obligaţiile aferente altor ani.

Art. 100
Operatorii economici prevăzuţi la art. 97 sunt obligaţi:
a)să stabilească semestrial, pentru fiecare categorie, cantităţile de EEE, respectiv de baterii şi acumulatori portabili pentru care s-a preluat responsabilitatea îndeplinirii obligaţiilor;
b)să stabilească semestrial, pentru fiecare categorie, cantităţile de deşeuri de EEE, respectiv cantităţile de deşeuri de baterii şi acumulatori portabili care au fost colectate;
c)începând cu 1 ianuarie 2019, să declare semestrial, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare semestrului în care s-a desfăşurat activitatea, cantităţile de EEE totale şi pe fiecare categorie pentru care există obligaţia de a declara potrivit art. 97, cantităţile de deşeuri de EEE totale şi pe fiecare categorie colectate, respectiv cantităţile de baterii şi acumulatori portabili pentru care există obligaţia de a declara potrivit art. 97 şi cantităţile de deşeuri de baterii şi acumulatori portabili colectate;
d)începând cu 1 ianuarie 2019, să declare şi să plătească anual, până la data de 25 a lunii ianuarie a anului următor celui în care s-a desfăşurat activitatea, suma datorată potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare, pentru neîndeplinirea obligaţiilor anuale de colectare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice, respectiv a obligaţiilor anuale de colectare a deşeurilor de baterii şi acumulatori portabili pentru care există obligaţia de a declara şi de a plăti potrivit art. 97.

Art. 101
Operatorii economici prevăzuţi la art. 97 sunt obligaţi să deţină situaţii, întocmite în baza documentelor financiar-contabile şi a documentelor justificative, pentru:
a)cantităţile de echipamente electrice şi electronice, respectiv de baterii şi acumulatori portabili, pentru care s-a preluat responsabilitatea îndeplinirii obligaţiilor anuale de colectare;
b)cantităţile de deşeuri de echipamente electrice şi electronice, respectiv de deşeuri de baterii şi acumulatori portabili, provenite de la generatori sau deţinători de deşeuri, staţii de sortare, colectori autorizaţi;
c)trasabilitatea deşeurilor de echipamente electrice şi electronice colectate, respectiv cea a deşeurilor de baterii şi acumulatori portabili colectate, pe fiecare categorie, de la producătorul de deşeuri până la operatorul economic colector sau valorificator, care să conţină în mod clar cel puţin următoarele informaţii:
1.datele de identificare ale generatorilor deşeurilor, ale staţiilor de sortare sau, în cazul sortărilor din deşeuri municipale, ale colectorilor;
2.datele de identificare ale operatorilor economici comercianţi, dacă este cazul, ce acţionează ca intermediari începând de la generatorii deşeurilor, staţiile de sortare, colectorii iniţiali şi până la operatorii economici colectori sau valorificatori;
3.datele de identificare ale operatorilor economici colectori sau valorificatori;
4.cantităţile tranzacţionate pentru realizarea obligaţiilor anuale de colectare, distinct pentru fiecare din operatorii economici prevăzuţi la lit. a)-c), precum şi data tranzacţiilor;
d)contractele încheiate cu operatorii economici autorizaţi din punctul de vedere al protecţiei mediului pentru colectarea şi valorificarea deşeurilor de echipamente electrice şi electronice, respectiv deşeurilor de baterii şi acumulatori portabili.

Art. 102
(1)Pentru a fi luate în calcul pentru îndeplinirea obiectivelor de colectare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice, respectiv a deşeurilor de baterii şi acumulatori portabili, sunt necesare următoarele:
a)Facturarea serviciilor de colectare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice, respectiv de colectare a deşeurilor de baterii şi acumulatori portabili se va face în conformitate cu prevederile Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, şi cu reglementările contabile aprobate prin ordin al ministrului finanţelor publice, în baza documentelor care dovedesc valorificarea/reciclarea/gestionarea respectivelor deşeuri.
b)Operatorii economici autorizaţi din punctul de vedere al protecţiei mediului pentru colectarea deşeurilor de echipamente electrice şi electronice care colectează deşeuri de echipamente electrice şi electronice pentru operatorii prevăzuţi la art. 97 sunt obligaţi să menţioneze în contracte, pe documentele fiscale şi pe documentele de însoţire ale transportului de deşeuri de echipamente electrice şi electronice dacă încredinţarea se face în scopul îndeplinirii obligaţiilor anuale de colectare a deşeurilor de deşeuri de echipamente electrice şi electronice.
c)Operatorii economici autorizaţi din punctul de vedere al protecţiei mediului pentru colectarea deşeurilor de baterii şi acumulatori portabili, care colectează deşeuri de baterii şi acumulatori portabili pentru operatorii prevăzuţi la art. 97, sunt obligaţi să menţioneze în contracte, pe documentele fiscale şi pe documentele de însoţire ale transportului de deşeuri de baterii şi acumulatori portabili dacă încredinţarea se face în scopul îndeplinirii obligaţiilor anuale de colectare a deşeurilor de baterii şi acumulatori portabili.
(2)În lipsa facturii fiscale de prestare a serviciilor de colectare menţionate la alin. (1) lit. a) şi a menţiunii prevăzute la alin. (1) lit. b), cantităţile respective nu sunt considerate ca fiind gestionate de către operatorul economic colector pentru îndeplinirea obligaţiilor anuale ale operatorilor economici prevăzuţi la art. 97.
(3)Operaţia de colectare se recunoaşte dacă este autorizată şi dacă este desfăşurată de către operatorul economic potrivit autorizaţiei de mediu/autorizaţiei integrate de mediu.

Art. 103
Pentru îndeplinirea obligaţiilor anuale de colectare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice, respectiv a deşeurilor de baterii şi acumulatori portabili, sunt luate în considerare numai cantităţile de deşeuri de echipamente electrice şi electronice, respectiv de deşeuri de baterii şi acumulatori portabili, contractate de operatorii economici prevăzuţi la art. 97 cu operatori economici autorizaţi din punctul de vedere al protecţiei mediului pentru colectarea şi valorificarea deşeurilor de EEE, respectiv de deşeuri de baterii şi acumulatori portabili, pentru care se asigură trasabilitatea prin documente financiar-contabile şi documente justificative până la operatorul economic colector sau valorificator, după cum urmează:
a)cantităţile de deşeuri de echipamente electrice şi electronice, respectiv de deşeuri de baterii şi acumulatori portabili, colectate în baza unui contract cu un operator economic care asigură serviciile de salubrizare a localităţilor;
b)cantităţile de deşeuri de echipamente electrice şi electronice, respectiv de deşeuri de baterii şi acumulatori portabili, colectate în baza unui contract cu un operator economic autorizat să colecteze astfel de deşeuri prin achiziţie de la populaţie sau de la distribuitori şi comercianţi;
c)cantităţile de deşeuri de echipamente electrice şi electronice, respectiv de deşeuri de baterii şi acumulatori portabili, provenite de la colectori autorizaţi sau alţi operatorii economici care acţionează ca intermediari între generatorii deşeurilor, staţiile de sortare, colectorii iniţiali şi operatorii economici valorificatori;
d)cantităţile de deşeuri de echipamente electrice şi electronice, respectiv de deşeuri de baterii şi acumulatori portabili, rezultate din procesul de sortare a deşeurilor municipale din staţiile de sortare;
e)cantităţile de deşeuri de echipamente electrice şi electronice, respectiv de deşeuri de baterii şi acumulatori portabili, provenite de la operatorii economici valorificatori;
f)cantităţile de deşeuri de echipamente electrice şi electronice, provenite din activitatea proprie a operatorilor economici prevăzuţi la art. 82, care fac obiectul contractului de preluare a responsabilităţii, încredinţate unui operator economic colector sau valorificator de către operatorii economici prevăzuţi la art. 82, cu respectarea prevederilor art. 81;
g)cantităţile de deşeuri de baterii şi acumulatori portabili, provenite din activitatea proprie a operatorilor economici prevăzuţi la art. 93, care fac obiectul contractului de preluare a responsabilităţii, încredinţate unui operator economic colector sau valorificator de către operatorii economici prevăzuţi la art. 93, cu respectarea prevederilor art. 92.

Art. 104
(1)Programul informatic de asistenţă privind completarea formularului “Declaraţie privind obligaţiile la Fondul pentru mediu”, elaborat şi pus la dispoziţia contribuabililor/plătitorilor în mod gratuit de către Administraţia Fondului pentru Mediu, conţine modulul pentru calculul contribuţiei prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. y) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare.
(2)Programul informatic de asistenţă poate fi descărcat gratuit de pe site-ul web al Administraţiei Fondului pentru Mediu, la adresa www.afm.ro.
(3)Programul informatic de asistenţă are ca date de intrare cantităţile de EEE puse pe piaţă, pe categorii, conform anexei nr. 1 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 5/2015 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice până la data de 14 august 2018 şi conform anexei nr. 2 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 5/2015 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice începând cu data de 15 august 2018, şi cantităţile de deşeuri de EEE colectate şi încredinţate unui operator economic valorificator, pe categorii, conform anexei nr. 1 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 5/2015 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice până la data de 14 august 2018 şi conform anexei nr. 2 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului 5/2015 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice începând cu data de 15 august 2018, respectiv cantităţile de baterii şi acumulatori portabili, introduse pe piaţa naţională, şi cantităţile de deşeuri de baterii şi acumulatori portabili, colectate şi încredinţate unui operator economic colector sau valorificator.
ANEXĂ: SEMNIFICAŢIA TERMENILOR SPECIFICI
1.Ambalaj este definit potrivit prevederilor pct. 1 lit. c) din anexa nr. 1 la Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje, cu modificările şi completările ulterioare.
2.Ambalaj de desfacere este definit potrivit prevederilor pct. 1 lit. h) din anexa nr. 1 la Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje, cu modificările şi completările ulterioare.
3.Ambalaj reutilizabil este definit potrivit prevederilor pct. 1 lit. g) din anexa nr. 1 la Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje, cu modificările şi completările ulterioare.
4.Anvelope noi sunt definite potrivit prevederilor anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 170/2004 privind gestionarea anvelopelor uzate.
5.Anvelope uzate sunt definite potrivit prevederilor anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 170/2004 privind gestionarea anvelopelor uzate.
6.Anvelope uzate destinate reutilizării sunt definite potrivit prevederilor anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 170/2004 privind gestionarea anvelopelor uzate.
7.Baterii şi acumulatori sunt definiţi potrivit prevederilor art. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 1132/2008 privind regimul bateriilor şi acumulatorilor şi al deşeurilor de baterii şi acumulatori, cu modificările şi completările ulterioare.
8.Certificate de emisii de gaze cu efect de seră sunt definite potrivit prevederilor art. 3 lit. b) din Hotărârea Guvernului nr. 780/2006 privind stabilirea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, cu modificările şi completările ulterioare.
9.Certificat verde este definit potrivit prevederilor art. 2 lit. h) din Legea nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
10.Cu titlu profesional, semnificând în cadrul activităţii desfăşurate în mod obişnuit şi repetat, în scop lucrativ.
11.Depozit de deşeu este definit potrivit prevederilor lit. b) din anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor, cu modificările şi completările ulterioare.
12.Deşeu este definit potrivit prevederilor pct. 9 din anexa nr. 1 la Legea nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
13.Deşeuri de ambalaje sunt definite potrivit prevederilor pct. 1 lit. k) din anexa nr. 1 la Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje, cu modificările şi completările ulterioare.
14.Deşeu de baterii sau acumulatori este definit conform prevederilor art. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 1.132/2008 privind regimul bateriilor şi acumulatorilor şi al deşeurilor de baterii şi acumulatori, cu modificările şi completările ulterioare.
15.Deşeuri de echipamente electrice şi electronice sunt definite potrivit prevederilor lit. e) din anexa nr. 5 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 5/2015 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice.
16.Deţinătorul de deşeuri este definit potrivit prevederilor pct. 10 din anexa nr. 1 la Legea nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
17._
a)Deşeuri inerte sunt definite potrivit prevederilor lit. f) din anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor, cu modificările şi completările ulterioare.
b)Deşeuri nepericuloase sunt clasificate ca nepericuloase conform prevederilor art. 7 din Legea nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
c)Deşeuri municipale sunt definite potrivit prevederilor lit. h) din anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor, cu modificările şi completările ulterioare, ca reprezentând deşeuri menajere şi alte deşeuri care, prin natură sau compoziţie, sunt similare cu deşeurile menajere.
18.Echipamente electrice şi electronice (EEE) sunt definite potrivit prevederilor lit. a) din anexa nr. 5 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 5/2015 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice.
19.Eliminarea este definită potrivit prevederilor pct. 12 din anexa nr. 1 la Legea nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi este detaliată în anexa nr. 2 la acelaşi act normativ.
20.Emisie este definită potrivit prevederilor art. 3 lit. d) din Legea nr. 278/2013 privind emisiile industriale.
21.Generator de deşeuri este asimilat producătorului/deţinătorului de deşeuri definit conform prevederilor pct. 17 din anexa nr. 1 la Legea nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
22.Gestionarea deşeurilor este definită conform prevederilor pct. 14 din anexa nr. 1 la Legea nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
23.Introducere pe piaţa naţională, în sensul prevederilor capitolelor V şi XV, este definită potrivit lit. z) din anexa nr. 1 la Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje, cu modificările şi completările ulterioare.
24.Introducere pe piaţa naţională, în sensul prevederilor capitolului VI, este definită potrivit Regulamentului (CE) nr. 1.907/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea şi restricţionarea substanţelor chimice (REACH), de înfiinţare a Agenţiei Europene pentru Produse Chimice, de modificare a Directivei 1999/45/CE şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 793/93 al Consiliului şi a Regulamentului (CE) nr. 1.488/94 al Comisiei, precum şi a Directivei 76/769/CEE a Consiliului şi a Directivelor 91/155/CEE, 93/67/CEE, 93/105/CE şi 2000/21/CE ale Comisiei.
25.Introducere pe piaţa naţională, în sensul prevederilor capitolului VIII, este definită potrivit anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 170/2004 privind gestionarea anvelopelor uzate.
26.Introducere pe piaţa naţională, în sensul prevederilor capitolului XII, este acţiunea de a face disponibil pe piaţa naţională, pentru prima dată, contra cost sau gratuit, un produs, în vederea distribuirii şi/sau utilizării, inclusiv utilizării/consumului propriu. Produsele fabricate pentru un operator economic care îşi aplică denumirea, marca sau un alt semn distinctiv pe produs, în scopul introducerii pe piaţă şi/sau al punerii în funcţiune în România în numele său, se consideră a fi introduse pe piaţa naţională de către acesta.
27.Introducere pe piaţa naţională, în sensul prevederilor capitolelor XVI şi XVIII, este definită potrivit prevederilor lit. m) din anexa nr. 5 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 5/2015 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice.
28.Introducere pe piaţa naţională, în sensul prevederilor capitolelor XVII şi XVIII, este definită potrivit art. 3 lit. n) din Hotărârea Guvernului nr. 1.132/2008 privind regimul bateriilor şi acumulatorilor şi al deşeurilor de baterii şi acumulatori, cu modificările şi completările ulterioare.
29.Masă lemnoasă este definită potrivit prevederilor pct. 20 din anexa la Legea nr. 46/2008 – Codul silvic, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
30.Materiale lemnoase sunt definite potrivit prevederilor pct. 21 din anexa la Legea nr. 46/2008 – Codul silvic, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
31.Operator, în sensul prevederilor capitolului XIII, semnifică orice persoană care operează sau controlează o instalaţie care intră sub incidenţa Hotărârii Guvernului nr. 780/2006 privind stabilirea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, cu modificările şi completările ulterioare, sau care, potrivit legislaţiei în vigoare, a fost învestită cu putere de decizie economică asupra funcţionării tehnice a instalaţiei.
32.Operatorul de aeronave este definit potrivit prevederilor art. 3 lit. p) din Hotărârea Guvernului nr. 780/2006 privind stabilirea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, cu modificările şi completările ulterioare.
33.Operator economic este definit conform prevederilor Legii nr. 296/2004 privind Codul consumului, republicată, cu modificările ulterioare.
34.Operator economic colector semnifică operatorul economic autorizat pentru strângerea deşeurilor, inclusiv sortarea şi stocarea preliminară a deşeurilor în vederea transportării la o instalaţie de tratare.
35.Operator economic valorificator semnifică operatorul economic care desfăşoară activităţile de valorificare prevăzute în anexa nr. 3 la Legea nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
36.Organizaţie colectivă este definită conform prevederilor lit. ş) din anexa nr. 5 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 5/2015 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice.
37.Prima distribuire pe piaţa naţională semnifică primul transfer al proprietăţii, contra cost sau gratuit, pe piaţa naţională.
38.Producător de deşeuri este definit potrivit prevederilor pct. 17 din anexa nr. 1 la Legea nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
39.Reciclare este definită potrivit prevederilor pct. 18 din anexa nr. 1 la Legea nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
40.Resurse regenerabile şi neregenerabile sunt definite conform prevederilor art. 2 pct. 60 din Ordonanţă de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare.
41.Sistem depozit este definit potrivit prevederilor lit. u) din anexa nr. 1 la Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje, cu modificările şi completările ulterioare.
42.Surse regenerabile de energie sunt definite conform prevederilor art. 2 lit. ac) din Legea nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
43.Surse staţionare care generează emisii de poluanţi în atmosferă semnifică construcţii, utilaje, instalaţii, inclusiv de ventilaţie, alte lucrări fixe care generează sau prin intermediul cărora se evacuează substanţe poluante în atmosferă, precum şi instalaţiile fixe de ardere aparţinând aceluiaşi operator economic, cu o putere instalată însumată mai mare sau egală cu 1 MW.
44.Trasabilitate este definită potrivit prevederilor pct. 22 din anexa nr. 1 la Legea nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
45.Uleiuri semnifică toate uleiurile industriale şi lubrifianţii solizi sau lichizi, pe bază minerală, semisintetice, sintetice sau biogene.
46.Uleiuri de bază semnifică uleiurile minerale rafinate în care se introduc diferite adaosuri, cum ar fi aditivi sau alte substanţe organice ori anorganice, pentru obţinerea unor proprietăţi speciale.
47.Unităţi administrativ-teritoriale sunt definite potrivit prevederilor art. 1 alin. (2) lit. i) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
48.Valorificare este definită potrivit prevederilor pct. 24 din anexa nr. 1 la Legea nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, iar operaţiunile de valorificare sunt detaliate în anexa nr. 3 la acelaşi act normativ.
49.Valoarea justă semnifică suma la care poate fi tranzacţionat un activ de bunăvoie între părţi aflate în cunoştinţă de cauză, în cadrul unei tranzacţii în care preţul este determinat obiectiv.

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 1064 din data de 29 decembrie 2016

Ca urmare a transpunerii incomplete a Directivei 2008/98/CE, Comisia Europeană a transmis scrisoarea de punere în întârziere, având ca obiect transpunerea şi punerea în aplicare a prevederilor

Directivei 2008/98/CE privind deşeurile (Cauza 2015/2190), întrucât în data de 13 ianuarie 2016 Comisia Europeană a transmis Adresa nr. 177.294 prin care informa cu privire la acordul Comisiei privind prelungirea până la data de 11 aprilie 2016 a termenului de răspuns la scrisoarea Comisiei din 11 decembrie 2015 având ca referinţă SG (2015) D/15547, deoarece România a răspuns scrisorii Comisiei Europene de punere în întârziere, la data de 8 aprilie 2016, asumându-şi modificarea Legii nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor, republicată, in cazul în care Curtea de Justiţie a Uniunii Europene decide împotriva României, se impune plata unei sume forfetare şi a unor penalităţi cu titlu cominatoriu (art. 260 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene). Pentru România suma minimă forfetară stabilită în conformitate cu Comunicarea Comisiei Europene (2015), nr. C257 din 6 august 2015 privind punerea în aplicare a art. 260 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene este de 1.855.000 euro şi penalităţi cuprinse între 2.250 euro şi 134.000 euro/zi de întârziere,având în vedere că deşeurile reprezintă unul dintre domeniile-ţintă care trebuie reglementate, iar ca o consecinţă imediată a neadoptării măsurilor stabilite prin prezentul act normativ sunt afectate, pe de o parte, interesele şi obiectivele politicii de mediu privind conservarea, protecţia şi îmbunătăţirea calităţii mediului, precum şi a sănătăţii umane, prin instituirea unor mecanisme care au ca scop reducerea cantităţii de deşeuri în perspectiva introducerii taxei la depozitare începând cu 1 ianuarie 2017 şi atingerea ţintelor în perspectiva obligaţiilor ce trebuie îndeplinite în 2020, iar, pe de altă parte, neîndeplinirea condiţionalităţii ex-ante 6.2 pentru Programul operaţional Infrastructură mare 2014- 2020 are drept efect suspendarea plăţilor de către Comisia Europeană pentru Axa 3 din POIM – sectorul apă şi deşeuri, ceea ce presupune faptul că aproximativ 3,2 miliarde euro nu vor putea fi recuperate ca urmare a neîndeplinirii acestei condiţionalităţi ex-ante, fapt ce va duce la suportarea de către mediul social a acestor cheltuieli, având în vedere situaţia actuală în ceea ce priveşte sistemul de gestionare a deşeurilor din România, netranspunerea completă a Directivei 2008/98/CE va conduce la perpetuarea unui status quo ineficient, cu reflectare asupra mediului social care va suporta cheltuielile suplimentare generate de imposibilitatea implementării măsurilor prioritare în ceea ce priveşte gestionarea durabilă a resurselor naturale şi a deşeurilor, în cazul în care va fi întârziată reglementarea completă a deficienţelor din domeniul gestionării deşeurilor şi clarificarea aspectelor legislative sesizate de către Comisia Europeană în actul normativ, România riscă şi acţiuni în justiţie din partea operatorilor economici afectaţi financiar de această întârziere.
În cazul în care Curtea de Justiţie a Uniunii Europene decide împotriva României în cauza expusă mai sus, există riscul iminent din partea Comisiei Europene de declanşare a unor alte proceduri de infringement în ceea ce priveşte nerespectarea obligaţiilor privind neatingerea ţintelor de reciclare globală şi a ţintelor privind reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile eliminate final.
Ţinând seama de faptul că elementele sus-menţionate constituie premisele unei situaţii de urgenţă şi extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată,
în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,
Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.

Art. I
Legea nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 220 din 28 martie 2014, se modifică şi se completează după cum urmează:
1.La articolul 4 alineatul (1), partea introductivă se modifică şi va avea următorul cuprins:
“Art. 4
(1) Următoarea ierarhie se aplică ca ordine de prioritate în cadrul legislaţiei şi politicii de prevenire a generării şi de gestionare a deşeurilor:”
2.Articolul 6 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“Art. 6
(1) Anumite categorii de deşeuri încetează să mai fie considerate deşeuri, în sensul pct. 9 al anexei nr. 1, în cazul în care au trecut printr-o operaţiune prevăzută în anexa nr. 3 şi dacă îndeplinesc criteriile specifice stabilite la nivelul Uniunii Europene, potrivit următoarelor condiţii:
a) substanţa sau obiectul sunt utilizate în mod curent pentru îndeplinirea unor scopuri specifice;
b) există o piaţă sau cerere pentru substanţa sau obiectul în cauză;
c) substanţa sau obiectul îndeplineşte cerinţele tehnice pentru îndeplinirea scopurilor specifice şi respectă legislaţia şi normele aplicabile produselor;
d) utilizarea substanţei sau a obiectului nu va produce efecte nocive asupra mediului sau a sănătăţii populaţiei.
(2) Criteriile prevăzute la alin. (1) includ şi valorile-limită pentru poluanţi, dacă este necesar, şi iau în considerare orice eventuale efecte negative asupra mediului ale substanţei sau ale produsului în cauză.
(3) Criteriile specifice prevăzute la alin. (1) pentru încetarea statutului de deşeu trebuie luate în considerare, cel puţin în cazul agregatelor, hârtiei, sticlei, metalelor, anvelopelor şi al textilelor.
(4) Deşeurile care încetează să mai fie considerate deşeuri, potrivit prevederilor alin. (1), încetează să mai fie considerate deşeuri în scopul atingerii obiectivelor de valorificare şi reciclare prevăzute de dispoziţiile Legii nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje, cu modificările şi completările ulterioare, ale Legii nr. 212/2015 privind modalitatea de gestionare a vehiculelor şi a vehiculelor scoase din uz, ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 5/2015 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice, ale Hotărârii Guvernului nr. 1.132/2008 privind regimul bateriilor şi acumulatorilor şi al deşeurilor de baterii şi acumulatori, cu modificările şi completările ulterioare, atunci când sunt îndeplinite cerinţele privind reciclarea sau valorificarea.
(5) În lipsa criteriilor stabilite la nivelul Uniunii Europene prevăzute la alin. (1), autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului poate decide, prin ordin de ministru, pe baza unor studii de evaluare a impactului social/economic şi a efectelor asupra mediului realizate conform prevederilor legale în vigoare, cu respectarea prevederilor alin. (1)-(4) pentru fiecare caz în parte, dacă un anumit deşeu încetează să fie considerat ca atare.
(6) Deciziile prevăzute la alin. (5) sunt notificate statelor membre ale Uniunii Europene şi Comisiei Europene, potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1.016/2004 privind măsurile pentru organizarea şi realizarea schimbului de informaţii în domeniul standardelor şi reglementărilor tehnice, precum şi al regulilor referitoare la serviciile societăţii informaţionale între România şi statele membre ale Uniunii Europene, precum şi Comisia Europeană, cu modificările şi completările ulterioare.”
3.La articolul 7, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
“Art. 7
(1) Clasificarea şi codificarea deşeurilor, inclusiv a deşeurilor periculoase, se realizează potrivit:
a) Directivei 2008/98/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deşeurile şi de abrogare a anumitor directive, cu modificările şi completările ulterioare;
b) Deciziei Comisiei 2000/532/CE din 3 mai 2000 de înlocuire a Deciziei 94/3/CE de stabilire a unei liste de deşeuri în temeiul art. 1 lit. (a) din Directiva 75/442/CEE a Consiliului privind deşeurile şi a Directivei 94/904/CE a Consiliului de stabilire a unei liste de deşeuri periculoase în temeiul art. 1 alin. (4) din Directiva 91/689/CEE a Consiliului privind deşeurile periculoase cu modificările ulterioare;
c) Deciziei Comisiei 2014/955/UE din 18 decembrie 2014 de modificare a Deciziei 2000/532/CE de stabilire a unei liste de deşeuri în temeiul Directivei 2008/98/CE a Parlamentului European şi a Consiliului.”
4.La articolul 12 alineatul (2), literele a) şi b) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
“a) încurajarea proiectării de produse care să aibă un efect redus asupra mediului şi care să genereze o cantitate scăzută de deşeuri în timpul producerii şi al utilizării ulterioare şi asigurarea valorificării şi eliminării produselor care au devenit deşeuri în conformitate cu prevederile art. 4 alin. (1)-(3) şi ale art. 20;
b) încurajarea producţiei dezvoltării şi comercializării de produse cu utilizări multiple, durabile din punct de vedere tehnic şi care, după ce devin deşeuri, pot fi valorificate şi eliminate corespunzător, în condiţii de siguranţă pentru mediul înconjurător şi sănătatea populaţiei;”
5.Articolul 14 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“Art. 14
(1) Pentru respectarea prevederilor art. 13 şi în vederea facilitării şi îmbunătăţirii valorificării, deşeurile sunt colectate separat, în cazul în care acest lucru este posibil din punct de vedere tehnic, economic şi al protecţiei mediului şi nu se amestecă cu alte deşeuri sau materiale cu proprietăţi diferite.
(2) Operatorii economici care colectează şi/sau transportă deşeuri au obligaţia de a asigura colectarea separată a acestora şi de a nu le amesteca în timpul transportului.”
6.La articolul 17, după alineatul (1) se introduc două noi alineate, alineatele (11) şi (12), cu următorul cuprins:
“(11) În vederea stimulării colectării separate a deşeurilor de la populaţie, autorităţile publice locale aplică ca instrument economic «plăteşte pentru cât arunci», acolo unde este posibil din punct de vedere tehnic, economic şi al protecţiei mediului.
(12) Aplicarea instrumentului economic prevăzut la alin. (11) se realizează, după caz, în baza următoarelor criterii:
a) cantitatea de deşeuri generată;
b) tipuri de deşeuri generate;
c) volumul recipientului;
d) frecvenţa de preluare a deşeurilor.”
7.La articolul 17, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
“(2) Producătorii de deşeuri şi autorităţile administraţiei publice locale sunt obligaţi să atingă, până la 31 decembrie 2020, un nivel de pregătire pentru reutilizare şi reciclare a deşeurilor cel puţin pentru deşeurile de hârtie, metal, plastic şi sticlă provenind din deşeurile menajere sau, după caz, din alte surse, în măsura în care aceste fluxuri de deşeuri sunt similare deşeurilor care provin din gospodării, de minimum 50% din masa totală.”
8.La articolul 17, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:
“(3) Titularii pe numele cărora au fost emise autorizaţii de construcţie şi/sau desfiinţări au obligaţia să gestioneze deşeurile din construcţii şi desfiinţări astfel încât să atingă progresiv, până la 31 decembrie 2020, potrivit anexei nr. 6, un nivel de pregătire pentru reutilizare, reciclare şi alte operaţiuni de valorificare materială, inclusiv operaţiuni de umplere, rambleiere care utilizează deşeuri pentru a înlocui alte materiale, de minimum 70% din masa cantităţilor de deşeuri nepericuloase provenite din activităţi de construcţie şi desfiinţări, cu excepţia materialelor geologice naturale definite la categoria 17 05 04 din anexa la Decizia Comisiei 2014/955/UE.”
9.La articolul 22, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
“(2) Operatorii economici care efectuează operaţii de colectare şi transport de deşeuri au obligaţia să livreze şi să transporte deşeurile numai la instalaţii autorizate pentru efectuarea operaţiunilor de tratare, cu respectarea prevederilor art. 20.”
10.Articolul 25 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“Art. 25
La elaborarea documentelor strategice locale şi la aprobarea investiţiilor în domeniul gestionării deşeurilor, autorităţile publice locale iau în considerare principiul autonomiei şi proximităţii, fără a încălca prevederile planului naţional de gestionare a deşeurilor şi strategiei naţionale de gestionare a deşeurilor.”
11.La articolul 26, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
“Art. 26
(1) Producătorii şi deţinătorii de deşeuri periculoase, precum şi operatorii economici autorizaţi din punctul de vedere al protecţiei mediului să desfăşoare activităţi de colectare, transport, stocare şi tratare a deşeurilor periculoase sunt obligaţi să colecteze, să transporte şi să stocheze separat diferitele categorii de deşeuri periculoase, în funcţie de proprietăţile fizico-chimice, de compatibilităţi şi de natura substanţelor de stingere care pot fi utilizate pentru fiecare categorie de deşeuri în caz de incendiu, astfel încât să se poată asigura un grad ridicat de protecţie a mediului şi a sănătăţii populaţiei potrivit prevederilor art. 20, incluzând asigurarea trasabilităţii de la locul de generare la destinaţia finală, potrivit prevederilor art. 49.”
12.La articolul 26, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu următorul cuprins:
“(4) Activităţile prevăzute la alin. (1) se urmăresc şi se supun controlului Gărzii Naţionale de Mediu.”
13.La articolul 28, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
“Art. 28
(1) Producătorii şi deţinătorii de deşeuri sunt obligaţi să se asigure că pe durata efectuării operaţiunilor de colectare, transport şi stocare a deşeurilor periculoase, acestea sunt ambalate şi etichetate potrivit prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1.272/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi a amestecurilor, de modificare şi de abrogare a directivelor 67/548/CEE şi 1999/45/CE, precum şi de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1.907/2006.”
14.La articolul 32 alineatul (2), după litera f) se introduce o nouă literă, litera g), cu următorul cuprins:
“g) tipurile şi cantităţile de deşeuri şi produse care rezultă din instalaţie şi codurile operaţiilor de tratare.”
15.La articolul 33, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
“(2) Toate autorizaţiile/autorizaţiile integrate de mediu pentru operaţiuni de incinerare sau coincinerare cu recuperare de energie a deşeurilor se emit cu condiţia ca valorificarea energetică să se realizeze cu randament energetic ridicat.”
16.La articolul 36, alineatele (1) şi (2) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
“Art. 36
(1) Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului ţine un registru cu următoarele tipuri de operatori economici, care nu se supun autorizării:
a) operatorii economici care transportă deşeuri nepericuloase în sistem profesional;
b) comercianţii care nu intră fizic în posesia deşeurilor sau brokerii;
c) operatorii economici care fac obiectul derogărilor de la cerinţele de autorizare potrivit prevederilor art. 34.
(2) Operatorii economici prevăzuţi alin. (1) sunt obligaţi să se înscrie în registrul ţinut de Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului.”
17.La articolul 36, alineatul (4) se abrogă.
18.La articolul 37, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
“Art. 37
(1) Pentru îndeplinirea obiectivelor prezentei legi se elaborează planuri de gestionare a deşeurilor la nivel naţional, judeţean şi al municipiului Bucureşti, în conformitate cu prevederile art. 1, 4, 20 şi 24.”
19.Articolul 38 se abrogă.
20.Articolul 44 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“Art. 44
(1) Planul naţional de gestionare a deşeurilor şi programul naţional de prevenire a generării deşeurilor se evaluează cel puţin o dată la 6 ani şi se revizuiesc, după caz, de către autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului, în baza raportului de monitorizare întocmit de Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, având în vedere prevederile art. 16 şi 17, acolo unde acestea sunt aplicabile.
(2) Planul naţional de gestionare a deşeurilor şi programul naţional de prevenire a generării deşeurilor se monitorizează anual de către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului.
(3) Planurile judeţene de gestionare a deşeurilor, denumite în continuare PJGD, şi Planul de gestionare a deşeurilor pentru municipiul Bucureşti, denumit în continuare PMGD, respectiv programele judeţene şi al municipiului Bucureşti de prevenire a generării deşeurilor, ca parte integrantă din PJGD şi PMGD, se monitorizează anual, se evaluează de către agenţia judeţeană pentru protecţia mediului, denumită în continuare APM, o dată la 2 ani şi se revizuiesc, după caz, de către consiliul judeţean şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, în baza raportului de monitorizare/evaluare întocmit de APM.”
21.Articolul 45 se abrogă.
22.La articolul 46, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
“(2) Participarea părţilor interesate, a autorităţilor relevante şi a publicului la elaborarea planurilor şi programelor promovate se realizează potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1.076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe, cu modificările ulterioare, Hotărârii Guvernului nr. 564/2006 privind cadrul de realizare a participării publicului la elaborarea anumitor planuri şi programe în legătură cu mediul, Legii nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, republicată, Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, cu modificările şi completările ulterioare, după caz.”
23.Articolul 49 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“Art. 49
(1) Producătorii de deşeuri nepericuloase, unităţile şi întreprinderile prevăzute la art. 32, producătorii de deşeuri periculoase, operatorii economici care sunt autorizaţi pentru colectarea şi transportul deşeurilor periculoase sau care acţionează în calitate de comercianţi de deşeuri ori brokeri sunt obligaţi să asigure evidenţa cronologică a gestiunii deşeurilor pentru fiecare tip de deşeu, precum şi a cantităţii, naturii şi originii deşeurilor şi, după caz, a destinaţiei, a frecvenţei colectării, a mijlocului de transport şi a metodei de tratare, operaţiunii de valorificare sau eliminare a deşeurilor potrivit prevederilor Deciziei Comisiei 2014/955/UE, şi să o pună la dispoziţia autorităţilor competente de control, la cererea acestora.
(2) Producătorii şi deţinătorii de deşeuri periculoase sunt obligaţi să deţină buletinele de analiză care caracterizează deşeurile periculoase şi să le transmită, la cerere, autorităţilor competente pentru protecţia mediului
(3) Clasificarea şi codificarea deşeurilor, inclusiv a deşeurilor periculoase, se fac potrivit art. 7 alin. (1).
(4) Raportarea datelor şi informaţiilor privind gestionarea deşeurilor se face către autoritatea teritorială pentru protecţia mediului, până la 31 martie a anului următor celui de raportare, atât pe suport hârtie, cât şi electronic.
(5) Agenţia pentru protecţia mediului păstrează pentru scopuri statistice, cel puţin 5 ani, evidentele prevăzute la alin. (1).
(6) Operatorii economici prevăzuţi la alin. (1) sunt obligaţi să păstreze evidenţa gestiunii deşeurilor cel puţin 3 ani, cu excepţia operatorilor economici care desfăşoară activităţi de transport, care trebuie să păstreze evidenţa timp de cel puţin 12 luni.
(7) La cererea autorităţilor competente sau a unui deţinător anterior sunt furnizate documentele justificative conform cărora operaţiunile de gestionare au fost efectuate.
(8) Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului centralizează la nivel naţional informaţiile prevăzute la alin. (1), colectate de autorităţile judeţene pentru protecţia mediului.”
24.La articolul 52, literele b), c), e), şi g) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
“b) elaborează strategia şi programul de gestionare a deşeurilor rezultate din activitatea medicală şi orice alte activităţi care generează deşeurile prevăzute la clasa 18, subclasa 18 01 din anexa la Decizia Comisiei 2014/955/UE, şi asigură condiţiile de ducere la îndeplinire a acestora;
c) elaborează reglementări specifice pentru gestionarea deşeurilor provenite din activităţile medicale şi orice alte activităţi care generează deşeurile prevăzute la clasa 18, subclasa 18 01 din anexa la Decizia Comisiei 2014/955/UE, cu avizul autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului;
…………………………………………………
e) coordonează implementarea prevederilor legale în domeniul gestionării deşeurilor rezultate din activitatea medicală şi orice alte activităţi care generează deşeurile prevăzute la clasa 18, subclasa 18 01 din anexa la Decizia Comisiei 2014/955/UE;
…………………………………………………
g) gestionează baza de date a deşeurilor rezultate din activitatea medicală şi orice alte activităţi care generează deşeurile prevăzute la clasa 18, subclasa 18 01 din anexa la Decizia Comisiei 2014/955/UE de modificare a Deciziei 2000/532/CE de stabilire a unei liste de deşeuri în temeiul Directivei 2008/98/CE a Parlamentului European şi a Consiliului;”
25.La articolul 59 alineatul (1) punctul A, litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins:
“b) urmăresc şi asigură îndeplinirea prevederilor din PJGD;”
26.La articolul 59 alineatul (1) punctul B, literele a) şi c) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
“a) elaborează, adoptă şi revizuiesc PJGD/PMGD;
…………………………………………………
c) acordă consiliilor locale sprijin şi asistenţă tehnică în implementarea PJGD;”
27.La articolul 61 alineatul (1), litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins:
“a) cu amendă de la 1.000 lei la 2.000 lei, pentru persoanele fizice, şi de la 20.000 lei la 40.000 lei, pentru persoanele juridice, încălcarea dispoziţiilor art. 8 alin. (1), (2) şi (4), art. 13, 14, art. 15 alin. (1) lit. a) şi b), art. 17 alin. (2), art. 19 alin. (2) lit. a), c) şi d), alin. (3) şi (4), art. 22 alin. (1) şi (2), art. 26 alin. (1), art. 27 alin. (1), art. 28 alin. (1), art. 32 alin. (1), art. 36 alin. (2);”
28.La anexa nr. 1, punctele 3 şi 5 se modifică şi vor avea următorul cuprins:
“3. biodeşeuri – deşeuri biodegradabile provenite din grădini şi parcuri, deşeurile alimentare sau cele provenite din bucătăriile gospodăriilor private, restaurantelor, firmelor de catering ori din unităţi comerciale de vânzare cu amănuntul şi deşeuri similare provenite din unităţile de prelucrare a produselor alimentare;
…………………………………………………
5. cele mai bune tehnici disponibile – cele mai bune tehnici disponibile, definite la art. 3 lit. j) din Legea nr. 278/2013 privind emisiile industriale.”
29.La anexa nr. 1, după punctul 9 se introduce un nou punct, punctul 91, cu următorul cuprins:
“91. deşeuri din construcţii şi desfiinţări – deşeurile corespunzătoare codurilor de deşeuri care sunt prevăzute la capitolul 17 din anexa la Decizia Comisiei 2014/955/UE, exclusiv deşeurile periculoase şi materialele geologice naturale în conformitate cu definiţia categoriei 17 05 04;”
30.La anexa nr. 1, după punctul 24 se introduce un nou punct, punctul 25, cu următorul cuprins:
“25. «plăteşti pentru cât arunci» – instrument economic care are drept scop creşterea ratei de reutilizare, reciclare şi reducerea cantităţii de deşeuri la depozitare prin stimularea colectării separate a deşeurilor.”
31.La anexa nr. 3, partea introductivă a notei de subsol se modifică şi va avea următorul cuprins:
“*) Aceasta include instalaţii de incinerare destinate tratării deşeurilor municipale solide, numai în cazul în care randamentul lor energetic este egal sau mai mare decât:”
32.La anexa nr. 3, după finalul textului notei de subsol se introduce un nou text, cu următorul cuprins:
“Formula eficienţei energetice este înmulţită cu un factor de corecţie climaterică (FCC), după cum se indică mai jos:
1. FCC pentru instalaţiile care funcţionează şi sunt autorizate în conformitate cu legislaţia Uniunii aplicabilă înainte de 1 septembrie 2015. FCC = 1 dacă HDD >= 3 350 FCC = 1,25 dacă HDD <= 2 150 FCC = – (0,25/1 200) x HDD + 1,698 dacă 2 150 < HDD < 3 350. 2. FCC pentru instalaţiile autorizate după 31 august 2015 şi pentru instalaţiile de la punctul 1 după 31 decembrie 2029: FCC = 1 dacă HDD >= 3 350 FCC = 1,12 dacă HDD <= 2 150 FCC = – (0,12/1 200) x HDD + 1,335 dacă 2150 < HDD < 3 350 (Valoarea rezultată a FCC va fi rotunjită la trei zecimale.) Valoarea HDD (HeatingDegreeDays – grade zile pentru încălzire) ar trebui să fie considerată ca fiind egală cu media valorilor HDD pentru locul unde este situată instalaţia de incinerare, calculată pentru o perioadă de 20 de ani consecutivi anteriori anului pentru care se calculează FCC. Pentru calcularea valorii HDD ar trebui aplicată următoarea metodă stabilită de Eurostat: Valoarea HDD este egală cu (18°C – Tm) * d, dacă Tm este mai mic de sau egal cu 15°C (pragul de încălzire), şi egală cu 0 dacă Tm este mai mare de 15°C; Tm reprezintă media temperaturii exterioare (Tmin + Tmax/2) dintr-o perioadă de d zile. Calculele trebuie efectuate zilnic (d = 1) şi adunate pentru un an.”
33.Anexa nr. 4 se abrogă.
34.La anexa nr. 5 litera B, punctele 3-5 se modifică şi vor avea următorul cuprins:
“3. Organizarea de cursuri de formare pentru autorităţile competente privind includerea cerinţelor privind prevenirea generării de deşeuri în autorizaţiile eliberate în temeiul prezentei legi şi al Legii nr. 278/2013.
4. Includerea de măsuri de prevenire a generării de deşeuri la instalaţiile care nu intră sub incidenţa Legii nr. 278/2013. Unde este cazul, astfel de măsuri pot include evaluări sau planuri de prevenire a generării de deşeuri.
5. Organizarea de campanii de sensibilizare sau acordarea de ajutor financiar, ajutor în luarea deciziilor ori alte tipuri de sprijin pentru întreprinderi. Aceste măsuri pot fi deosebit de eficiente în măsura în care sunt concepute şi adaptate pentru întreprinderile mici şi mijlocii şi sunt aplicate în reţele de întreprinderi bine stabilite.”
35.La anexa nr. 5 litera B, după punctul 5 se introduce un nou punct, punctul 51, cu următorul cuprins:
“51. Măsurile de sprijin prevăzute la litera B punctul 5 vor fi implementate cu respectarea legislaţiei naţionale şi a Uniunii Europene în domeniul ajutorului de stat.”
36.După anexa nr. 5 se introduce o nouă anexă, anexa nr. 6, al cărei conţinut este prevăzut în anexa la prezenta ordonanţă de urgenţă.
37.La articolul 67, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
“Art. 67
(1) Anexele nr. 1-6 fac parte integrantă din prezenta lege.”

Art. II
(1)În termen de 180 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se aprobă prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului:
a)procedura de înregistrare în registrul prevăzut la art. 36;
b)procedura şi formatul de raportare a informaţiilor prevăzute la art. 49 alin. (1).
(2)Până la intrarea în vigoare a ordinului privind procedura şi formatul de raportare a informaţiilor prevăzute la art. 49 alin. (1), raportarea datelor şi evidenţa gestionării deşeurilor se realizează potrivit Hotărârii Guvernului nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase, cu completările ulterioare.

Art. III
În termen de 180 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, la propunerea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, gestionarea deşeurilor din construcţii şi desfiinţări se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

Art. IV
Autorizaţiile/Autorizaţiile integrate de mediu emise anterior intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă rămân supuse prevederilor legale în vigoare la data emiterii acestora.

Art. V
Orice trimitere la anexa nr. 4 se consideră făcută la prevederile Regulamentului (UE) nr. 1.357/2014 al Comisiei din 18 decembrie 2014 de înlocuire a anexei III la Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind deşeurile şi de abrogare a anumitor directive.

Art. VI
Prezenta ordonanţă de urgenţă intră în vigoare la 10 zile de la data publicării sale în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Prezenta ordonanţă de urgenţă transpune complet prevederile Directivei 2008/98/CE a Parlamentului şi a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deşeurile şi de abrogare a anumitor directive, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE), seria L, nr. 312 din 22 noiembrie 2008, cu modificările şi completările ulterioare, şi transpune integral prevederile Directivei (UE) 2015/1127 a Comisiei din 10 iulie 2015 de modificare a anexei II la Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind deşeurile şi de abrogare a anumitor directive, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE), seria L, nr. 184 din 11 iulie 2015.

PRIM-MINISTRU
DACIAN JULIEN CIOLOŞ
Contrasemnează:
Ministrul mediului, apelor şi pădurilor,
Cristiana Paşca Palmer
Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,
Vasile Dîncu
Viceprim-ministru, ministrul economiei, comerţului şi relaţiilor cu mediul de afaceri,
Costin Grigore Borc
Ministrul apărării naţionale,
Mihnea Ioan Motoc
p. Ministrul transporturilor,
Ion Trocaru,
secretar de stat
Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,
Achim Irimescu
p. Ministrul afacerilor externe,
Alexandru Victor Micula,
secretar de stat
Ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice,
Dragoş-Nicolae Pîslaru
p. Ministrul sănătăţii,
Monica Emanuela Althamer,
secretar de stat
Ministrul finanţelor publice,
Anca Dana Dragu
ANEXĂ: Obligaţii anuale privind nivelul de pregătire pentru reutilizare, reciclare şi alte operaţiuni de valorificare materială, inclusiv operaţiuni de umplere, rambleiere care utilizează deşeuri pentru a înlocui alte materiale, ale persoanele juridice pe numele cărora sunt emise autorizaţiile de construcţie/desfiinţare
(- Anexa nr. 6 la Legea nr. 211/2011)
(1)Obligaţii anuale privind nivelul de pregătire pentru reutilizare, reciclare şi alte operaţiuni de valorificare materială, inclusiv operaţiuni de umplere, rambleiere care utilizează deşeuri pentru a înlocui alte materiale, ale persoanele juridice pe numele cărora sunt emise autorizaţiile de construcţie/desfiinţare
a)minimum 30% din cantitatea de deşeuri provenite din activităţile de construcţii în anul 2017;
b)minimum 45% din cantitatea de deşeuri provenite din activităţile de construcţii în anul 2018;
c)minimum 55% din cantitatea de deşeuri provenite din activităţile de construcţii în anul 2019;
d)minimum 70% din cantitatea de deşeuri provenite din activităţile de construcţii în anul 2020.
(2)NOTĂ:
Obligaţiile anuale se calculează pe baza cantităţilor de deşeuri generate în anul respectiv.

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 823 din data de 18 octombrie 2016

Emisiilor şi pierderilor de substanţe prioritar periculoase şi alte măsuri pentru principalii poluanţi

In temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 212 lit. d), art. 17 lit. a1), art. 36 alin. (3) şi pct. 1.2.6 din anexa nr. 11 din Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Art. 1
Se aprobă Programul de eliminare treptată a evacuărilor, emisiilor şi pierderilor de substanţe prioritar periculoase prevăzut în anexa nr. 1.

Art. 2
Se aprobă Lista substanţelor prioritare în domeniul apei, prevăzută în anexa nr. 2, în conformitate cu prevederile art. 212 lit. d) din Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 3
Se aprobă Lista specificaţiilor tehnice şi metodele standardizate pentru analiza şi monitoringul stării apelor prevăzute în anexa nr. 3, în conformitate cu prevederile art. 36 alin. (3) din Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 4
(1)În înţelesul prezentei hotărâri, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:
a)matrice – un compartiment al mediului acvatic, respectiv apă, sedimente sau biotă;
b)taxon al biotei – un anumit taxon acvatic în cadrul categoriei taxonomice “subîncrengătură”, “clasă” sau un echivalent al acestora;
c)limită de detecţie (LOD) – semnalul de ieşire sau valoarea concentraţiei peste care se poate afirma, cu un nivel de încredere indicat, că o probă este diferită de o probă martor care nu conţine respectiva substanţă analizată;
d)limită de cuantificare (LOQ) – un multiplu definit al limitei de detecţie pentru o concentraţie a substanţei analizate care poate fi rezonabil determinată la un nivel acceptabil de acurateţe şi precizie; limita de cuantificare poate fi calculată utilizând un standard adecvat sau o probă adecvată şi poate fi obţinută din cel mai jos punct de pe curba de calibrare, excluzând proba martor;
e)incertitudinea de măsurare – valoarea absolută a parametrului care caracterizează dispersia valorilor cantitative atribuite substanţei analizate, pe baza informaţiilor utilizate;
f)principalii poluanţi – poluanţii definiţi la pct. 46 din anexa nr. 1 la Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare;
g)standarde de calitate – norme de calitate definite de art. 212 lit. d) şi de pct. 69 din anexa nr. 1 la Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare.
(2)De asemenea, pentru punerea în aplicare a prezentei hotărâri se aplică şi definiţiile prevăzute la anexa nr. 1 la Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 5
Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 6
La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 351/2005 privind aprobarea Programului de măsuri împotriva poluării cu substanţe chimice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 428 din 20 mai 2005, cu modificările şi completările ulterioare.

Prezenta hotărâre transpune;
a)Directiva 2008/105/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 16 decembrie 2008 privind standardele de calitate a mediului în domeniul apei, de modificare şi de abrogare a Directivelor 82/176/CEE, 83/513/CEE, 84/156/CEE, 84/491/CEE, 86/280/CEE ale Consiliului şi de modificare a Directivei 2000/60/CE, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 348 din 24 decembrie 2008, cu excepţia articolului 10;
b)Directiva 2009/90/CE a Comisiei din 31 iulie 2009 de stabilire, în temeiul Directivei 2000/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului, a specificaţiilor tehnice pentru analiza chimică şi monitorizarea stării apelor, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L, nr. 201 din 1 august 2009;
c)Directiva 2013/39/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 12 august 2013 de modificare a Directivelor 2000/60/CE şi 2008/105/CE în ceea ce priveşte substanţele prioritare din domeniul politicii apei, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 226 din 24 august 2013.
PRIM-MINISTRU
DACIAN JULIEN CIOLOŞ
Contrasemnează:
Ministrul mediului,
apelor şi pădurilor,
Cristiana Paşca Palmer
Ministrul afacerilor externe,
Lazăr Comănescu
Ministrul finanţelor publice,
Anca Dana Dragu

ANEXA nr. 1: PROGRAMUL de eliminare treptată a evacuărilor, emisiilor şi pierderilor de substanţe prioritar periculoase

Art. 1
(1)În vederea obţinerii unei stări chimice bune a apelor de suprafaţă şi în conformitate cu dispoziţiile şi obiectivele stabilite la art. 21 din Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, prezentul program de eliminare treptată a evacuărilor, emisiilor şi pierderilor de substanţe prioritar periculoase, denumit în continuare Program, stabileşte măsurile tehnice şi cadrul instituţional pentru:
a)aplicarea standardelor de calitate a mediului (SCM) pentru substanţele prioritare şi principalii poluanţi, prevăzute în anexa nr. 1 partea A la program;
b)modalităţile de aplicare a acestor standarde de calitate a mediului la apele de suprafaţă, prevăzute în anexa nr. 1 partea B la program, şi termenele de atingere ale acestor standarde, prevăzute în art. 3 la program.
(2)Prezentul program cuprinde toate măsurile aplicate apelor de suprafaţă pentru reducerea poluării cu substanţe prioritare şi principalii poluanţi sau eliminarea poluării cu substanţe prioritar periculoase, provenite din toate sursele de poluare ale activităţii umane, care pot afecta calitatea apelor de suprafaţă, prin atingerea standardelor de calitate prevăzute la alin. (1) lit. a), în conformitate cu prevederile art. 21 lit. d) din Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 2
(1)Autoritatea publică centrală în domeniul apelor este desemnată autoritatea responsabilă pentru coordonarea şi supervizarea măsurilor desfăşurate în temeiul prezentului program şi raportarea rezultatelor acestor măsuri la Comisia Europeană, denumită în continuare autoritate responsabilă.
(2)Administraţia Naţională “Apele Române” este desemnată autoritatea competentă pentru aplicarea măsurilor din prezentul program, în conformitate cu prevederile art. 3 alin. (1) lit. a) şi h) şi alin. (2) lit. d) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 107/2002 privind înfiinţarea Administraţiei Naţionale “Apele Române”, aprobată cu modificări prin Legea nr. 404/2003, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare autoritate competentă.
(3)În scopul implementării programului, autoritatea competentă adoptă măsuri adecvate în toate activităţile care au ca scop conservarea, protecţia şi îmbunătăţirea apelor de suprafaţă şi a mediului acvatic, în conformitate cu prevederile art. 2 lit. l) din Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 3
(1)În scopul atingerii unei stări chimice bune a apelor de suprafaţă în termenele stabilite potrivit prezentului articol, prin aplicarea SCM-urilor aprobate în prezentul program pentru substanţele prioritar periculoase, autoritatea competentă aplică SCM-urile prevăzute în anexa nr. 1 partea A, respectând cerinţele prevăzute în partea B, astfel:
a)pentru substanţele prevăzute la nr. crt. 2, 5, 15, 20, 22, 23, 28 din anexa nr. 1 partea A, cu începere de la data intrării în vigoare a prezentului program până la 22 decembrie 2021, se stabilesc programele de măsuri necesare acestor substanţe şi se includ în planurile de management al bazinelor hidrografice elaborate periodic, în conformitate cu art. 43 alin. (19) din Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare;
b)pentru substanţele nou-identificate prevăzute la nr. crt. 34-45 în anexa nr. 1 partea A, autoritatea competentă elaborează şi înaintează Comisiei Europene, până la 22 decembrie 2018, un program de monitorizare suplimentară şi un program preliminar de măsuri pentru substanţele respective, care să fie implementate cu începere de la 22 decembrie 2018 până la 22 decembrie 2027, în scopul prevenirii deteriorării stării chimice a corpurilor de apă de suprafaţă, în conformitate cu art. 20, 43 şi anexa nr. 3 din Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare. Programul final de măsuri se stabileşte cel târziu până la 22 decembrie 2021 şi aplică prevederile art. 23, 24, 25, 27, 29 şi 43 din Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, ca atare, schimbând ceea ce este de schimbat şi fără nicio modificare în ceea ce priveşte substanţele prevăzute la alin. (1) lit. a) şi b), devenind pe deplin operaţional cât mai curând posibil după această dată, dar nu mai târziu de 22 decembrie 2024.
(2)Pentru substanţele prevăzute la nr. crt. 5, 15, 16, 17, 21, 28, 34, 35, 37, 43 şi 44 din anexa nr. 1 partea A, autoritatea competentă aplică SCM-urile pentru biotă stabilite în anexa nr. 1 partea A.
(3)Pentru alte substanţe din anexa nr. 1 decât cele prevăzute la alin. (2), autoritatea competentă aplică SCM-urile pentru apă stabilite în anexa nr. 1 partea A.
(4)Autoritatea competentă poate decide, pentru una sau mai multe ape de suprafaţă, să aplice un SCM pentru o matrice diferită de cea specificată la alin. (2) sau pentru taxoni ai biotei diferiţi de cei specificaţi în anexa nr. 1 partea A, dacă este relevant.
(5)Dacă autoritatea competentă utilizează opţiunea prevăzută la alin. (4), aplică SCM-ul corespunzător stabilit în anexa nr. 1 partea A; dacă în anexa nr. 1 partea A nu este prevăzut niciun SCM pentru matricea sau pentru taxonul biotei alese, autoritatea competentă stabileşte şi utilizează un SCM care să ofere cel puţin acelaşi nivel de protecţie ca SCM-ul prevăzut în anexa nr. 1 partea A.
(6)Autoritatea competentă poate utiliza opţiunea prevăzută la alin. (4) şi (5) numai dacă metoda de analiză aleasă pentru matricea sau taxonul biotei selectate îndeplineşte criteriile minime de performanţă prevăzute la pct. 2 şi 3 din anexa nr. 3 la hotărâre; dacă aceste criterii nu sunt îndeplinite pentru nicio matrice, autoritatea competentă se asigură că monitorizarea se efectuează prin utilizarea celor mai bune tehnici disponibile care nu presupun costuri excesive şi că metoda de analiză funcţionează cel puţin la fel de bine precum cea disponibilă pentru matricea specificată la alin. (3) pentru substanţa în cauză, astfel:
a)dacă a fost identificat, în urma unei expuneri acute, un potenţial risc pentru sau prin intermediul mediului acvatic ca rezultat al concentraţiilor ori emisiilor măsurate sau estimate, autoritatea competentă se asigură că, unde se aplică SCM pentru biotă ori sediment, monitorizarea se efectuează şi în apele de suprafaţă şi aplică standardele de calitate de mediu – concentraţia maximă admisibilă (SCM – CMA) din anexa nr. 1 partea A la program, atunci când acestea sunt stabilite;
b)dacă, în conformitate cu prevederile pct. 4 – 6 din anexa nr. 3 la hotărâre, valoarea medie calculată a măsurătorilor, pentru substanţa care se măsoară, este considerată “inferioară limitei de cuantificare” a celei mai bune tehnici disponibile care nu presupune costuri excesive, iar “limita de cuantificare” a acelei tehnici este superioară SCM, rezultatele acestor măsurători nu se iau în considerare la evaluarea stării chimice globale a respectivului corp de apă.
(7)În cazul substanţelor pentru care este aplicat un SCM pentru sedimente şi/sau biotă, autoritatea competentă monitorizează substanţa în matricea relevantă cel puţin o dată pe an, exceptând cazurile în care cunoştinţele tehnice şi opinia experţilor justifică un alt interval.
(8)Autoritatea competentă include în impactul revizuit al activităţilor umane asupra stării corpurilor de apă, parte a planurilor actualizate de management a bazinelor hidrografice ce se constituie ca parte componentă de gospodărire calitativă a schemelor directoare, elaborate în conformitate cu art. 43 alin. (1) şi (15) corelat cu art. 22 şi 210 din Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, următoarele actualizări:
a)tabelul cu limitele de cuantificare actualizate ale metodelor de analiză aplicate, precum şi performanţa actualizată a acestor metode faţă de criteriile minime de performanţă stabilite la pct. 2 şi 3 din anexa nr. 3 la hotărâre;
b)pentru substanţele în cazul cărora s-a utilizat opţiunea prevăzută la alin. (4)-6):
1.(i) motivele şi baza utilizării opţiunii respective;
2.(ii) după caz, SCM-urile alternative actualizate stabilite, dovezi ale faptului că aceste SCM-uri oferă cel puţin acelaşi nivel de protecţie ca şi SCM-urile prevăzute în anexa nr. 1 partea A, inclusiv datele şi metodologia utilizate pentru determinarea SCM-urilor alternative, precum şi actualizarea categoriilor de apă de suprafaţă pentru care acestea se aplică;
3.(iii) pentru comparaţie cu informaţiile prevăzute la lit. a), limitele de cuantificare ale metodelor de analiză pentru matricea sau matricele specificate în anexa nr. 1 partea A, inclusiv informaţii cu privire la performanţa acestor metode faţă de criteriile minime de performanţă stabilite la pct. 2 şi 3 din anexa nr. 3 la hotărâre;
c)justificarea frecvenţei monitorizării aplicate în conformitate cu alin. (7), dacă intervalele de monitorizare depăşesc 1 an;
d)lista de “principali poluanţi” identificaţi la nivel naţional în cantităţi relevante, din lista prevăzuta în anexa nr. 6 din Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, în cadrul revizuirii impactului şi presiunilor generate de activităţile umane asupra stării corpurilor de apă, în conformitate cu prevederile subpct. 1.4 lit. a) şi b) pct. 1 din anexa nr. 13 la Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, care sunt evacuaţi în cantităţi relevante odată cu apele uzate şi au impact semnificativ la nivelul corpurilor de ape de suprafaţă din bazinul hidrografic naţional, în scopul aplicării prevederilor art. 28 alin. (1) şi subpct. 1.3.1.3 lit. e) din secţiunea 1.3.1 din anexa nr. 11 la Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, pentru ape de suprafaţă şi caracteristicile acestor principali poluanţi privind standardele de calitate şi datele de toxicitate acută şi cronică, pentru aplicarea prevederilor alin. 1 al pct. 1.2.6 din anexa nr. 11 la Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare; aceşti principali poluanţi se stabilesc ca urmare a aplicării prevederilor pct. 1.4 al pct. 1 din anexa nr. 11 din Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare.
(9)Lista de principali poluanţi prezenţi la nivel naţional, evacuaţi în cantităţi relevante în toate apele de suprafaţă din bazinul hidrografic naţional, completează lista substanţelor prioritare prevăzută în anexa nr. 2, se actualizează periodic, în funcţie de apariţia de noi principali poluanţi identificaţi la nivel naţional la revizuirea impactului activităţilor umane asupra stării corpurilor de apă din planurile de management, componenta calitativă a schemelor directoare, în scopul aplicării prevederilor lit. c) şi alin. (2) al pct. 1.3.3 din anexa nr. 11 la Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale alin. (8), la propunerea autorităţii competente.
(10)Autoritatea competentă ia măsurile necesare pentru a se asigura că atât planurile actualizate de management a bazinelor hidrografice, elaborate în conformitate cu art. 43 alin. (15) din Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, şi care conţin rezultatele şi impactul măsurilor întreprinse pentru prevenirea poluării chimice a apelor de suprafaţă, cât şi raportul intermediar cuprinzând progresele înregistrate în punerea în aplicare a programelor de măsuri, planificate în conformitate cu art. 441 alin. (3) din Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, sunt publicate pe site-ul autorităţii competente.
(11)Autoritatea competentă ia măsuri pentru analiza evoluţiei pe termen lung a concentraţiilor substanţelor prevăzute la nr. crt. 2, 5, 6, 7, 12, 15-18, 20, 21, 26, 28, 30, 34-37, 43 şi 44 prevăzute în anexa nr. 1 partea A, care tind să se acumuleze în sedimente şi/sau în biotă, monitorizând aceste substanţe şi în sedimente şi/sau biotă dacă analiza tendinţelor realizată numai pe baza monitorizării stării apei de suprafaţă, efectuate în conformitate cu art. 35 din Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, nu este relevantă. Autoritatea competentă ia măsuri pentru a se asigura, pentru aplicarea art. 21-25 şi art. 43 din Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, că aceste concentraţii nu cresc în mod considerabil în sedimente şi/sau în biota respectivă în timp; autoritatea competentă stabileşte frecvenţa necesară monitorizării sedimentelor şi/sau a biotei, astfel încât să furnizeze suficiente date necesare pentru o analiză credibilă a tendinţelor pe termen lung şi o propune spre aprobare autorităţii responsabile. Cea mai redusă frecvenţă de monitorizare acceptabilă este de o dată la fiecare 3 ani, exceptând cazurile în care cunoştinţele tehnice şi opinia experţilor justifică o frecvenţă mai mare.
(12)Pentru aplicarea prevederilor prezentului alineat se utilizează ghidurile tehnice sau metodologiile comunitare relevante, existente la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri pentru:
a)strategiile de monitorizare şi metodele analitice aplicabile substanţelor, inclusiv pentru prelevarea şi monitorizarea biotei, pentru:
b)monitorizarea substanţelor în biotă, astfel cum se prevede la alin. (2)-(6);
c)metode analitice care respectă criteriile minime de performanţă stabilite la pct. 2 şi 3 din anexa nr. 3 la hotărâre, în cazul substanţelor noi, numerotate de la 34 la 45 în anexa nr. 1 partea A, precum şi al substanţelor pentru care SCM-urile din anexa nr. 1 partea A sunt mai stricte decât cele stabilite pentru primul plan de management aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 80/2011, respectiv substanţele prevăzute la nr. crt. 2, 5, 15, 20, 22, 23 şi 28 din anexa nr. 1 partea A.
(13)În cazul substanţelor pentru care nu au fost elaborate ghiduri tehnice la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, termenul prevăzut la alin. (1) lit. a) se stabileşte până la data de 22 decembrie 2018, respectiv până la data de 22 decembrie 2027.

Art. 4
(1)În planurile de management al bazinelor hidrografice, elaborate în conformitate cu art. 6, art. 43 alin. (14) şi (15), art. 441 alin. (2) şi (3), art. 45 şi anexa nr. 13 şi în completarea cerinţelor pct. 1.4.3 din anexa nr. 11 la Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, referitoare la harta de prezentare a stării chimice globale cu substanţele din anexa nr. 2 la hotărâre, care atestă atingerea obiectivelor şi obligaţiilor prevăzute la art. 21 şi anexa nr. 3 la Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, raportarea autorităţii competente poate avea forma unui set de hărţi, câte una pentru fiecare substanţă prioritară individuală, pentru claritatea formatului de raportare; fiecare hartă include informaţiile actualizate referitoare la starea chimică pentru fiecare dintre substanţele prioritare prevăzute la lit. a)-c) obţinute ca urmare a revizuirii impactului activităţilor umane, în completarea informaţiilor existente pentru restul de substanţe din anexa nr. 1 partea A la prezentul program şi raportate în cadrul primului plan de management, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 80/2011, astfel:
a)substanţele prevăzute la nr. crt. 5, 21, 28, 30, 35, 37, 43 şi 44 – substanţe care se comportă la fel ca substanţele persistente, bioacumulabile şi toxice (PBT) omniprezente;
b)substanţele prevăzute la nr. crt. 34-45 – substanţe nou-identificate la revizuirea impactului;
c)substanţele prevăzute la nr. crt. 2, 5, 15, 20, 22, 23 şi 28 – substanţe cu SCM-uri revizuite, mai stricte;
(2)Autoritatea competentă poate prezenta şi marja de deviere de la valorile SCM pentru fiecare dintre substanţele prevăzute la alin. (1), în cadrul planurilor de management al bazinelor hidrografice menţionate la alin. (1).
(3)Autoritatea competentă elaborează aceste hărţi individuale pentru a asigura intercomparabilitatea acestora în raportarea globală la nivel de bazin hidrografic internaţional şi la nivel comunitar.
(4)Autoritatea competentă poate monitoriza substanţele prevăzute la nr. crt. 5, 21, 28, 30, 35, 37, 43 şi 44 din anexa nr. 1 partea A cu o frecvenţă mai mică decât frecvenţa anuală prevăzută în art. 3 alin. (7) din program şi prevederile din anexa nr. 11 la Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, în cazul substanţelor prioritare, cu condiţia ca monitorizarea să fie reprezentativă şi să fie disponibilă o bază statistică solidă privind prezenţa acestor substanţe în mediul acvatic. În conformitate cu prevederile art. 3 alin. (11) din program, monitorizarea se efectuează din 3 în 3 ani, exceptând cazurile în care cunoştinţele tehnice şi opinia experţilor justifică un alt interval.

Art. 5
(1)Substanţele care pot prezenta risc semnificativ de persistenţă, bioacumulare şi toxicitate la nivel comunitar pentru mediul acvatic sau prin intermediul mediului acvatic şi pentru care datele de monitorizare existente la nivel comunitar sunt insuficiente fac parte din Lista de supraveghere, pentru care urmează să se colecteze date de monitorizare la nivel naţional, necesare aplicării prevederilor art. 43 alin. (5) lit. a) şi c) din Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare.
(2)Prima listă de supraveghere conţine 10 substanţe sau grupuri de substanţe şi este adoptată prin Decizia de punere în aplicare (UE) 2015/495 a Comisiei din 20 martie 2015 de stabilire a unei liste de supraveghere a substanţelor pentru monitorizare la nivelul UE în domeniul apei, în temeiul Directivei 2008/105/CE a Parlamentului European şi a Consiliului, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L, nr. 78 din 24 martie 2015; lista se poate completa cu câte o substanţă la fiecare actualizare a listei de supraveghere, până la un număr maximum de 14 substanţe.
(3)Autoritatea competentă monitorizează fiecare dintre cele 10 substanţe sau grupe de substanţe din lista de supraveghere stabilită prin Decizia 2015/495/CE pentru o perioadă de cel puţin 12 luni consecutive, începând cu data intrării în vigoare a prezentului program, la staţiile de monitorizare reprezentative selectate la nivel naţional; pentru fiecare substanţă inclusă ulterior în lista de supraveghere actualizată la nivel comunitar, autoritatea competentă începe monitorizarea în termen de 6 luni de la includerea în lista actualizată.
(4)Autoritatea competentă selectează numărul de staţii de monitorizare naţionale reprezentative la nivel naţional, aplicând cumulat următoarele patru criterii:
a)cel puţin o staţie de monitorizare la nivel naţional;
b)încă o staţie de monitorizare dacă statul membru respectiv are peste un milion de locuitori;
c)numărul de staţii de monitorizare egal cu rezultatul obţinut prin împărţirea ariei sale geografice în km2 la 60.000, rotunjit la numărul întreg cel mai apropiat;
d)numărul de staţii de monitorizare egal cu rezultatul obţinut prin împărţirea populaţiei sale la 5 milioane, rotunjit la numărul întreg cel mai apropiat.
La alegerea staţiilor reprezentative de monitorizare, a frecvenţei şi a calendarului de monitorizare pentru fiecare substanţă, autoritatea competentă ţine seamă de modurile de utilizare şi de posibila apariţie a substanţei în apele de suprafaţă; frecvenţa monitorizării este de cel puţin o dată pe an.
(5)Dacă autoritatea competentă deţine date de monitorizare suficiente, comparabile, reprezentative şi recente pentru o anumită substanţă sau grupe de substanţe din cele 10, din programe sau studii de monitorizare existente pe plan naţional, altele decât programul de monitorizare prevăzut la alin. (3), poate decide să nu efectueze monitorizarea suplimentară solicitată pentru substanţa respectivă aflată în lista de supraveghere, cu condiţia ca substanţa să fi fost monitorizată prin utilizarea unei metodologii care respectă cerinţele prevăzute în ghidurile tehnice comunitare elaborate pentru monitorizarea listei de supraveghere, în conformitate cu prevederile alin. (3) şi (4).
(6)Autoritatea responsabilă coordonează activitatea de raportare către Comisia Europeană a rezultatelor monitorizării obţinute ca urmare a aplicării prevederilor alin. (3)-(5), efectuată de autoritatea competentă. Rezultatele monitorizării substanţelor din prima lista de supraveghere de 10 substanţe se raportează la data de 20 decembrie 2016 şi ulterior la fiecare 12 luni, pe perioada în care fiecare substanţă dintre cele 10 este menţinută pe lista de supraveghere comunitară. Pentru fiecare substanţă nou-inclusă, autoritatea competentă raportează Comisiei Europene rezultatele monitorizării, în termen de 21 de luni de la includerea respectivei substanţe în lista de supraveghere şi ulterior la fiecare 12 luni, pe perioada în care respectiva substanţă este menţinută pe lista de supraveghere comunitară. Raportul include şi informaţiile naţionale cu privire la reprezentativitatea staţiilor de monitorizare şi la strategia de monitorizare, alături de informaţiile solicitate de Decizia 2015/495/CE.

Art. 6
(1)Autoritatea competentă poate desemna zone de amestec adiacente punctelor de evacuare, zone în care concentraţiile uneia sau mai multor substanţe din anexa A pot depăşi SCM-uriie stabilite, cu condiţia ca aceste zone să nu afecteze conformitatea restului corpului de apă de suprafaţă cu aceste SCM.
(2)Zonele de amestec desemnate de autoritatea competentă, în conformitate cu prevederile alin. (1), se includ în planul naţional de management al bazinului hidrografic al Dunării de pe teritoriul României, delimitat în conformitate cu prevederile art. 6 alin. (3) din Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare. Informaţiile referitoare la zonele de amestec includ:
a)abordările şi metodologiile aplicate pentru a identifica şi desemna zonele de amestec; şi
b)măsurile adoptate în vederea reducerii pe viitor a întinderii zonelor de amestec; aceste măsuri aplică prevederile anexei nr. 3 pct. C lit. k) din Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, sau reglementările privind autorizarea emisiilor industriale prevăzute în anexa nr. 3 pct. C lit. g) din Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, sau din Legea nr. 278/2013 privind emisiile industriale, reglementări care se includ în autorizaţiile revizuite, acordate pentru toate emisiile industriale care sunt evacuate în zonele de amestec desemnate.
(3)La desemnarea zonelor de amestec, autoritatea competentă se asigură că suprafaţa oricărei astfel de zone este:
a)restricţionată la proximitatea punctului de evacuare;
b)proporţională în raport cu concentraţiile de substanţe prioritare din emisiile industriale de la punctul de evacuare ce conţin aceste substanţe; aceste concentraţii, stabilite în conformitate cu cele mai bune tehnici disponibile, se includ în autorizaţiile revizuite în conformitate cu prevederile alin. (2) sau al oricăror altor prevederi legislative naţionale şi comunitare privind emisiile de substanţe, în scopul aplicării prevederilor art. 28 şi art. 43 alin. (5) lit. b) din Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare; autorizaţiile revizuite includ şi revizuirea procedurilor de control adecvate emisiilor industriale revizuite.

Art. 7
(1)Autoritatea responsabilă şi autoritatea competentă nu încalcă obligaţiile stabilite prin prezentul program prin depăşirea limitei impuse de un SCM, în cazul în care poate demonstra că:
a)depăşirea s-a datorat unei surse de poluare din afara jurisdicţiei naţionale a acestuia;
b)din cauza unei astfel de poluări transfrontaliere nu a putut lua măsuri eficiente pentru a se conforma cu SCM-urile relevante; şi
c)a aplicat mecanismele de coordonare stabilite la art. 6 din Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, sau, după caz, a recurs la dispoziţiile art. 23, 24, 25 şi 43 din Legea nr. 107/1996, cu completările şi modificările ulterioare, pentru corpurile de apă afectate de poluarea transfrontalieră.
(2)Autoritatea responsabilă şi autoritatea competentă utilizează mecanismul prevăzut la art. 443 din Legea nr. 107/1996, cu modificările şi ulterioare, pentru a furniza Comisiei informaţiile necesare în situaţiile prevăzute la alin. (1), precum şi un rezumat al măsurilor adoptate în legătură cu poluarea transfrontalieră, în cadrul planului de management al bazinului hidrografic în cauză, în conformitate cu obligaţiile de raportare prevăzute la art. 441 din Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 8
(1)Pe baza informaţiilor obţinute prin aplicarea prevederilor art. 35 şi art. 43 alin. (14) şi (15) din Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 166/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 18 ianuarie 2006 de instituire a unui registru european al emisiilor şi transferului de poluanţi şi de modificare a Directivelor 91/689/CEE şi 96/61/CE ale Consiliului şi al altor date disponibile referitoare la emisiile, evacuările şi pierderile de substanţe prioritar periculoase şi principalii poluanţi, autoritatea competentă elaborează un inventar al emisiilor, evacuărilor şi pierderilor pentru toate substanţele vizate de prezentul program, pentru fiecare district de bazin hidrografic sau parte a unui district de bazin hidrografic.
(2)Inventarul prevăzut la alin. (1) include şi hărţi ale emisiilor, evacuărilor şi pierderilor pentru toate substanţele prevăzute în anexa nr. 1 partea A, precum şi concentraţia acestor substanţe din sedimente şi biotă, după caz.
(3)Perioada de referinţă pentru estimarea concentraţiilor de substanţe înregistrate în inventarul prevăzut la alin. (1) este fixată la un an, următorul inventar fiind cel care ia în considerare anul 2016, urmat apoi de inventare periodice care iau în considerare oricare an din fiecare interval de 3 ani ulteriori. Pentru substanţele prioritare nr. 1, 3, 8, 9, 13, 14, 18, 19, 29, 33, 34, 36, 38, 39, 40, 41, 42, 44, 45 din anexa nr. 2, pentru care se regăsesc reglementări şi în Hotărârea Guvernului nr. 1.559/2004 privind procedura de omologare a produselor de protecţie a plantelor în vederea plasării pe piaţă şi a utilizării lor pe teritoriul României, cu modificările şi completările ulterioare, datele introduse în următorul inventar reprezintă media anilor 2017-2019 şi inventarele ulterioare acestuia respectă ciclurile ulterioare de câte 3 ani.
(4)Autoritatea competentă comunică Comisiei Europene, pentru aplicarea obligaţiilor de raportare prevăzute la art. 441 alin. (1) din Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, inventarele întocmite în conformitate cu prevederile alin. (1) şi (2) şi menţionează perioadele de referinţă luate în considerare.
(5)Autoritatea competentă actualizează inventarele în cadrul revizuirilor analizelor caracteristicilor bazinelor hidrografice, efectuate pentru aplicarea prevederilor art. 43 alin. (15) din Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare.
(6)Perioada de referinţă pentru determinarea valorilor înregistrate în inventarele actualizate o constituie anul precedent celui în care se încheie analiza; pentru substanţele prioritare nr. 1, 3, 8, 9, 13, 14, 18, 19, 29, 33, 34, 36, 38, 39, 40, 41, 42, 44, 45 din anexa nr. 2, pentru care se regăsesc reglementări şi în Hotărârea Guvernului nr. 1.559/2004 privind procedura de omologare a produselor de protecţie a plantelor în vederea plasării pe piaţă şi a utilizării lor pe teritoriul României, cu modificările şi completările ulterioare, datele introduse pot fi calculate ca fiind media celor 3 ani anteriori încheierii analizei.
(7)Autoritatea competentă publică inventarele actualizate în planurile actualizate de management al bazinelor hidrografice, în conformitate cu prevederile art. 43 alin. (14) şi (15) din Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 9
(1)Autoritatea competentă transmite Comisiei Europene rapoartele întocmite pentru aplicarea prevederilor art. 443 din Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, şi cele cu privire la poluarea transfrontalieră şi aplică măsurile suplimentare specifice stabilite la nivel comunitar, inclusiv măsuri privind controlul emisiilor, dacă analiza rapoartelor transmise de statele membre a impus modificări legislative la nivel comunitar.
(2)Pentru substanţele prioritare care se încadrează în domeniul de aplicare al Regulamentului (CE) nr. 1.907/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 18 decembrie 2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea şi restricţionarea substanţelor chimice (REACH), de înfiinţare a Agenţiei Europene pentru Produse Chimice, de modificare a Directivei 1999/45/CE şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 793/93 al Consiliului şi a Regulamentului (CE) nr. 1.488/94 al Comisiei, precum şi a Directivei 76/769/CEE a Consiliului şi a Directivelor 91/155/CEE, 93/67/CEE, 93/105/CE şi 2000/21/CE ale Comisiei, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 396 din 29 mai 2007, Regulamentului (CE) nr. 1.107/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 21 octombrie 2009 privind introducerea pe piaţă a produselor fitosanitare şi de abrogare a Directivelor 79/117/CEE şi 91/414/CEE ale Consiliului, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 309 din 24 noiembrie 2009, şi Regulamentul (UE) nr. 528/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului din 22 mai 2012 privind punerea la dispoziţie pe piaţă şi util zarea produselor biocide, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 167 din 27 iunie 2012, sau al Legii nr. 278/2013, rapoartele, elaborate şi transmise în conformitate cu prevederile alin. (1), evidenţiază dacă măsurile stabilite de prevederile art. 21 alin. (1) lit. a)-d) din Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, pentru stoparea sau eliminarea treptată a evacuărilor, emisiilor şi pierderilor de substanţe prioritar periculoase care sunt aplicate la nivel naţional sunt suficiente şi aplică măsurile suplimentare relevante stabilite la nivel comunitar pentru atingerea acestui obiectiv, după stabilirea acestora.
(3)Dacă analiza rezultatelor raportului, transmis Comisiei în conformitate cu prevederile alin. (1) şi (2), indică faptul că sunt necesare măsuri suplimentare la nivel naţional pentru aplicarea completă a art. 43 alin. (11) din Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, în privinţa unei anumite substanţe aprobate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1.107/2009 sau al Regulamentului (UE) nr. 528/2012, autoritatea competentă aplică art. 21 sau art. 44 din Regulamentul (CE) nr. 1.107/2009 sau art. 15 sau 48 din Regulamentul (UE) nr. 528/2012, după caz, substanţei respective sau produselor care conţin respectiva substanţă, la solicitarea Comisiei.
(4)La aplicarea dispoziţiilor regulamentelor menţionate la alin. (3), autoritatea competentă ţine cont de toate evaluările riscurilor, analizele socioeconomice şi analizele de costuri-beneficii necesare, efectuate în conformitate cu prevederile regulamentelor respective, inclusiv în ceea ce priveşte disponibilitatea alternativelor.

Art. 10
– Anexa nr. 1 partea A şi partea B fac parte integrantă din prezentul program.
ANEXA nr. 11: Standardele de calitate a mediului pentru substanţele prioritare şi o serie de alţi poluanţi
(- ANEXA nr. 1 la program)
PARTEA 1: Partea A Standarde de calitate a mediului (SCM)

Partea A: Standarde de calitate a mediului (SCM)
MA: media anuală
CMA: concentraţia maximă admisibilă
Unitate: (µg/l) pentru coloanele 4-7
(µg/kg de greutate umedă) pentru coloana 8

Nr. crt.	Denumirea substanţei	Număr CAS (1)	SCM-MA(2) Ape Interioare de suprafaţă (3)	SCM-MA(2) Alte ape de suprafaţă	SCM-CMA (4) Ape Interioare de suprafaţă (3)	SCM-CMA (4) Alte ape de suprafaţă	SCM Biotă (12)
1	2	3	4	5	6	7	8
1.	Alaclor	15972-60-8	0,3	0,3	0,7	0,7
2.	Antracen	120-12-7	0,1	0,1	0,1	0,1
3.	Atrazin	1912-24-9	0,6	0,6	2,0	2,0
4.	Benzen	71-43-2	10	8	50	50
5.	Difenileteri bromuraţi (5)	32534-81-9			0,14	0,014	0,0085
6.	Cadmiu şi compuşii săi, în funcţie de clasele de duritate a apei (6)	7440-43-9	< = 0,08 (clasa 1) 0,08 (clasa 2) 0,09 (clasa 3) 0,15 (clasa 4) 0,25 (clasa 5)	0,2	< = 0,45 (clasa 1) 0,45 (clasa 2) 0,6 (clasa 3) 0,9 (clasa 4) 1,5 (clasa 5)	< = 0,45 (clasa 1) 0,45 (clasa 2) 0,6 (clasa 3) 0,9 (clasa 4) 1,5 (clasa 5)
6a.	Tetraclorură de carbon (7)	56-23-5	12	12	N.A.	N.A.
7.	C10-13 Cloralcani (8)	85535-84-8	0,4	0,4	1,4	1,4
8.	Clorfenvinfos	470-90-6	0,1	0,1	0,3	0,3
9.	Clorpirifos Clorpirifos-etil	2921-88-2	0,03	0,03	0,1	0,1
9a.	Pesticide ciclodiene:  Aldrin (7) Dieldrin (7) Endrin (7) Izodrin (7)	309-00-2 60-57-1 72-20-8 465-73-6	Sigma = 0,01	Sigma = 0,005	N.A.	N.A.
9b.	DDT total (7) (9)	N.A.	0,025	0,025	N.A.	N.A.
	para-para-DDT (7)	50-29-3	0,01	0,01	N.A.	N.A.
10.	1,2-dicloretan	107-06-2	10	10	N.A.	N.A.
11.	Diclormetan	75-09-2	20	20	N.A.	N.A.
12.	Di(2-etilhexil)ftalat	117-81-7	1,3	1,3	N.A.	N.A.
13.	Diuron	330-54-1	0.2	0,2	1,8	1,8
14.	Endosulfan	115-29-7	0,005	0,0005	0,01	0,004
15.	Fluoranten	206-44-0	0,0063	0,0063	0,12	0,12	30
16.	Hexaclorbenzen	118-74-1			0,05	0,05	10
17.	Hexaclorbutadienă	87-68-3			0,6	0,6	55
18.	Hexaclorciclohexan	608-73-1	0,02	0,002	0,04	0,02
19.	Izoproturon	34123-59-6	0,3	0,3	1,0	1,0
20.	Plumb şi compuşii săi	7439-92-1	1,2 (13)	1,3	14	14
21.	Mercur şi compuşii săi	7439-97-6			0,07	0,07	20
22.	Naftalină	91-20-3	2	2	130	130
23.	Nichel şi compuşii săi	7440-02-0	4(13)	8,6	34	34
24.	Nonil fenoli 4-Nonil fenol	84852-15-3	0,3	0,3	2,0	2,0
25.	Octil fenoli  [(4-(1,1′,3,3′- tetrametilbutil)-fenol)]	140-66-9	0,1	0,01	N.A.	NA
26.	Pentaclorbenzen	608-93-5	0,007	0,0007	N.A.	NA
27.	Pentaclorfenol	87-86-5	0,4	0,4	1	1
28.	Hidrocarburi aromatice policiclice HAP (11)	N.A.	N.A.	N.A.	N.A.	NA
	Benzo(a)piren	50-32-8	1,7×10-4	1,7×10-4	0,27	0,027	5
	Benzo(b)fluoranten	205-99-2	nota subsol 11	nota subsol 11	0,017	0,017	nota subsol 11
	Benzo(k)fluoranten	207-08-9	nota subsol 11	nota subsol 11	0,017	0,017	nota subsol 11
	Benzo(g, h, i)-perilen	191-24-2	nota subsol 11	nota subsol 11	8,2 x 10-3	8,2 x 10-4	nota subsol 11
	Indeno( 1,2,3-cd)piren	193-39-5	nota subsol 11	nota de subsol 11	N.A.	NA	nota subsol 11
29.	Simazin	122-34-9	1	1	4	4
29a.	Tetracloretilenă (7)	127-18-4	10	10	N.A.	N.A.
29b.	Tridoretilenă (7)	79-01-6	10	10	N.A.	N.A.
30.	Compuşi tributilstanici, respectiv cation tributilstanic	36643-28-4	0,0002	0,0002	0,0015	0,0015
31.	Triclorbenzeni	12002-48-1	0,4	0,4	N.A.	N.A.
32.	Triclormetan	67-66-3	2,5	2,5	N.A.	N.A.
33.	Trifluralin	1582-09-8	0,03	0,03	N.A.	N.A.
34.	Dicofol	115-32-2	1.3 x 10-3	3,2 x 10-5	N.A.	N.A.	33
35.	Acid perfluoroctan sulfonic şi derivaţii săi	1763-23-1	6,5 x 10-4	1,3 x 10-4	36	7,2	9.1
36.	Chinoxifen	124495-18-7	0,15	0,015	2,7	0,54
37.	Dioxine şi compuşi de tip dioxină	nota subsol 10 din anexa X la Directiva 2000/60/CE			N.A.	N.A.	Sumă de PCDD + PCDF + PCB-DL 0,0065 µg.kg-1 TEQ (14)
38.	Aclonifen	74070-46-5	0,12	0,012	0,12	0,012
39.	Bifenox	42576-02-3	0,012	0,0012	0,04	0,004
40.	Cibutrin	28159-98-0	0,0025	0,0025	0,016	0,016
41.	Cipermetrin	52315-07-8	8 x 10-5	8 x 10-6	6 x 10-4	6 x 10-5
42.	Diclorvos	62-73-7	6 x 10-4	6 x 10-5	7 x 10-4	7 x 10-5
43.	Hexa bromo ciclo dodecan	nota de subsol 12 din anexa X la Directiva 2000/60/CE	0,0016	0,0008	0,5	0,05	167
44.	Heptaclor şi heptaclor epoxid	76-44-8/1024-57-3	2 x 10-7	1 x 10-8	3 x 10-4	3 x 10-5	6,7 x 10-3
45.	Terbutrin	886-50-0	0,065	0,0065	0,34	0,034

(1)CAS: Chemical Abstracts Service – Serviciul de catalogare a substanţelor chimice.
(2)Acest parametru reprezintă standardul de calitate a mediului exprimat ca valoare medie anuală (SCM-MA). În afară de cazul în care se specifică altfel, acesta se aplică la concentraţia totală a tuturor izomerilor.
(3)Apele de suprafaţă interioare cuprind râurile şi lacurile, precum şi corpurile de apă artificiale sau puternic modificate care au legătură cu acestea.
(4)Acest parametru reprezintă standardul de calitate a mediului exprimat sub formă de concentraţie maximă admisibilă (SCM-CMA) Atunci când pentru SCM-CMA apare indicaţia “nu se aplică”, se consideră că valorile SCM-MA asigură protecţie împotriva vârfurilor de poluare pe termen scurt care apar în cazul evacuărilor continue, deoarece acestea sunt semnificativ mai scăzute decât valorile obţinute pe baza toxicităţii acute.
(5)Pentru grupul de substanţe prioritare reprezentat de difenileterii bromuraţi (nr. 5), SCM-urile se referă la suma concentraţiilor izomerilor de poziţie cu numerele 28, 47, 99, 100, 153 şi 154.
(6)Pentru cadmiu şi compuşii săi, poziţia nr. 6. valorile SCM-urilor variază în funcţie de duritatea apei. pentru care s-au stabilit cinci clase; clasa 1: < 40 mg CaCO3/l, clasa 2: 40 până la < 50 mg CaCO3/l, clasa 3: 50 până la < 100 mg CaCO3/l, clasa 4: 100 până la < 200 mg CaCO3/l şi clasa 5: > = 200 mg CaCO3/l.
(7)Această substanţă nu este o substanţă prioritară, ci unul dintre ceilalţi poluanţi pentru care SCM-urile sunt identice cu cele stabilite în legislaţia aplicată înainte de 13 ianuarie 2009.
(8)Nu este precizat niciun parametru anume pentru acest grup de substanţe. Parametrul sau parametrii anume trebuie definiţi cu ajutorul metodei analitice.
(9)DDT total cuprinde suma izomerilor 1,1.1-triclor-2,2 bis (p-clorfenil)etan (nr. CAS 50-29-3: nr. UE 200-024-3); 1,1,1-triclor-2 (o-clorfenil)-2-(p-dorfenil) etan (nr. CAS 789-02-6; nr. UE 212-332-5); 1,1-diclor-2,2 bis (p-clorfenil) etilena (nr. CAS 72-55-9; nr. UE 200-784-6); şi 1,1-dîclor-2,2 bis (p-clorfenil) etan (nr. CAS 72-54-8; nr. UE 200-783-0).
(10)Nu sunt disponibile suficiente informaţii pentru a stabili un SCM-CMA pentru aceste substanţe.
(11)Pentru grupul de substanţe prioritare reprezentat de hidrocarburile poliaromatice (HAP) (nr. 28), SCM-ul pentru biotă şi SCM-MA aferente pentru apă se referă la concentraţia benzo(a)pirenului şi se bazează pe toxicitatea acestuia. Benzo(a)pirenul poate fi considerat un marcator pentru celelalte hidrocarburi aromatice policiclice, aşadar numai benzo(a)pirenul trebuie monitorizat în vederea comparaţiei cu SCM pentru biotă sau cu SCM-MA aferente pentru apă.
(12)Exceptând cazul în care se indică altfel, SCM pentru biotă se referă la peşti. Ca alternativă, se poate monitoriza în loc un taxon alternativ al biotei sau o altă matrice, cu condiţia ca SCM-urile aplicate să ofere un nivel de protecţie echivalent. Pentru substanţele cu numerele 15 şi 28, biota se referă la crustacee şi moluşte. În vederea evaluării stării chimice, monitorizarea fluorantenului şi a PAH la peşti nu este adecvată. Pentru substanţa cu numărul 37, respectiv dioxine şi compuşi de tip dioxină, SCM pentru biotă se referă la peşti, crustacee şi moluşte; în conformitate cu secţiunea 5.3 din anexa la Regulamentul (UE) nr. 1.259/2011 al Comisiei din 2 decembrie 2011 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1.881/2006 în ceea ce priveşte nivelurile maxime pentru dioxine, PCB de tipul dioxinei şi PCB care nu sunt de tipul dioxinei în produsele alimentara (JO L 320,3.12.2011, p. 18).
(13)Aceste SCM-uri se referă la concentraţiile biodisponibile ale substanţelor.
(14)Policlor dibenzo dioxine: dibenzo-p-dioxine policlorurate; Policlor dibenzo furani: dibenzofurani policloruraţi; PCB-DL: difenili policloruraţi tip dioxină; TEQ: echivalenţi toxici conform factorilor de echivalenţă toxică ai Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii 2005.
N.A. – nu se aplică
PARTEA 2: Partea B Aplicarea SCM-urilor prevăzute în partea A
1.Coloanele 4 şi 5 din tabel: pentru orice corp de apă de suprafaţă, aplicarea MA-SCM înseamnă că, pentru fiecare punct de supraveghere reprezentativ al acestui corp de apă, media aritmetică a concentraţiilor măsurate în diferite perioade ale anului nu depăşeşte valoarea standard.
Calculul mediei aritmetice, metoda analitică folosită şi, în cazul în care nicio metodă analitică adecvată nu îndeplineşte criteriile minime de performanţă, metoda de aplicare a unui SCM trebuie să fie conforme cu actele de punere în aplicare prin care se adoptă specificaţii tehnice pentru monitorizarea din punct de vedere chimic şi pentru calitatea rezultatelor analitice în conformitate cu Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare.
2.Coloanele 6 şi 7 din tabel: pentru orice corp de apă de suprafaţă dat, aplicarea SCM-CM A înseamnă că, la orice punct de monitorizare reprezentativ din corpul de apă, concentraţia măsurată nu depăşeşte standardul.
Cu toate acestea, în conformitate cu punctul 1.3.4 din anexa nr. 11 la Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, autoritatea competentă poate introduce metode statistice, precum calculul percentilelor, pentru a asigura un nivel acceptabil de încredere şi precizie la stabilirea conformităţii cu SCM-CMA. În acest caz, metodele statistice respective trebuie să respecte normele detaliate stabilite în conformitate cu procedura de examinare menţionată la art. 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor şi principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competenţelor de executare de către Comisie.
3.SCM-urile pentru apă stabilite în prezenta anexă sunt exprimate în concentraţii totale în întreaga probă de apă.
(1)Prin excepţie de la primul paragraf, în cazul cadmiului, a plumbului, a mercurului şi a nichelului, denumite în continuare metale, SCM-urile pentru apă se referă la concentraţia de substanţe dizolvate, şi anume la faza dizolvată a unei probe de apă obţinute prin filtrarea cu ajutorul unui filtru de 0,45 µm sau prin orice altă pretratare echivalentă, ori, atunci când se specifică acest lucru, la concentraţia bio disponibilă.
(2)În evaluarea rezultatelor monitorizării în raport cu SCM-urile relevante, autoritatea competentă poate ţine cont de:
a)concentraţiile de fond naturale pentru metale şi compuşii acestora, în cazul în care aceste concentraţii nu permit conformarea cu SCM-urile relevante;
b)duritatea, pH-ul, carbonul organic dizolvat sau alţi parametri de calitate a apei care afectează biodisponibilitatea metalelor, concentraţiile biodisponibile fiind stabilite pe baza unei modelări adecvate a biodisponibilităţii.
ANEXA nr. 2: LISTA substanţelor prioritare în domeniul apei

Număr	Număr CAS (1)	Număr UE (2)	Denumirea substanţei prioritare (3)	Identificata ca substanţă periculoasă prioritară
1.	15972-60-8	240-110-8	Alaclor
2.	120-12-7	204-371-1	Antracen	X
3.	1912-24-9	217-617-8	Atrazin
4.	71-43-2	200-753-7	Benzen
5.	nu se aplică	nu se aplică	Difenileteri bromuraţi	X(4)
6.	7440-43-9	231-152-8	Cadmiu şi compuşii săi	X
7.	85535-84-8	287-476-5	Cloralcani, C10-13	X
8.	470-90-6	207-432-0	Clorfenvinfos
9.	2921-88-2	220-864-4	Clorpirifos, Clorpirifos-etil
10.	107-06-2	203-458-1	1,2-dicloretan
11.	75-09-2	200-838-9	Diclormetan
12.	117-81-7	204-211-0	Di(2-etilhexil)ftalat	X
13.	330-54-1	206-354-4	Diuron
14.	115-29-7	204-079-4	Endosulfan	X
15.	206-44-0	205-912-4	Fluoranten
16.	118-74-1	204-273-9	Hexaclorbenzen	X
17.	87-68-3	201-765-5	Hexaclorbutadienă	X
18.	608-73-1	210-168-9	Hexaclorciclohexan	X
19.	34123-59-6	251-835-4	Izoproturon
20.	7439-92-1	231-100-4	Plumb şi compuşii săi
21.	7439-97-6	231-106-7	Mercur şi compuşii săi	X
22.	91-20-3	202-049-5	Naftalină
23.	7440-02-0	231-111-4	Nichel şi compuşii săi
24.	nu se aplică	nu se aplică	Nonil fenoli	X(5)
25.	nu se aplică	nu se aplică	Octil fenoli (6)
26.	608-93-5	210-172-0	Pentaclorbenzen	X
27.	87-86-5	201-778-6	Pentaclorfenol
28.	nu se aplică	nu se aplică	Hidrocarburi aromatice policiclice (7)	X
29.	122-34-9	204-535-2	Simazin
30.	nu se aplică	nu se aplică	Compuşi tributilstanici	X(8)
31.	12002-48-1	234-413-4	Triclorbenzeni
32.	67-66-3	200-663-8	Triclormetan, cloroform
33.	1582-09-8	216-428-8	Trifluralin	X
34.	115-32-2	204-082-0	Dicofol	X
35.	1763-23-1	217-179-8	Acid perfluoroctan sulfonic şi derivaţii săi	X
36.	124495-18-7	nu se aplică	Chinoxifen	X
37.	nu se aplică	nu se aplică	Dioxine şi compuşi de tip dioxină	X(9)
38.	74070-46-5	277-704-1	Aclonifen
39.	42576-02-3	255-894-7	Bifenox
40.	28159-98-0	248-872-3	Cibutrin
41.	52315-07-8	257-842-9	Cipermetrin (10)
42.	62-73-7	200-547-7	Diclorvos
43.	nu se aplică	nu se aplică	Hexa bromo ciclo dodecani	X(11)
44.	76-44-8/1024-57-3	200-962-3/213-831-0	Heptaclor şi heptaclor epoxid	X
45.	886-50-0	212-950-5	Terbutrin

(1)CAS: Chemical Abstracts Service (Serviciul de catalogare a substanţelor chimice).
(2)Număr UE: Inventarul european al substanţelor comerciale existente introduse pe piaţă (Einecs) sau Lista europeană a substanţelor chimice notificate (ELINCS).
(3)Atunci când au fost selectate grupuri de substanţe, exceptând cazul în care au fost indicate explicit în notă, s-au definit reprezentanţi tipici ai acestora în contextul stabilirii standardelor de calitate a mediului.
(4)Numai tetra, penta, hexa şi heptabromodifenileter (numere CAS: 40088-47-9, 32534-81-9, 36483-60-0 şi, respectiv, 68928-80-3).
(5)Nonil fenol (nr. CAS 25154-52-3, nr. UE 246-672-0), inclusiv izomerii 4-nonil fenol (nr. CAS 104-40-5, tir. UE 203-199-4) şi 4-nonil fenol (ramificat) (nr. CAS 84852-15-3. nr. UE 284-325-5).
(6)Octil fenol (nr. CAS 1806-26-4, nr. UE 217-302-5), inclusiv izomerul 4-(1,1′,3,3′-tetrametilbutil)-fenol (nr. CAS 140-66-9, nr. UE 205-426-2).
(7)Inclusiv benzo(a)piren (nr. CAS 50-32-8, nr. UE 200-028-5), benzo(b)fluoranten (nr. CAS 205-99-2, nr. UE 205-911-9), benzo(g,h,i)perilen (nr. CAS 191-24-2, nr. UE 205-883-8), benzo(k)fluoranten (nr. CAS 207-08-9, nr. UE 205-916-6), indeno(1,2,3-cd)piren (nr. CAS 193-39-5, nr. UE 205-893-2), dar fără antracen.fluoranten şi naftalină, care sunt incluse în listă separat.
(8)Inclusiv cationul tributilstanic (nr. CAS 36643-28-4).
(9)Aceasta se referă la următorii compuşi:
– şapte dibenzo-p-dioxine policlorurate (PCDD): 2.3,7,8-T4CDD (nr. CAS 1746-01-6), 1,2,3,7,8-P5CDD (nr. CAS 40321-76-4), 1,2,3,4,7,8-H6CDD (nr. CAS 39227-28-6), 1,2,3,6,7,8-H6CDD (nr. CAS 57653-85-7), 1,2,3,7.8,9-H6CDD (nr. CAS 19408-74-3), 1,2,3,4,6,7.8-H7CDD (nr. CAS 35822-46-9), 1,2,3,4,6,7,8.9-O8CDD (nr. CAS 3268-87-9);
– zece dibenzofurani policloruraţi (PCDF): 2,3,7,8-T4CDF (nr. CAS 51207-31-9), 1,2,3,7,8-P5CDF (nr. CAS 57117-41-6), 2,3,4,7,8-P5CDF (nr. CAS 57117-31-4), 1,2,3,4,7,8-H6CDF (nr. CAS 70648-26-9), 1,2,3,6,7,8-H6CDF (nr. CAS 57117-44-9), 1,2,3,7,8,9-H6CDF {nr. CAS 72918-21-9), 2,3,4,6,7,8-H6CDF (nr. CAS 60851-34-5), 1,2,3,4,6,7,8-H7CDF (nr. CAS 67562-39-4), 1,2,3,4,7,8,9-H7CDF (nr. CAS 55673-89-7), 1,2,3,4,6,7,8,9-O8CDF (nr. CAS 39001-02-0);
– doisprezece bifenili policloruraţi, tip dioxină (PCB-DL): 3,3′,4,4′-T4CB (PCB 77, nr. CAS 32598-13-3), 3,3′,4′,5-T4CB (PCB 81, nr. CAS 70362-50-4), 2,3,3′,4,4′-P5CB (PCB 105, nr. CAS 32598-14-4), 2,3,4,4′,5-P5CB (PCB 114, nr. CAS 74472-37-0), 2,3′,4,4′,5-P5CB (PCB 118, nr. CAS 31508-00-6), 2,3′,4,4′,5′- P5CB (PCB 123, nr. CAS 65510-44-3), 3,3′,4,4′,5-P5CB (PCB 126, nr. CAS 57465-28-8), 2,3,3′,4,4′,5-H6CB (PCB 156, nr. CAS 38380-08-4), 2,3,3′,4,4′,5′-H6CB (PCB 157, nr. CAS 69782-90-7), 2,3′,4,4′,5,5′-H6CB (PCB 167, nr. CAS 52663-72-6), 3,3′,4,4′,5,5′-H6CB (PCB 169, nr. CAS 32774-16-6), 2,3,3′,4,4′,5,5′-H7CB (PCB 189, nr. CAS 39635-31-9).
(10)Nr. CAS 52315-07-8 se referă la un amestec de izomeri de cipermetrin, alfa-cipermetrin (nr. CAS 67375-30-8), beta-cipermetrin (nr. CAS 65731-84-2), teta-cipermetrin (nr. CAS 71697-59-1) şi zeta-cipermetrin (nr. CAS 52315-07-8).
(11)Se referă la 1,3,5,7,9,11-Hexa bromo ciclo dodecan (nr. CAS 25637-99-4), 1,2,5,6,9,10- Hexa bromo ciclo dodecan (nr. CAS 3194-55-6), -Hexa bromo ciclo dodecan (nr. CAS 134237-50-6), -Hexa bromo ciclo dodecan (nr. CAS 134237-51-7) şi – Hexa bromo ciclo dodecan (nr. CAS 134237-52-8).
ANEXA nr. 3: LISTA specificaţiilor tehnice şi metodele standardizate pentru analiza şi monitoringul stării apelor
1.Toate metodele de analiză, inclusiv metodele de laborator, de teren şi în flux continuu, utilizate de autoritatea competentă sau de programe sau studii de cercetare pentru necesităţile programelor de monitorizare chimică a apelor de suprafaţă şi a mediului acvatic, efectuate în temeiul Legii nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, şi al prezentei anexe, sunt validate şi documentate în conformitate cu standardul SR EN ISO/CEI 17025:2005/AC;2007 privind cerinţe generale pentru competenţa laboratoarelor de încercări şi etalonări sau cu alte standarde echivalente referitoare la validarea şi competenţele laboratoarelor de încercări, acceptate la nivel european sau internaţional, stabilite de organismul naţional de acreditare.
2.Metodele de analiză de laborator, de teren şi în flux continuu, utilizate pentru necesităţile de monitorizare chimică, îndeplinesc următoarele criterii minime de performanţă cumulative:
a)o incertitudine de măsurare de maximum 50% (k = 2) estimată la nivelul standardelor de calitate a mediului aplicabile;
b)o limită de cuantificare pentru toate metodele de analiză aplicate este de maximum 30% din valoarea standardelor de calitate a mediului aplicabile.
3.În lipsa standardelor relevante de calitate a mediului aplicabile pentru o substanţă sau un parametru dat sau în lipsa unei metode de analiză care să îndeplinească criteriile minime de performanţă prevăzute la pct. 2, monitorizarea se efectuează utilizând cele mai bune tehnici disponibile, care nu presupun costuri excesive.
4.În cazul în care concentraţiile unor substanţe sau parametri fizico-chimici sau chimici, dintr-o probă dată, sunt inferioare limitei de cuantificare, rezultatele măsurărilor utilizate pentru calcularea valorilor medii sunt stabilite ca jumătatea valorii limitei de cuantificare respective.
5.În cazul în care valoarea medie calculată a rezultatelor măsurărilor metodelor de analiză prevăzute la pct. 1 este inferioară limitelor de cuantificare, valoarea este considerată inferioară limitei de cuantificare (< LOQ).
6.Prevederile pct. 2 nu se aplică poziţiilor care corespund sumelor totale ale unui grup dat de substanţe sau a sumelor totale ale unor parametri fizico-chimici sau chimici şi care includ metaboliţi, produşi de degradare şi de reacţie corespunzători ai acestora. În aceste cazuri, rezultatele inferioare limitei de cuantificare a substanţelor individuale sunt egale cu “0”.
7.Laboratoarele sau părţile contractate de laboratoare aplică practicile sistemului de management al calităţii, în conformitate cu prevederile SR EN ISO/IEC 17025:2007 privind cerinţe generale pentru competenţa laboratoarelor de încercări şi etalonări sau alte standarde care stabilesc cerinţele de competenţă ale laboratoarelor de încercări echivalente acceptate la nivel european sau internaţional, stabilite de organismul naţional de acreditare.
8.Laboratoarele sau părţile contractate de laboratoare îşi demonstrează competenţele analizând substanţe sau parametri fizico-chimici sau chimici prin:
a)participarea la programe de testare a competenţei; aceste programe acoperă metodele de analiză prevăzute la pct. 1 pentru oricare dintre substanţele sau parametrii fizico-chimici sau chimici pentru care efectuează analize, la nivele de concentraţii reprezentative ale programelor de monitorizare chimică, în temeiul Legii nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare;
b)analiza materialelor de referinţă disponibile, care sunt reprezentative pentru probele recoltate conţinând nivele de concentraţii adecvate criteriilor minime de performanţă menţionate la pct. 2, aplicabile standardelor de calitate a mediului.
9.Programele de testare a competenţei prevăzute la pct. 8 lit. a) sunt organizate de organisme acreditate ori recunoscute internaţional sau naţional, care îndeplinesc cerinţele ghidului actualizat SR EN ISO/CEI 17043:2010 (fost SR ISO/IEC 43-1:1997) referitor la evaluarea conformităţii, cerinţe generale pentru încercările de competenţă sau ale altor standarde echivalente de evaluare a conformităţii, acceptate la nivel european sau internaţional. Rezultatele participării la aceste programe de evaluare a competenţei se evaluează pe baza sistemelor de notare stabilite de ghidul SR EN ISO/CEI 17043:2010 (fost SR ISO/IEC 43-1:1997), standardul SR ISO-13528:2015 (fost SR ISO-13528:2005) referitor la metode statistice utilizate în testele de competenţă a programelor de intercomparare a laboratoarelor de încercări sau alte standarde echivalente referitoare la metode statistice, acceptate la nivel european sau internaţional şi adoptate pe plan naţional.
10.Laboratoarele sau părţile contractate de laboratoare, care efectuează analize de substanţe ori parametri fizico-chimici sau chimici, cunosc şi aplică toate prevederile standardelor menţionate la pct. 7-9.

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 633 din data de 18 august 2016

Privind clasificarea, ambalarea şi etichetarea substanţelor periculoase şi a Hotărârii Guvernului nr. 937/2010

Privind clasificarea, ambalarea şi etichetarea la introducerea pe piaţă a preparatelor periculoase
Având în vedere prevederile Regulamentului (CE) nr. 1.272/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi a amestecurilor, de modificare şi de abrogare a Directivelor 67/548/CEE şi 1.999/45/CE, precum şi de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1.907/2006 şi ale art. 17 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,
În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
Articol unic
La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă:
a)Hotărârea Guvernului nr. 1.408/2008 privind clasificarea, ambalarea şi etichetarea substanţelor periculoase, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 813 şi 813 bis din 4 decembrie 2008;
b)Hotărârea Guvernului nr. 937/2010 privind clasificarea, ambalarea şi etichetarea la introducerea pe piaţă a preparatelor periculoase, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 690 şi 690 bis din 14 octombrie 2010.

Având în vedere necesitatea completării cadrului legislativ necesar pentru asigurarea îndeplinirii de către România a obiectivelor politicii

Uniunii Europene în materie de deşeuri şi politici de mediu
n ecesitatea identificării şi implementării unor modalităţi eficiente de impunere în sarcina operatorilor economici
responsabili care să stimuleze îndeplinirea obiectivelor anuale de valorificare a deşeurilor de ambalaje statuate prin directivele Uniunii Europene

Observând că, potrivit art. 258 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, în cazul în care consideră că un stat membru a încălcat oricare dintre obligaţiile care îi revin în temeiul tratatelor, Comisia Europeană emite un aviz motivat cu privire la acest aspect, iar, dacă statul membru nu se conformează acestui aviz în termenul stabilit de Comisie, aceasta poate sesiza Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, date fiind consecinţele negative ale neadoptării în regim de urgenţă a actului normativ, generate, în primul rând, de riscul de avansare a procedurii de
infringement şi de impunere a unor sancţiuni pecuniare de către Curtea de Justiţie a Uniunii Europene pentru nerespectarea obligaţiilor de stat membru al Uniunii Europene, ţinând cont de faptul că deşeurile de echipamente electrice şi electronice reprezintă unul dintre domeniile-ţintă care trebuie reglementate, iar, ca o consecinţă imediată a neadoptării măsurilor stabilite prin prezentul act normativ, sunt afectate, pe de o parte, interesele şi obiectivele politicii de mediu privind conservarea, protecţia şi îmbunătăţirea calităţii mediului, precum şi a sănătăţii umane, iar, pe de altă parte, îndeplinirea condiţionalităţii ex-ante 6.2 pentru Programul operaţional Infrastructură mare 2014-2020, ţinând seama de faptul că prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 5/2015
privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice, care transpune Directiva 2012/19/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 4 iulie 2012 Ordonanţa de urgenţă nr. 39/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu În vigoare de la 30 iunie 2016 Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 489 din 30 iunie 2016. Nu există modificări până la 16 ianuarie 2017 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice (DEEE), este instituită obligaţia producătorilor de echipamente electrice şi electronice ca începând cu data de 1 ianuarie 2016 să realizeze rate de colectare minime de până în 40% pentru anul 2016, de 45% pentru perioada 2017-2020 şi de 65% începând cu
anul 2021, sens în care se impune luarea de măsuri aferente urmăririi operatorilor economici care nu declară corect cantitatea de echipamente electrice şi electronice introdusă pe piaţă în România, având în vedere faptul că o prioritate majoră a Guvernului o constituie îmbunătăţirea planificării bugetare şi prioritizarea proiectelor de investiţii publice semnificative, inclusiv a proiectelor de mediu, în vederea creării spaţiului fiscal şi a susţinerii creşterii economice, ţinând cont de consecinţa negativă imediată asupra bugetului Fondului pentru mediu, respectiv asupra bugetului general consolidat şi, implicit, asupra finanţării mai multor categorii de programe şi proiecte pentru protecţia mediului, totodată, neadoptarea soluţiei legislative preconizate ar avea drept consecinţă negativă întârzierea valorificării sumelor reprezentând contravaloarea certificatelor verzi neachiziţionate de către furnizorii şi producătorii de energie electrică, prevăzuţi la art. 8 alin. (1) din Legea nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care nu realizează cota obligatorie anuală de achiziţie de certificate verzi, iar, pe cale de consecinţă, diminuarea sumelor destinate finanţării de investiţii în producerea de energie din surse regenerabile de către persoanele fizice care realizează capacităţi energetice cu putere instalată de până la 100 kW.
În considerarea faptului că aceste elemente vizează interesul general public şi constituie situaţii extraordinare, a căror reglementare nu poate fi amânată, în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată, Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.

Art. I. – Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.193 din 30 decembrie 2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
1. La articolul 3 alineatul (3), litera h) se modifică şi va avea următorul cuprins:
” h) desfăşoară activităţi de control, potrivit dispoziţiilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, la operatorii economici autorizaţi în vederea preluării responsabilităţii privind realizarea obiectivelor anuale de colectare, reutilizare, reciclare şi valorificare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice şi la operatorii economici autorizaţi în vederea preluării responsabilităţii privind realizarea obiectivelor anuale de colectare, reutilizare, reciclare şi valorificare a deşeurilor de baterii şi acumulatori portabili, care se aplică în mod corespunzător;”.
2. La articolul 3 alineatul (3), după litera h) se introduc cinci noi litere, literele i)- m), cu următorul cuprins:
” i) desfăşoară activităţi de evidenţă a contribuabililor la bugetul Fondului pentru mediu;
j) desfăşoară inspecţii fiscale şi controale inopinate la contribuabilii/plătitorii la Fondul pentru mediu, în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 207/2015, cu modificările şi completările ulterioare;
k) colectează veniturile la bugetul Fondului pentru mediu;
l) asigură servicii de asistenţă şi de îndrumare a contribuabililor/plătitorilor la bugetul Fondului pentru mediu, precum şi cu privire la metodologia de calcul al taxelor şi contribuţiilor la Fondul pentru mediu;
m) previne evaziunea fiscală în ceea ce priveşte taxele şi contribuţiile la Fondul pentru mediu.”
3. La articolul 5 alineatul (1), litera d) se modifică şi va avea următorul cuprins:
” d) câte un reprezentant din cadrul autorităţii publice centrale pentru finanţe, al autorităţii publice centrale pentru economie, autorităţii publice centrale pentru transporturi, autorităţii publice centrale pentru sănătate, autorităţii publice centrale pentru agricultură, doi reprezentanţi ai autorităţii publice centrale pentru dezvoltare regională şi administraţie publică, precum şi un reprezentant al autorităţii publice centrale pentru energie, împuterniciţi prin ordin al ministrului de resort;”.
4. La articolul 9 alineatul (1), literele a), p), ş) şi v) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
” a) o contribuţie de 3% din veniturile realizate din vânzarea deşeurilor metalice feroase şi neferoase, obţinute de către generatorul deşeurilor, persoană fizică sau juridică. Sumele se reţin prin stopaj la sursă de către operatorii economici care desfăşoară activităţi de colectare şi/sau valorificare a deşeurilor, care au obligaţia să le vireze la Fondul pentru mediu;
. . . . . . . . . .
p) o contribuţie de 100 lei/tonă, datorată de unităţile administrativ-teritoriale sau, după caz, subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor, în cazul neîndeplinirii obiectivului anual de reducere cu 15% a cantităţilor de deşeuri municipale eliminate prin depozitare, plata făcându-se pentru diferenţa dintre cantitatea efectiv depozitată şi cantitatea reprezentând 85% din cea depozitată în anul anterior;
. . . . . . . . . .
ş) sumele încasate ca urmare a aplicării penalităţii de 100 euro, echivalentă în lei la cursul de schimb leu/euro al Băncii Naţionale a României valabil la data de 1 mai a anului respectiv, pentru fiecare tonă de dioxid de carbon echivalent emisă, plătită de către operatorul sau operatorul de aeronave care nu a restituit certificatele de emisii de gaze cu efect de seră corespunzătoare emisiilor de gaze cu efect de seră generate în anul anterior, penalitate care creşte anual în conformitate cu indicele european al preţurilor de consum, potrivit prevederilor legale în vigoare;
. . . . . . . . . .
v) o contribuţie de 2 lei/kg, datorată de operatorii economici autorizaţi pentru preluarea obligaţiilor anuale de valorificare a deşeurilor de ambalaje, respectiv de gestionare a anvelopelor uzate, plata făcându-se pentru diferenţa dintre cantităţile de deşeuri corespunzătoare obiectivelor anuale, stabilite de legislaţia în vigoare, şi cantităţile efectiv valorificate, respectiv gestionate în numele
clienţilor pentru care au preluat obligaţiile;”.
5. La articolul 9 alineatul (1), după litera v) se introduc trei noi litere, literele w)- y), cu următorul cuprins:
” w) o contribuţie în cuantumul prevăzut în anexa nr. 5, datorată de operatorii economici care introduc pe piaţa naţională echipamente electrice şi electronice, astfel:
1. de la data de 1 ianuarie 2017 până la data de 31 decembrie 2017, pentru diferenţa dintre cantităţile de echipamente electrice şi electronice declarate ca fiind introduse pe piaţa naţională şi cantităţile constatate de Administraţia Fondului ca fiind introduse pe piaţa naţională;
2. de la data de 1 ianuarie 2018, pentru diferenţa dintre cantităţile de deşeuri de echipamente electrice şi electronice corespunzătoare obligaţiilor anuale de colectare, prevăzute în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 5/2015 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice, şi cantităţile efectiv colectate;
x) o contribuţie de 4 lei/kg de baterii şi acumulatori portabili, datorată de operatorii economici care introduc pe piaţa naţională baterii şi acumulatori portabili, astfel:
1. de la data 1 ianuarie 2017 până la data de 31 decembrie 2017, pentru diferenţa dintre cantităţile de baterii şi acumulatori portabili declarate ca fiind introduse pe piaţa naţională şi cantităţile constatate de Administraţia Fondului ca fiind introduse pe piaţa naţională;
2. de la data de 1 ianuarie 2018, pentru diferenţa dintre cantităţile de deşeuri de baterii şi acumulatori portabili corespunzătoare obligaţiilor anuale de colectare, prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 1.132/2008 privind regimul bateriilor şi acumulatorilor şi al deşeurilor de baterii şi acumulatori, cu modificările şi completările ulterioare, şi cantităţile efectiv colectate;
y) o contribuţie în cuantumul prevăzut în anexa nr. 5, datorată de operatorii economici autorizaţi pentru preluarea obligaţiilor anuale de colectare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice, respectiv o contribuţie de 4 lei/kg de baterii şi acumulatori portabili, datorată de operatorii economici autorizaţi pentru preluarea obligaţiilor anuale de colectare a deşeurilor de baterii şi acumulatori portabili, plata făcându-se pentru diferenţa dintre cantităţile de deşeuri corespunzătoare obiectivelor anuale, stabilite de legislaţia în vigoare, şi cantităţile efectiv colectate în numele clienţilor pentru care au preluat obligaţiile;”.
6. Articolul 91 se modifică şi va avea următorul cuprins:
” Art. 91 . – Administraţia Fondului gestionează un cont separat la Trezoreria Statului, în care se încasează, de la producătorii de echipamente electrice şi electronice, respectiv de la organizaţiile colective, sumele reprezentând garanţia constituită conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 5/2015 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice.”
7. La articolul 10, alineatele (2) şi (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
” (2) Contribuţiile prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. d), i), w) şi x) se plătesc numai în cazul neîndeplinirii obiectivelor de valorificare a deşeurilor de ambalaje, de gestionare a anvelopelor uzate, de colectare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice şi de colectare a deşeurilor de baterii şi acumulatori portabili corespunzătoare cantităţilor de ambalaje, anvelope, echipamente
electrice şi electronice, respectiv baterii şi acumulatori portabili introduse pe piaţa naţională, pentru care nu au predat responsabilitatea unor operatori economici autorizaţi sau pe care nu le-au declarat în cadrul unor contracte de preluare de responsabilitate, iar cele prevăzute la lit. v) şi y) se plătesc numai în cazul neîndeplinirii obiectivelor de valorificare a deşeurilor de ambalaje, de gestionare a anvelopelor uzate, de colectare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice şi de colectare de deşeuri de baterii şi acumulatori portabili corespunzătoare cantităţilor de ambalaje, anvelope, deşeuri de echipamente electrice şi electronice şi baterii şi acumulatori portabili pentru care au preluat responsabilitatea.
(3) Operatorii economici prevăzuţi la art. 9 alin. (1) lit. d), i), w) şi x) sunt obligaţi să declare lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care s-a desfăşurat activitatea, cantităţile de ambalaje, anvelope, echipamente electrice şi electronice, respectiv baterii şi acumulatori portabili introduse pe piaţa naţională şi cantităţile de deşeuri de ambalaje valorificate, cantităţile de anvelope uzate gestionate, cantităţile de deşeuri de echipamente electrice şi electronice colectate, respectiv cantităţile de deşeuri de baterii şi acumulatori portabili colectate.”
8. La articolul 10, după alineatul (3) se introduc patru noi alineate, alineatele (31 )-(34), cu următorul cuprins: ” (31 ) Operatorii economici prevăzuţi la art. 9 alin. (1) lit. v) sunt obligaţi să
declare semestrial, până la data de 25 a lunii următoare semestrului de raportare, cantităţile de ambalaje şi anvelope, respectiv cantităţile de deşeuri de ambalaje valorificate şi cantităţile de anvelope uzate gestionate în numele clienţilor pentru care au preluat obligaţiile. (32 ) Operatorii economici prevăzuţi la art. 9 alin. (1) lit. y) sunt obligaţi să declare semestrial, până la data de 25 a lunii următoare semestrului de raportare, cantităţile de echipamente electrice şi electronice, respectiv baterii şi acumulatori portabili introduse pe piaţa naţională şi cantităţile de deşeuri de
echipamente electrice şi electronice colectate, respectiv cantităţile de deşeuri de baterii şi acumulatori portabili colectate în numele clienţilor pentru care au preluat obligaţiile. (33) Sumele prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. ş) vor fi stabilite în baza informaţiilor şi documentelor furnizate de autoritatea competentă referitoare la operatorii şi operatorii de aeronave care nu au restituit certificate de emisii de gaze cu efect de seră în condiţiile legii, a informaţiilor privind numărul de certificate nerestituite de fiecare dintre aceştia şi a metodologiei de calcul prevăzută la art. 17.
(34) Sumele prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. ţ) vor fi stabilite în baza înştiinţării emise de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei cu privire la operatorii economici debitori şi sumele datorate de aceştia.”
9. La articolul 11, alineatele (2) şi (22) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
” (2) Sumele prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. d), i), j), p), v), w) şi x) se declară şi se plătesc anual de către persoanele juridice şi fizice care desfăşoară respectivele activităţi, până la data de 25 ianuarie inclusiv a anului următor.. . . . . . . . . .
(22) Sumele prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. ş) şi ţ) se stabilesc prin decizie şi se plătesc în funcţie de data comunicării deciziei, astfel:
a) dacă data comunicării este cuprinsă în intervalul 1-15 din lună, termenul de plată este până la data de 5 a lunii următoare, inclusiv;
b) dacă data comunicării este cuprinsă în intervalul 16-31 din lună, termenul de plată este până la data de 20 a lunii următoare, inclusiv.”
10. La articolul 11, după alineatul (22) se introduce un nou alineat, alineatul (23), cu următorul cuprins: ” (23) Sumele prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. y) se declară şi se plătesc anual de
către operatorii economici autorizaţi pentru preluarea obligaţiilor anuale de colectare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice, respectiv de operatorii economici autorizaţi pentru preluarea obligaţiilor anuale de colectare a deşeurilor de baterii şi acumulatori portabili, până la data de 25 ianuarie inclusiv a anului următor.”
11. La articolul 12, alineatele (1) – (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
” Art. 12. – (1) Contribuţiile, taxele, penalităţile şi alte sume ce constituie venit la bugetul Fondului pentru mediu se gestionează de Administraţia Fondului şi urmează regimul juridic al impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi al altor sume datorate bugetului general consolidat, reglementat de Legea nr. 207/2015, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Administrarea contribuţiilor, taxelor, penalităţilor şi a altor sume ce constituie venituri ale Fondului pentru mediu, inclusiv declararea, stabilirea, controlul, colectarea, soluţionarea contestaţiilor, precum şi îndeplinirea măsurilor asigurătorii şi procedura de executare silită se realizează de Administraţia Fondului în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 207/2015, cu modificările şi completările ulterioare, care se aplică în mod corespunzător.
(3) Pentru neachitarea la termenul de scadenţă de către debitori a obligaţiilor de plată prevăzute la art. 9 alin. (1) se datorează dobânzi şi penalităţi de întârziere, potrivit prevederilor Legii nr. 207/2015, cu modificările şi completările ulterioare.”
12. La articolul 12, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (41), cu următorul cuprins:” (41) Prin derogare de la prevederile art. 11 alin. (1) din Legea nr. 26/1990 privind registrul comerţului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, informaţiile şi/sau copiile simple/certificate de pe înregistrările efectuate în registrul comerţului şi de pe actele prezentate, precum şi certificatele constatatoare că un anumit act sau fapt este ori nu este înregistrat sunt eliberate Administraţiei Fondului fără plata tarifului, pe baza protocoalelor de colaborare
încheiate.”
13. La articolul 13 alineatul (1), literele p), u) şi x) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
” p) efectuarea de lucrări destinate prevenirii, înlăturării şi/sau diminuării efectelor produse de fenomenele meteorologice extreme, precum şi de alţi factori vătămători, în condiţiile legii;. . . . . . . . .
u) Programul de realizare a pistelor pentru biciclişti în mediul urban şi periurban; . . . . . . . . . .
x) efectuarea de lucrări destinate eficienţei energetice.”
14. La articolul 13 alineatul (1), litera z) se abrogă.
15. La articolul 13 alineatul (1), după litera y) se introduc două noi litere, literele aa) şi bb), cu următorul cuprins:
” aa) Programul de dezvoltare şi optimizare a Reţelei naţionale de supraveghere a radioactivităţii mediului;
bb) Programul de evaluare, caracterizare şi încadrare a deşeurilor.”
16. La articolul 13, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11),cu următorul cuprins: ” (11) Categoriile de beneficiari şi metodologia de finanţare care prevede analiza, selectarea, aprobarea, implementarea proiectelor-pilot şi programele pilot pentru protecţia mediului prevăzute la alin. (1) se stabilesc prin ghidul de finanţare aferent fiecărui program sau proiect, care se elaborează de Administraţia Fondului pentru Mediu şi se aprobă prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului.”
17. La articolul 13, alineatele (2), (4) şi (5) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
” (2) Din Fondul pentru mediu sunt finanţate proiectele-pilot şi programele-pilot şi proiectele şi programele din categoriile prevăzute la alin. (1), prin una sau mai multe dintre următoarele modalităţi, stabilite prin actele normative emise în conformitate cu dispoziţiile alin. (11), (4) şi (5):
a) susţinerea financiară a proiectelor prin finanţare sau cofinanţare nerambursabilă;
b) cofinanţarea proiectelor finanţate din fonduri europene şi/sau alte fonduri internaţionale, inclusiv cofinanţarea Programului LIFE.. . . . . . . . . .
(4) Categoriile de beneficiari şi metodologia de finanţare care prevede analiza, selectarea, aprobarea, implementarea proiectelor şi/sau programelor pentru protecţia mediului prevăzute la alin. (1) lit. a)-l), n), q)-s), u), w)-z) se stabilesc prin ghidul de finanţare aferent fiecărui program sau proiect, care se elaborează de Administraţia Fondului pentru Mediu şi se aprobă prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului.
(5) Categoriile de lucrări şi/sau proiecte pentru protecţia mediului care se pot finanţa conform prevederilor alin. (1) lit. m), o), p), t), v), aa) şi bb), precum şi sumele destinate finanţării acestora se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului.”
18. La articolul 13, după alineatul (8) se introduce un nou alineat, alineatul (81), cu următorul cuprins: ” (81) Prin derogare de la prevederile art. 47 alin. (8) şi (9) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, se autorizează conducătorul autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului să aprobe prin ordin efectuarea de virări de credite de angajament şi credite bugetare cu cel puţin o lună înainte de angajarea cheltuielilor, care va fi comunicat Ministerului Finanţelor Publice în termen de 5 zile.”
19. La articolul 14, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins: ” Art. 14. – (1) Nu sunt consideraţi eligibili solicitanţii proiectelor depuse la Administraţia Fondului pentru Mediu care se încadrează în oricare dintre următoarele situaţii:
a) au fost condamnaţi pentru infracţiuni împotriva mediului, prin hotărâre judecătorească definitivă;
b) înregistrează obligaţii fiscale restante administrate de organul fiscal central şi de organul fiscal local, definite potrivit art. 1 pct. 31 şi 32 din Legea nr. 207/2015, cu modificările şi completările ulterioare;
c) înregistrează obligaţii fiscale restante administrate de către Administraţia Fondului pentru Mediu.”
20. Articolul 17 se modifică şi va avea următorul cuprins:
” Art. 17. – Metodologia de calcul al contribuţiilor şi taxelor prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. a)-f), i), j), p), q), s), ş), ţ), v)-y) se stabileşte prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului.”
21. După anexa nr. 4 se introduce o nouă anexă, anexa nr. 5, având cuprinsul prevăzut în anexa la prezenta ordonanţă de urgenţă.

Art. II. – (1) Prevederile art. 9 alin. (1) lit. y), art. 10 alin. (32) şi art. 11 alin. (23) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare, astfel cum au fost modificate şi completate prin prezenta ordonanţă de urgenţă, intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2019.
(2) Prevederile art. 9 alin. (1) lit. w) şi x) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare, astfel cum au fost completate prin prezenta ordonanţă de urgenţă, intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2017.
(3) Prevederile art. 14 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare, astfel cum au fost modificate prin prezenta ordonanţă de urgenţă, nu se aplică nici sesiunilor de finanţare deschise, nici contractelor aflate în derulare la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

Art. III. – Legea nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 577 din 13 august 2010, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:
1. La articolul 12, alineatul (5) se abrogă.
2. La articolul 12, alineatul (6) va avea următorul cuprins:” (6) Suma rezultată din aplicarea prevederilor alin. (2) este utilizată de Administraţia Fondului pentru Mediu în vederea finanţării investiţiilor în producerea de energie din surse regenerabile de către persoanele fizice care realizează capacităţi energetice cu putere instalată de până la 100 kW.”
*
Reglementările tehnice cuprinse în prezenta ordonanţă de urgenţă respectă procedura de notificare prevăzută de Directiva (UE) 2015/1535 a Parlamentului European şi a Consiliului din 9 septembrie 2015 referitoare la procedura de furnizare de informaţii în domeniul reglementărilor tehnice şi al normelor privind serviciile societăţii informaţionale, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 241 din 17 septembrie 2015.

Cadrul legal actual al gestionării ambalajelor și al deșeurilor de ambalaje este stabilit prin Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje.

Prevederile acestei legi prezintă mari neajunsuri în ceea ce privește realizarea obiectivelor de reciclare și valorificare impuse prin Directiva 94/62/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 20 decembrie 1994 privind ambalajele și deșeurile de ambalaje, astfel încât este absolut necesară adoptarea unor măsuri care să asigure optimizarea sistemului de gestionare a deșeurilor de ambalaje

Având în vedere că creșterea cantităților de deșeuri valorificate constituie un obiectiv esențial în creșterea economică durabilă, se impune adoptarea în regim de urgență a unor măsuri referitoare la ambalaje și deșeuri de ambalaje în scopul prevenirii, reducerii și înlăturării efectelor negative ale acestora asupra mediului, cât și pentru evitarea consecințelor negative rezultate din blocajul pieței, precum imposibilitatea realizării obiectivelor naționale anuale de reciclare.
În contextul actual, blocajul pieței a fost cauzat de incapacitatea organizațiilor de transfer de responsabilitate (OTR) de a îndeplini țintele de reciclare ale producătorilor de produse ambalate pentru anul 2015, în prezent unele având inclusiv conturile bancare blocate. Astfel, companiile producătoare de produse ambalate care și-au transferat responsabilitățile privind valorificarea deșeurilor de ambalaje asupra acestor organizații se găsesc în imposibilitatea de a-și îndeplini țintele de valorificare prin intermediul lor și pentru anul în curs, fiind nevoite să opteze pentru acoperirea în regim individual a țintelor de reciclare, opțiune care este imposibil de realizat conform prevederilor prezentei legi, fiecare zi de întârziere până la finele anului contribuind la mărirea decalajului față de obiectivele asumate.
Având în vedere faptul că în România cantitatea de deșeuri generată pe cap de locuitor este de 365 kg/an și că aproximativ 30% din cantitatea totală de deșeuri municipale și asimilabile este reprezentată de deșeurile de ambalaje, adică aproximativ 101 kg de deșeuri de ambalaje/loc/an, respectiv aproximativ 1.971 mil. kg/an,luând în considerare faptul că pentru diferența dintre fiecare kilogram de ambalaje puse pe piață și fiecare kilogram de deșeuri de ambalaje nereciclate se plătește o taxă către Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) în valoare de 1,2 lei (respectiv 2 lei/kg pentru neatingerea țintei de 60% de reciclare, valorificare), adică aproximativ 2.365 mil. lei sau, în echivalență, 6.500.000 lei pe zi de întârziere (în sumă netă, fără dobânzi și penalități), știind că pe piața românească, conform AFM, funcționează aproximativ 25.000 de producători, 10 OTR și că aproximativ 50% din producători au transferat către OTR responsabilitatea ambalajelor puse pe piață, considerăm că urgența modificării este susținută de impactul financiar imediat pe care îl are acest sector asupra societății și economiei naționale, de impactul asupra mediului înconjurător și asupra sănătății populației și că lista propunerilor de modificare contribuie la remedierea rapidă a situației existente, la atingerea obiectivelor naționale asumate de România prin Tratatul de aderare, precum și evitarea unui potențial infringement, având în vedere faptul că aceste elemente vizează interesul public, constituind situații de urgență și extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituția României, republicată, Guvernul României adoptă prezenta ordonanță de urgență.

Art.I Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 809 din 30 octombrie 2015, se modifică și se completează după cum urmează:
1. La articolul 13, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:
“(2) În vederea încurajării reutilizării ambalajelor returnabile, producătorii și comercianții aplică sisteme-depozit de administrare a ambalajelor, potrivit procedurii de implementare, control și monitorizare a sistemului-depozit, aprobată prin ordin al ministrului mediului, apelor și pădurilor.”
2. La articolul 16 alineatul (2), litera a) se modifică și va avea următorul cuprins:
”a) individual, prin colectarea și valorificarea deșeurilor de ambalaje provenite din activitatea proprie sau preluate de la generatori sau deținători de deșeuri, stații de sortare, colectori autorizați, administrate prin intermediul operatorilor economici autorizați din punctul de vedere al protecției mediului pentru colectarea și valorificarea deșeurilor de ambalaje;”.
3. La articolul 16, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alineatul (51), cu următorul cuprins:
“(51) Comisia de autorizare a operatorilor economici în vederea preluării responsabilității gestionării deșeurilor de ambalaje se constituie prin ordin al ministrului mediului, apelor și pădurilor.”
4. La articolul 16, alineatul (12) se abrogă.
5. La articolul 18, alineatul (2) se abrogă.
6. La articolul 26 alineatul (1) litera f), punctul 1 se modifică și va avea următorul cuprins:
“1. nerespectarea prevederilor art. 5, art. 8 alin. (1), art. 10 alin. (4), art. 16 alin. (6), (7), (9), (11) și (14);”.
7. La articolul 26, alineatul (4) se modifică și va avea următorul cuprins:
“(4) Licența de operare acordată unui operator economic prevăzut la art. 16 alin. (2) lit. b) se anulează de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care s-a făcut constatarea, în cazul în care persoanele împuternicite prevăzute la art. 27 constată pentru al doilea an consecutiv că acesta nu a îndeplinit cel puțin obiectivele prevăzute la art. 16 alin. (4) sau în cazul în care operatorul economic nu respectă obligațiile stabilite prin ordinul prevăzut la art. 16 alin. (5).”
8. La articolul 26, alineatul (5) se abrogă.

Art. II. (1) Procedura de implementare, control și monitorizare a sistemului-depozit, prevăzută la art. I pct. 1, se aprobă în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțate de urgență, prin ordin al ministrului mediului, apelor și pădurilor.
(2) Comisia de autorizare a operatorilor economici în vederea preluării responsabilității gestionării deșeurilor de ambalaje, prevăzută la art. I pct. 3, se aprobă în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, prin ordin al ministrului mediului, apelor și pădurilor.

Noua lege apare in contextul ultimei revizuiri a Directivei SEVESO, iar graficul de mai josi arata ca, in ultimii 25 de ani, accidentele majore cu impact asupra mediului, continua sa apara, cu anumite frecvente, fara sa existe neaparat un trend crescator sau descrescator.

Legea 59/2016, care abroga HG 804/2007, se refera la masurile de prevenire a accidentelor majore ce trebuie luate pe amplasamentele in care exista substante periculoase, de catre operatori, dar si de catre autoritati.

Scopul acestui act normativ este:
– De a identifica amplasamentele industriale cu risc de producere a accidentelor majore, dintre care amintim cateva tipuri precizate in lege: amplasamente in care sunt utilizate substante chimice periculoase nominalizate in anexa 1 partea 1 si 2 a legii, dar si cele de depozitare subterana a gazului in straturi naturale, acvifere și mine dezafectate, amplasamente pe care se desfasoara activitati de prelucrare chimica si/sau termica, depozitarea aferenta operatiunilor ce implica substante periculoase (spre exemplu, in instalatii functionale de eliminare steril, inclusiv bazine de decantare si baraje in care se afla stocate substante chimice care intra sub incidenta legii).
Printre obiectivele excluse sunt depozitele de deseuri (inclusiv depozitarea subterana a deseurilor), exploatarea minereurilor, transportul prin conducte, dar si depozitarea temporara
direct legata de transportul pe cai rutiere, cai ferate, cai de navigatie, maritime sau aeriene, depozitarea gazelor in situri subterane in largul marii;
– De a identifica si a lua masuri corespunzatoare de prevenire a accidentelor majore in care sunt implicate substante periculoase;
– De a limita consecintele unor astfel de accidente pentru oameni si mediu, in situatia in care acestea se produc.
Legea aduce unele modificari vechilor reglementari, in special privind:
– Armonizarea legislatiei SEVESO cu noua legislatie a chimicalelor referitoare la clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si amestecurilor chimice periculoase
– Masurile ce trebuie asigurate pentru o mai buna informare a publicului in legatura cu riscurile unui amplasament SEVESO
– Masurile pentru asigurarea accesului cetatenilor la justitie, atunci cand nu au avut garantata o informare corespunzatoare referitoare la acest subiect
– Modul de realizare de catre autoritati a inspectiilor amplasamentelor SEVESO
– Obligatiile autoritatilor ce raspund de amenajarea teritoriului si de urbanism (acestea vor trebui sa se asigure, impreuna cu autoritatile de mediu si de situatii de urgenta de la nivel judetean, ca obiectivele pentru prevenirea accidentelor majore sunt precizate in cadrul politicilor de amenajare a teritoriului)
Conform noului act normativ, in functie de cantitatea, tipul si calculul de agregare a substantelor periculoase prezente, amplasamentele care intra sub incidenta legii sunt de doua categorii:
Amplasament de nivel superior si Amplasament de nivel inferior

In cazul Amplasamentului de nivel superior:
– Realizarea notificarii* catre autoritatile competente -obligatorie in cazul in care pe amplasament exista substante periculoase prevazute in partea 1 sau partea 2 din anexa 1 din lege se realizeaza in 3 exemplare pe hartie si in format electronic
– Intocmirea policitii de prevenire a accidentelor majore sau, in cazul amplasamentelor de nivel inferior, dovada implementarii de sisteme de management adecvate (care poate fi luata in considerare)se realizeaza in 3 exemplare pe hartie si in format electronic
– Identificarea pericolelor si evaluarea riscului – da, este obligatoriu
– Informarea autoritatilor responsabile de planificarea teritoriului – da, este obligatoriu
– Analizarea posibilelor efecte “domino” ce pot sa aiba loc ca urmare a gruparii unor amplasamente de nivel inferior sau superior si realizarea schimbului de informatii si cooperarii intre aceste amplasamente- da, este obligatoriu
Realizarea raportului de securitate – da, este obligatoriu
Intocmirea planului de urgenta interna – da, este obligatoriu
Informarea autoritatilor si asigurarea datelor necesare intocmirii planului de urgenta exterana – da, este obligatoriu
Informarea publicului – da, este obligatoriu
Asigurarea unui responsabil pentru managementul securitatii pe amplasament – da, este obligatoriu

In cazul Amplasamentului de nivel inferior:
– Realizarea notificarii* catre autoritatile competente -obligatorie in cazul in care pe amplasament exista substante periculoase prevazute in partea 1 sau partea 2 din anexa 1 din lege se realizeaza in 3 exemplare pe hartie si in format electronic
– Intocmirea policitii de prevenire a accidentelor majore sau, in cazul amplasamentelor de nivel inferior, dovada implementarii de sisteme de management adecvate (care poate fi luata in considerare)se realizeaza in 3 exemplare pe hartie si in format electronic
– Identificarea pericolelor si evaluarea riscului – da, este obligatoriu
– Informarea autoritatilor responsabile de planificarea teritoriului – da, este obligatoriu
– Analizarea posibilelor efecte “domino” ce pot sa aiba loc ca urmare a gruparii unor amplasamente de nivel inferior sau superior si realizarea schimbului de informatii si cooperarii intre aceste amplasamente- da, este obligatoriu
Realizarea raportului de securitate – nu este obligatoriu
Intocmirea planului de urgenta interna – nu este obligatoriu
Informarea autoritatilor si asigurarea datelor necesare intocmirii planului de urgenta exterana – nu este obligatoriu
Informarea publicului – da, este obligatoriu
Asigurarea unui responsabil pentru managementul securitatii pe amplasament – da, este obligatoriu

* Notificarea/actualizarea ei se trimite, in functie de tipul amplasamentului:
– Amplasamente noi, inainte de obtinerea autorizatiei de construire sau cu 90 zile inainte de schimbarea care determina o modificare a inventarului de substante periculoase, ca urmare a
modificarii unor instalatii
– In toate celelalte cazuri – in termen de 90 zile de la data intrarii in viogoare a legii Procedura de Notificare se aproba prin Ordin de ministru, iar autoritatile realizeaza vizita in teren pentru
a verfica incadrarea amplasamentului (de nivel inferior, superior). In cazul in care o Notificare a fost deja transmisa in baza HG 804/2007, nu se mai transmite o noua Notificare.
Definitia substantei periculoase, conform acestui act normativ: „o subtanta sau un amestec care intra sub incidenta partii 1 sau prevazuta in partea 2 din anexa 1, inclusiv sub forma de materie prima, produs, produs secundar, rezidual sau intermediar.”
Lista substantelor „nominalizate” (in functie de care se face incadrarea obiectivului sub incidenta sau nu a legii), a fost completata fata de vechea lege. Dintre noile substante nominalizate amintim:
− Pacura, nominalizata explicit, dar si alti carburanti alternativi utilizati in aceleasi scopuri si cu aceleasi proprietati ca benzinele, naftenele, kerosenul, motorina etc
− Combustibili gazosi pentru incalzirea locuintelor si amestecuri de combustibili gazosi (2500 tone – amplasament de nivel inferior si 25000 tone – amplasament de nivel superior)
− Amoniacul anhidru
− Triflorura de bor
− Acid sulfhidric (5 tone amplasament inferior si 20 tone amplasament superior)
− Piperidina
− 3-(2-Etil-hexiloxi) propilamina
− Amestecurile de hipoclorit de sodiu care contin mai putin de 5% clor activ
− Propilamina etc
Categoriile de substante periculoase „nenominalizate”, dar care intra sub incidenta legii sunt:
– Substante periculoase pentru sanatate, pentru categoriile:
* H1, toxicitate acuta cat. 1 pentru toate caile de expunere
* H2, toxicitate acuta, cat. 2 pentru toate caile de expunere/ toxicitate acuta cat. 3, pentru inhalare
* H3, toxicitate acuta asupra unui organ tinta, expunere singulara/SE cat. 1 (in conditiile precizate in coloana 2 si 3)
– Substante care prezinta pericole fizice: explozivi (P1a,P1b), gaze inflamabile (P2), aerosoli (P3a, P3b), gaze oxidante (P4), lichide inflamabile (P5a, P5b, P5c), substante oxidante si amestecuri
autoreactive (P6a, P6b), lichide si solide piroforice (P7), lichide si solide oxidante (P8)
– Substante periculoase pentru mediu (periculoase pentru mediul acvatic – E1, E2)
– Substante care prezinta alte pericole (O1, O2, O3)
Aceste categorii de substante intra sub incidenta legii in functie de cantitatea prezenta pe amplasament (mentionata in lege) sau in functie de rezultatul calculului de agregare.
Ca urmare a acestor noi prevederi ale legii s-ar putea ca unele amplasamente actuale SEVESO sa iasa de sub incidenta legii, iar altele, care nu erau pana acum, sa intre sub incidenta legii.
Legea prevede sanctiuni cuprinse inte 5.000 si 500.000 lei, printre altele, pentru:
– Nedesemnarea unui responsabil cu managementul securitatii pe amplasament
– Netransmiterea catre autoritati a politicii de prevenie a accidentelor majore
– Netransmiterea catre autoritati de catre operatorii amplasamentelor de nivel superior a raportului de securitate si a planurilor de urgenta interna, in termenele prevazute de lege
– Neactualizarea informatiilor in cazul in care se modifica instalatiile de natura a avea consecinte in cazul producerii unui acident major
– Nepunerea la dispozitia publicului a informatiilor obligatorii prevazute in anexa 6 a legii (date de identificare ale amplasamentului, situatia notifcarii, categoria amplasamentului, explicarea in
termeni simpli a activitatilor desfasurate si a periculozitatii, riscului pe care il implica utilizarea substantelor chimice, modalitati de actionare in caz de accident, date referitoare la inspectiile
efectuate de autoritati, detalii privind sursele de unde se pot obtine mai multe informatii, date referitoare la planurile de urgenta etc )
– Netransmiterea /neactualizarea notificarii, conform procedurii stabilite in lege
– Nefurnizarea informatiilor necesare planificarii teritoriului catre autoritati
– Neluarea masurilor pentru prevenirea accidentelor majore, nerevizuirea politicii de prevenire a accidentelor majore, cel o data la 5 ani sau la modificari ale instalatiilor, netestarea, o data la 3
ani, a planurilor de urgenta interna
– Realizarea unor modificari pe amplasamente fara a primi aprobarea autoritatilor
– Nepunerea in aplicare imediata a planurilor de urgenta sau neanuntarea/neinformarea autoritatilor in cazul unor accidente majore
– Nerespectaarea interdictiilor referitoare la interzicerea utilizarii sau punerii in functiune a oricarui amplasament care nu face dovada luarii masurilor de prevenie sau atenuare a accientelor majore

Republicata in temeiul art. 248 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 757 din 12 noiembrie 2012, dandu-se textelor o noua numerotare

Legea nr. 211/2011 privind regimul desurilor a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 857 din 25 noiembrie 2011

§ 1. Dispozitii generale

Art. 1 Prezenta lege stabileste masurile necesare pentru protectia mediului si a sanatatii populatiei, prin prevenirea sau reducerea efectelor adverse determinate de generarea si gestionarea deseurilor si prin reducerea efectelor generale ale folosirii resurselor si cresterea eficientei folosirii acestora.

§ 2. Domeniul de aplicare

Art. 2 (1) Se exclud din domeniul de aplicare al prezentei legi urmatoarele:

a) efluentii gazosi emisi in atmosfera si dioxidul de carbon captat si transportat in scopul stocarii geologice si stocat geologic potrivit prevederilor Directivei 2009/31/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind stocarea geologica a dioxidului de carbon si de modificare a Directivei 85/337/CEE a Consiliului, precum si a directivelor2000/60/CE, 2001/80/CE, 2004/35/CE, 2006/12/CE, 2008/1/CE si a Regulamentului (CE) nr. 1.013/2006 ale Parlamentului European si ale Consiliului, cu modificarile ulterioare, sau exclusi din domeniul de aplicare al respectivei directive potrivit prevederilor art. 2 alin. (2) din aceasta;

b) solurile (in situ), inclusiv solurile contaminate neexcavate si cladiri legate permanent de sol;

c) solurile necontaminate si alte materiale geologice naturale excavate in timpul activitatilor de constructie, in cazul in care este cert ca respectivul material va fi utilizat pentru constructii in starea sa naturala si pe locul de unde a fost excavat;

d) deseurile radioactive;

e) explozibilii declasati;

f) materiile fecale, in cazul in care acestea nu intra sub incidenta alin. (2) lit. b), paiele si alte resturi vegetale nepericuloase provenite din agricultura sau silvicultura si care sunt folosite in agricultura ori silvicultura sau pentru producerea de energie din biomasa prin procese ori metode care nu dauneaza mediului si nu pun in pericol sanatatea populatiei.

(2) Se exclud din domeniul de aplicare al prezentei legi, in masura in care sunt reglementate prin alte acte normative, urmatoarele:

a) apele uzate;

b) subprodusele de origine animala, inclusiv produse transformate care intra sub incidenta Regulamentului (CE) nr. 1.774/2002 al Parlamentului European si al Consiliului din 3 octombrie 2002 de stabilire a normelor sanitare privind subprodusele de origine animala care nu sunt destinate consumului uman, cu modificarile ulterioare, cu exceptia produselor care urmeaza sa fie incinerate, depozitate sau utilizate intr-o instalatie de producere a biogazului ori a compostului;

c) carcasele de la animalele care au decedat in orice alt mod decat prin sacrificare, inclusiv animale care au fost sacrificate pentru eradicarea unei epizootii si care sunt eliminate potrivit prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1.774/2002, cu modificarile ulterioare;

d) deseurile rezultate in urma activitatilor de prospectare, extractie, tratare si stocare a resurselor minerale, precum si a exploatarii carierelor, care intra sub incidenta Hotararii Guvernului nr. 856/2008 privind gestionarea deseurilor din industriile extractive.

(3) Fara a aduce atingere obligatiilor prevazute de alte acte normative aplicabile, sedimentele depuse in apele de suprafata in scopul gestionarii apelor si a cailor navigabile sau al prevenirii inundatiilor, al atenuarii efectelor inundatiilor si secetei ori asanarii terenurilor nu se supun prevederilor prezentei legi, in cazul in care se face dovada ca respectivele sedimente sunt nepericuloase.

(4) Actele normative care transpun directive individuale pot stabili pentru gestionarea anumitor categorii de deseuri reguli speciale pentru cazuri individuale sau reguli care vin in completarea dispozitiilor prezentei legi.

§ 3. Definitii

Art. 3 Semnificatia termenilor specifici utilizati in prezenta lege este prevazuta in anexa nr. 1.

§ 4. Ierarhia deseurilor

Art. 4 (1) Ierarhia deseurilor se aplica in functie de ordinea prioritatilor in cadrul legislatiei si al politicii in materie de prevenire a generarii si de gestionare a deseurilor, dupa cum urmeaza:

a) prevenirea;

b) pregatirea pentru reutilizare;

c) reciclarea;

d) alte operatiuni de valorificare, de exemplu valorificarea energetica;

e) eliminarea.

(2) Aplicarea ierarhiei deseurilor mentionata la alin. (1) are ca scop incurajarea actiunii in materie de prevenire a generarii si gestionarii eficiente si eficace a deseurilor, astfel incat sa se reduca efectele negative ale acestora asupra mediului. (3) In acest sens, pentru anumite fluxuri de deseuri specifice, aplicarea ierarhiei deseurilor poate suferi modificari in baza evaluarii de tip analiza ciclului de viata privind efectele globale ale generarii si gestionarii acestor deseuri. (4) Autoritatea publica centrala pentru protectia mediului asigura un proces transparent de elaborare a actelor normative si a politicii in domeniul gestionarii deseurilor, cu respectarea prevederilor Legii nr. 52/2003 privind transparenta decizionala in administratia publica, republicata. (5) Autoritatea publica centrala pentru protectia mediului ia in considerare principiile generale ale protectiei mediului, precautiei si durabilitatii, fezabilitatii tehnice si viabilitatii economice, protectiei resurselor, precum si impactul global asupra mediului, sanatatii populatiei, economiei si societatii, potrivit prevederilor art. 1 si 20.

§ 5. Subproduse

Art. 5 Este considerat subprodus, si nu deseu potrivit definitiei de la pct. 9 din anexa nr. 1, o substanta sau un obiect care rezulta in urma unui proces de productie al carui obiectiv principal nu este producerea acestuia si care indeplineste, cumulativ, urmatoarele conditii:

a) utilizarea ulterioara a substantei sau a obiectului este certa;

b) substanta sau obiectul poate fi utilizat direct, fara a fi supus unei alte prelucrari suplimentare celei prevazute de practica industriala obisnuita;

c) substanta sau obiectul este produs ca parte integranta a unui proces de productie;

d) utilizarea ulterioara este legala, in sensul ca substanta sau obiectul indeplineste toate cerintele relevante referitoare la produs, la protectia mediului si protectia sanatatii pentru utilizarea specifica si nu va produce efecte globale nocive asupra mediului sau a sanatatii populatiei.

§ 6. Incetarea statutului de deseu

Art. 6 (1) In cazul in care anumite categorii de deseuri au trecut printr-o opertiune prevazuta in anexa nr. 3 si daca indeplinesc criteriile specifice stabilite de Comisia Europeana, acestea inceteaza sa mai fie considerate deseuri, in sensul prezentei legi.

(2) Deseurile care inceteaza sa mai fie considerate deseuri, potrivit prevederilor alin. (1), inceteaza sa mai fie considerate deseuri in scopul atingerii obiectivelor de valorificare si reciclare prevazute de Hotararea Guvernului nr. 621/2005 privind gestionarea ambalajelor si a deseurilor de ambalaje, cu modificarile si completarile ulterioare, Hotararea Guvernului nr. 2.406/2004 privind gestionarea vehiculelor si a vehiculelor scoase din uz, cu modificarile si completarile ulterioare, Hotararea Guvernului nr. 1.037/2010 privind deseurile de echipamente electrice si electronice, Hotararea Guvernului nr. 1.132/2008 privind regimul bateriilor si acumulatorilor si al deseurilor de baterii si acumulatori, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si de alte acte normative.

(3) In lipsa criteriilor stabilite la nivel comunitar mentionate la alin. (1), autoritata publica centrala pentru protectia mediului poate decide, prin ordin al ministrului, pentru fiecare caz, daca un anumit deseu a incetat sa fie considerat ca atare, pe baza unor studii de evaluare a impactului social/economic si asupra mediului, realizate de aceasta sau de orice alta autoritate/institutie de la nivel national ori european, cu respectarea urmatoarelor conditii:

a) substanta sau obiectul este utilizat in mod curent pentru indeplinirea unor scopuri specifice;

b) exista o piata sau cerere pentru substanta ori obiectul in cauza;

c) substanta sau obiectul indeplineste cerintele tehnice pentru indeplinirea scopurilor specifice si respecta legislatia si normele aplicabile produselor;

d) utilizarea substantei sau a obiectului nu va produce efecte nocive asupra mediului sau sanatatii populatiei.

(4) Ordinele prevazute la alin. (3) sunt notificate statelor membre ale Uniunii Europene si Comisiei Europene, potrivit prevederilor Hotararii Guvernului nr. 1.016/2004 privind masurile pentru organizarea si realizarea schimbului de informatii in domeniul standardelor si reglementarilor tehnice, precum si al regulilor referitoare la serviciile societatii informationale intre Romania si statele membre ale Uniunii Europene, precum si Comisia Europeana, cu modificarile si completarile ulterioare.

§ 7. Lista deseurilor

Art. 7 (1) Lista deseurilor aprobata de catre Comisia Europeana se preia in legislatia nationala prin hotarare a Guvernului*).

(2) Lista deseurilor este obligatorie pentru a determina daca un deseu trebuie considerat deseu periculos.

(3) Includerea unui obiect sau a unei substante pe lista nu inseamna ca respectivul obiect ori respectiva substanta se considera ca fiind deseu in orice imprejurare.

(4) O substanta sau un obiect este considerat deseu numai in cazul in care corespunde definitiei prevazute la pct. 9 din anexa nr. 1. ——– *) A se vedea Hotararea Guvernului nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 659 din 5 septembrie 2002, cu completarile ulterioare.

Art. 8 (1) Producatorii si detinatorii de deseuri persoane juridice sunt obligati sa incadreze fiecare tip de deseu generat din propria activitate in lista deseurilor prevazuta la art. 7 alin. (1).

(2) In cazul unui tip de deseu care se incadreaza potrivit listei deseurilor prevazute la art. 7 alin. (1) sub doua coduri diferite in functie de posibila prezenta a unor caracteristici periculoase – codurile marcate cu asterisc, incadrarea ca deseu nepericulos se realizeaza de catre producatorii si detinatorii de astfel de deseuri numai in baza unei analize a originii, testelor, buletinelor de analiza si a altor documente relevante.

(3) Laboratorul de referinta din cadrul Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului, denumita in continuare ANPM, analizeaza cazurile de incertitudine referitoare la caracterizarea si incadrarea deseurilor.

(4) Producatorii si detinatorii de deseuri persoane juridice sunt obligati sa efectueze si sa detina o caracterizare a deseurilor periculoase generate din propria activitate si a deseurilor care pot fi considerate periculoase din cauza originii sau compozitiei, in scopul determinarii posibilitatilor de amestecare, a metodelor de tratare si eliminare a acestora. (5) Producatorii si detinatorii de deseuri autoritati publice de aparare, ordine publica si siguranta nationala sunt obligati sa incadreze in codurile prevazute in anexa nr. 2 la Hotararea Guvernului nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase, cu completarile ulterioare, fiecare tip de deseu generat de propria activitate, pe baza reglementarilor specifice pentru gestionarea deseurilor.

Art. 9 (1) Pe baza originii, testelor, buletinelor de analiza si a altor documente relevante puse la dispozitie de producatorii si detinatorii de deseuri prevazuti la art. 8 alin. (4) si (5), autoritatea publica centrala pentru protectia mediului considera ca un deseu este periculos chiar daca acesta nu figureaza ca atare pe lista deseurilor prevazuta la art. 7 alin. (1), daca acesta prezinta una sau mai multe dintre proprietatile prevazute in anexa nr. 4.

(2) Autoritatea publica centrala pentru protectia mediului notifica Comisiei Europene, cu celeritate, deseurile considerate ca fiind periculoase si care nu figureaza ca atare pe lista deseurilor prevazuta la art. 7 alin. (1) si le consemneaza in raportul prevazut la art. 48 alin. (3), furnizand Comisiei Europene toate informatiile relevante.

Art. 10 (1) In cazul in care autoritatea publica centrala pentru protectia mediului detine dovezi care arata ca un deseu care figureaza pe lista deseurilor prevazuta la art. 7 alin. (1) ca fiind periculos nu prezinta niciuna dintre proprietatile prevazute in anexa nr. 4 poate considera acest deseu ca fiind nepericulos. (2) Autoritatea publica centrala pentru protectia mediului notifica Comisiei Europene, cu celeritate, cazurile prevazute la alin. (1), furnizand toate informatiile relevante in vederea revizuirii listei deseurilor.

Art. 11 Reclasificarea deseurilor periculoase ca deseuri nepericuloase nu se poate realiza prin diluarea sau amestecarea acestora in scopul de a diminua concentratiile initiale de substante periculoase pana la un nivel mai mic decat nivelul prevazut pentru ca un deseu sa fie definit ca fiind periculos.

§ 8. Raspunderea extinsa a producatorului

Art. 12 (1) In vederea prevenirii, reutilizarii, reciclarii si a altor tipuri de valorificare a deseurilor, autoritatea publica centrala pentru protectia mediului promoveaza sau, dupa caz, propune masuri cu caracter legislativ ori nelegislativ prin care producatorul produsului, persoana fizica autorizata sau persoana juridica ce, cu titlu profesional, proiecteaza, produce, prelucreaza, trateaza, vinde ori importa produse este supus unui regim de raspundere extinsa a producatorului.

(2) Masurile prevazute la alin. (1) includ, fara a se limita la acestea, urmatoarele: a) incurajarea adoptarii, inca din faza de proiectare a produselor, a unor solutii care sa reduca impactul asupra mediului si generarea de deseuri in procesul de fabricatie si pe perioada de utilizare a produselor si care sa asigure respectarea prevederilor art. 4 alin. (1)-(3), atunci cand acestea devin deseuri; b) incurajarea productiei si comercializarii de produse cu utilizari multiple, durabile din punct de vedere tehnic si care, dupa ce devin deseuri, pot fi valorificate in mod corespunzator si a caror eliminare este compatibila cu principiile de protectie a mediului; c) acceptarea produselor returnate si a deseurilor rezultate dupa ce produsele nu mai sunt folosite si asigurarea gestionarii ulterioare a acestora fara a crea prejudicii asupra mediului sau sanatatii populatiei, precum si asumarea raspunderii financiare; d) punerea la dispozitia publicului a informatiilor disponibile cu privire la caracterul reutilizabil si reciclabil al produselor.

(3) In vederea aplicarii raspunderii extinse a producatorului se iau in considerre fezabilitatea tehnica si viabilitatea economica, efectele globale asupra mediului si sanatatii populatiei, precum si impactul social, cu respectarea necesitatii de a asigura buna functionare a pietei interne.

(4) Raspunderea extinsa a producatorilor se aplica fara a aduce atingere responsabilitatilor prevazute la art. 22 alin. (1) siart. 23 si legislatiei specifice privind fluxurile de deseuri si a celei privind produsele.

§ 9. Valorificarea deseurilor

Art. 13 Producatorii de deseuri si detinatorii de deseuri au obligatia valorificarii acestora, cu respectarea prevederilor art. 4 alin. (1)-(3) si art. 20.

Art. 14 (1) Pentru asigurarea unui grad inalt de valorificare, producatorii de deseuri si detinatorii de deseuri sunt obligati sa colecteze separat cel putin urmatoarele categorii de deseuri: hartie, metal, plastic si sticla.

(2) Operatorii economici care asigura colectarea si transportul deseurilor prevazute la alin. (1) au obligatia de a asigura colectarea separata a deseurilor prevazute la alin. (1) si de a nu amesteca aceste deseuri.

Art. 15 (1) Unitatile si intreprinderile care valorifica deseurile au urmatoarele obligatii:

a) sa detina spatii special amenajate pentru stocarea deseurilor in conditii care sa garanteze reducerea riscului pentru sanatatea umana si deteriorarii calitatii mediului;

b) sa evite formarea de stocuri de deseuri care urmeaza sa fie valorificate, precum si de produse rezultate in urma valorificarii care ar putea genera fenomene de poluare a mediului sau care sa prezinte riscuri asupra sanatatii populatiei;

c) sa adopte cele mai bune tehnici disponibile in domeniul valorificarii deseurilor, in momentul achizitiei. (2) Operatorii economici care desfasoara operatiuni de valorificare a deseurilor, prevazute in anexa nr. 3, se inscriu la Ministerul Economiei. (3) Procedura de inscriere pentru operatorii economici prevazuti la alin.(2) se stabileste prin ordin al ministrului economiei, cu avizul ministrului mediului si schimbarilor climatice, in termen de 120 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi.

§ 10. Reutilizarea si reciclarea

Art. 16 (1) Autoritatile administratiei publice centrale cu atributii in domeniul protectiei mediului adopta sau, dupa caz, propun masuri adecvate pentru promovarea reutilizarii produselor si activitatilor de pregatire a acestora pentru reutilizare in special prin: a) stimularea realizarii unor retele pentru repararea si reutilizarea produselor; b) utilizarea instrumentelor economice; c) introducerea unor criterii referitoare la achizitiile publice; d) stabilirea de obiective cantitative sau alte masuri. (2) Autoritatea publica centrala pentru protectia mediului promoveaza reciclarea de inalta calitate prin aplicarea colectarii separate a deseurilor, in masura in care este fezabila din punct de vedere tehnic, economic si de mediu si se conformeaza cu standardele de calitate in sectorul de reciclare respectiv, prin acte normative care se supun aprobarii Guvernului.

Art. 17 (1) Autoritatile administratiei publice locale au obligatia ca incepand cu anul 2012 sa asigure colectarea separata pentru cel putin urmatoarele tipuri de deseuri: hartie, metal, plastic si sticla. (2) Producatorii de deseuri si autoritatile administratiei publice locale au urmatoarele indatoriri: a) sa atinga, pana in anul 2020, un nivel de pregatire pentru reutilizare si reciclare de minimum 50% din masa totala a cantitatilor de deseuri, cum ar fi hartie, metal, plastic si sticla provenind din deseurile menajere si, dupa caz, provenind din alte surse, in masura in care aceste fluxuri de deseuri sunt similare deseurilor care provin din deseurile menajere; b) sa atinga, pana in anul 2020, un nivel de pregatire pentru reutilizare, reciclare si alte operatiuni de valorificare materiala, inclusiv operatiuni de umplere rambleiere care utilizeaza deseuri pentru a inlocui alte materiale, de minimum 70% din masa cantitatilor de deseuri nepericuloase provenite din activitati de constructie si demolari, cu exceptia materialelor geologice naturale definite la categoria 17 05 04 din Hotararea Guvernului nr. 856/2002, cu completarile ulterioare.

Art. 18 (1) Autoritatea publica centrala pentru protectia mediului consemneaza stadiul indeplinirii obiectivelor prevazute la art. 17 alin. (2) in raportul prevazut la art. 48 alin. (3). (2) In cazul neindeplinirii obiectivelor, in raport se includ motivele esecului respectiv si masurile pe care toti factorii implicati intentioneaza sa le ia in vederea indeplinirii obiectivelor respective. § 11. Eliminarea

Art. 19 (1) Producatorii de deseuri si detinatorii de deseuri au obligatia sa supuna deseurile care nu au fost valorificate unei operatiuni de eliminare in conditii de siguranta, care indeplineste cerintele art. 20. (2) Operatorii economici autorizati din punctul de vedere al protectiei mediului pentru activitatea de eliminare a deseurilor au urmatoarele obligatii: a) sa asigure eliminarea in totalitate a deseurilor care le sunt incredintate; b) sa foloseasca cele mai bune tehnici disponibile si care nu implica costuri excesive pentru eliminarea deseurilor; c) sa amplaseze si sa amenajeze instalatia de eliminare a deseurilor intr-un spatiu si in conditii stabilite de autoritatile teritoriale pentru protectia mediului competente; d) sa introduca in instalatia de eliminare numai deseurile mentionate in autorizatia emisa de autoritatile competente si sa respecte tehnologia de eliminare aprobata de acestea. (3) Abandonarea deseurilor este interzisa. (4) Eliminarea deseurilor in afara spatiilor autorizate in acest scop este interzisa.

§ 12. Protectia sanatatii populatiei si a mediului

Art. 20 Gestionarea deseurilor trebuie sa se realizeze fara a pune in pericol sanatatea umana si fara a dauna mediului, in special: a) fara a genera riscuri pentru aer, apa, sol, fauna sau flora; b) fara a crea disconfort din cauza zgomotului sau a mirosurilor; c) fara a afecta negativ peisajul sau zonele de interes special.

§ 13. Costurile

Art. 21 (1) In conformitate cu principiul “poluatorul plateste”, costurile operatiunilor de gestionare a deseurilor se suporta de catre producatorul de deseuri sau, dupa caz, de detinatorul actual ori anterior al deseurilor. (2) La propunerea autoritatii publice centrale pentru protectia mediului, prin actul normativ care reglementeaza categoria de deseuri se stabilesc cazurile in care costurile gestionarii deseurilor urmeaza sa fie suportate in intregime sau partial de catre producatorul produsului din care deriva deseul respectiv si eventuala participare a distribuitorilor unui asemenea produs la aceste costuri. (3) In cazul deseurilor abandonate si in cazul in care producatorul/detinatorul de deseuri este necunoscut, cheltuielile legate de curatarea si refacerea mediului, precum si cele de transport, valorificare, recuperare/reciclare, eliminare sunt suportate de catre autoritatea administratiei publice locale. (4) Dupa identificarea producatorului/detinatorului de deseuri, acesta este obligat sa suporte atat cheltuielile prevazute la alin. (3), efectuate de autoritatea administratiei publice locale, cat si pe cele legate de actiunile intreprinse pentru identificare. § 14. Responsabilitatea pentru gestionarea deseurilor

Art. 22 (1) Producatorul de deseuri sau, dupa caz, orice detinator de deseuri are obligatia de a efectua operatiunile de tratare in conformitate cu prevederile art. 4 alin. (1)-(3) si art. 20 sau de a transfera aceste operatiuni unui operator economic autorizat care desfasoara activitati de tratare a deseurilor sau unui operator public ori privat de colectare a deseurilor in conformitate cu prevederile art. 4 alin. (1)-(3) si art. 20. (2) Operatorii economici autorizati din punct de vedere al protectiei mediului pentru efectuarea operatiunilor de colectare si transport au obligatia sa transporte deseurile numai la instalatii autorizate pentru efectuarea operatiunilor de tratare. (3) Detinatorii/Producatorii de deseuri persoane juridice, comerciantii, precum si operatorii economici prevazuti la alin. (2) au obligatia sa desemneze o persoana din randul angajatilor proprii care sa urmareasca si sa asigure indeplinirea obligatiilor prevazute de prezenta lege sau sa delege aceasta obligatie unei terte persoane. (4) Persoanele desemnate, prevazute la alin. (3), trebuie sa fie instruite in domeniul gestiunii deseurilor, inclusiv a deseurilor periculoase, ca urmare a absolvirii unor cursuri de specialitate.

Art. 23 (1) Producatorul sau detinatorul care transfera deseuri catre una dintre persoanele fizice ori juridice prevazute la art. 22 alin. (1) in vederea efectuarii unor operatiuni de tratare preliminara operatiunilor de valorificare sau de eliminare completa nu este scutit de responsabilitatea pentru realizarea operatiunilor de valorificare ori de eliminare completa.

(2) La propunerea autoritatii publice centrale pentru protectia mediului, prin actul normativ care reglementeaza categoria de deseuri se stabilesc conditiile cu privire la responsabilitatea gestionarii deseurilor si cazurile in care producatorului initial de deseuri ii revine responsabilitatea pentru intregul lant al procesului de tratare sau cazurile in care responsabilitatea producatorului si a detinatorului de deseuri se poate imparti ori delega intre factorii implicati in lantul procesului de tratare.

(3) La propunerea autoritatii publice centrale pentru protectia mediului, prin actul normativ care reglementeaza categoria de deseuri, in conformitate cu prevederile art. 12, se stabileste daca organizarea activitatilor de gestionare a deseurilor revine partial sau in totalitate producatorului produsului din care deriva deseul respectiv si masura in care distribuitorul produsului respectiv participa la aceasta responsabilitate.

(4) Prevederile alin. (2) si (3) se aplica in masura in care studiile de evaluare efectuate la solicitarea autoritatii publice centrale pentru protectia mediului stabilesc oportunitatea impartirii responsabilitatii privind gestionarea deseurilor.

(5) In cazul in care impartirea responsabilitatii privind tratarea deseurilor implica transportul deseurilor peste frontiera Romaniei, acesta se poate realiza numai cu respectarea prevederilor comunitare referitoare la transferurile de deseuri.

(6) La controlul si supravegherea transporturilor deseurilor peste frontiera Romaniei se iau in considerare perioadele de tranzitie prevazute in Tratatul de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana, precum si cele prevazute prin Hotararea Guvernului nr. 788/2007 privind stabilirea unor masuri pentru aplicarea Regulamentului Parlamentului European si al Consiliului (CE) nr. 1.013/2006 privind transferul de deseuri, cu modificarile si completarile ulterioare.

§ 15. Principiile autonomiei si proximitatii

Art. 24 (1) Autoritatea publica centrala pentru protectia mediului colaboreaza cu celelalte autoritati publice cu atributii in domeniul gestionarii deseurilor si cu autoritatile competente din alte state membre pentru crearea unei retele integrate adecvate de unitati de eliminare a deseurilor si de instalatii de valorificare a deseurilor municipale mixte colectate din gospodariile populatiei, inclusiv in cazul in care aceasta colectare vizeaza si astfel de deseuri provenite de la alti producatori, tinand seama de cele mai bune tehnici disponibile, care nu implica costuri excesive, cu respectarea cerintelor prevazute in Tratatul de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana.

(2) Reteaua este conceputa astfel incat sa permita Uniunii Europene sa asigure prin mijloace proprii eliminarea deseurilor, precum si valorificarea deseurilor mentionate la alin. (1), si pentru a permite Romaniei sa actioneze individual in acest scop, tinand cont de conditiile geografice sau de necesitatea de instalatii specializate pentru anumite tipuri de deseuri.

(3) Reteaua prevazuta la alin. (1) si (2) trebuie sa permita eliminarea si valorificarea deseurilor in cele mai apropiate instalatii adecvate, prin cele mai potrivite metode si tehnici, pentru a asigura un inalt nivel de protectie pentru mediu si pentru sanatatea publica.

(4) Prin derogare de la prevederile Regulamentului (CE) nr. 1.013/2006 al Parlamentului European si al Consiliului din 14 iunie 2006 privind transferurile de deseuri, cu modificarile ulterioare, Romania poate limita, in vederea protejarii retelei nationale, intrarile transporturilor de deseuri destinate incineratoarelor clasificate ca instalatii de valorificare, in cazul in care autoritatea publica centrala pentru protectia mediului a stabilit ca asemenea transporturi ar duce la necesitatea eliminarii deseurilor nationale sau ar presupune tratarea respectivelor deseuri intrun mod care nu este consecvent cu planul national de gestionare a deseurilor.

(5) In cazul in care autoritatea publica centrala pentru protectia mediului aplica prevederile alin. (4), aceasta notifica decizia Comisiei Europene.

(6) Aplicarea principiilor autonomiei si proximitatii nu semnifica obligatia de a detine la nivel natioanl toate tipurile de instalatii pentru valorificarea si eliminarea deseurilor.

Art. 25 Agentiile pentru protectia mediului si autoritatile publice locale iau in considerare la elaborarea documentelor strategice locale si la aprobarea investitiilor in domeniul gestiunii deseurilor principiul autonomiei si proximitatii, fara a aduce atingere planului national de gestionare a deseurilor si strategiei nationale de gestionare a deseurilor.

§ 16. Controlul deseurilor periculoase

Art. 26 (1) Producatorii/Detinatorii de deseuri periculoase, precum si operatorii economici autorizati din punctul de vedere al protectiei mediului sa desfasoare activitati de colectare, transport, stocare, tratare sau valorificare a deseurilor periculoase sunt obligati sa colecteze, sa transporte si sa stocheze separat diferitele categorii de deseuri periculoase, in functie de proprietatile fizicochimice, de compatibilitati si de natura substantelor de stingere care pot fi utilizate pentru fiecare categorie de deseuri in caz de incendiu, astfel incat sa se poata asigura un grad ridicat de protectie a mediului si a sanatatii populatiei potrivit prevederilor art. 20, incluzand asigurarea trasabilitatii de la locul de generare la destinatia finala, potrivit prevederilor art. 49 si 60. (2) Controlul privind generarea, colectarea, operatiunile de transport, stocarea temporara si tratarea in cazul deseurilor periculoase se efectueaza de catre institutiile abilitate prin lege si are in vedere, in mod deosebit, originea, destinatia, precum si masurile luate de producatorul de deseuri pentru ambalarea si etichetarea unor astfel de deseuri. (3) Transportul deseurilor periculoase pe teritoriul Romaniei este reglementat prin hotarare a Guvernului*). ———- *) A se vedea Hotararea Guvernului nr. 1.061/2008 privind transportul deseurilor periculoase si nepericuloase pe teritoriul Romaniei, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 672 din 30 septembrie 2008.

§ 17. Interzicerea amestecarii deseurilor periculoase

Art. 27 (1) Producatorii si detinatorii de deseuri periculoase, inclusiv comerciantii si brokerii care pot intra fizic in posesia deseurilor au obligatia sa nu amestece diferitele categorii de deseuri periculoase cu alte categorii de deseuri periculoase sau cu alte deseuri, substante ori materiale. (2) Amestecarea include diluarea substantelor periculoase. (3) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), autoritatile publice teritoriale pentru protectia mediului pot autoriza amestecarea daca: a) operatiunea de amestecare este efectuata de un operator economic autorizat, potrivit prevederilor art. 32; b) sunt respectate conditiile prevazute la art. 20, iar efectele nocive ale gestionarii deseurilor asupra sanatatii populatiei si asupra mediului nu sunt agravate; c) operatiunea de amestecare se realizeaza in conformitate cu cele mai bune tehnici disponibile; d) caracterizarea deseurilor prevazuta la art. 8 alin. (4) permite acest proces. (4) In situatiile in care deseurile periculoase sunt deja amestecate cu alte deseuri, substante sau materiale, fara a fi cazul celor prevazute la alin. (3), separarea trebuie sa fie efectuata numai daca este fezabila din punct de vedere tehnic si economic si daca este necesara pentru respectarea prevederilor art. 20.

§ 18. Etichetarea deseurilor periculoase

Art. 28 (1) Producatorii de deseuri sunt obligati sa se asigure ca pe durata efectuarii operatiunilor de colectare, transport si stocare a deseurilor periculoase acestea sunt ambalate si etichetate potrivit prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1.272/2008 al Parlamentului European si al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si a amestecurilor, de modificare si de abrogare a directivelor 67/548/CEE si 1999/45/CE, cu modificarile ulterioare, precum si de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1.907/2006, cu modificarile ulterioare, ale Hotararii Guvernului nr. 1.408/2008 privind clasificarea, ambalarea si etichetarea substantelor periculoase si ale Hotararii Guvernului nr. 937/2010 privind clasificarea, ambalarea si etichetarea la introducerea pe piata a preparatelor periculoase.

(2) Transferul deseurilor periculoase pe teritoriul national trebuie sa fie insotit de documentul de identificare prevazut in anexa IB la Regulamentul (CE) nr. 1.013/2006, cu modificarile si completarile ulterioare.

§ 19. Deseurile periculoase rezultate din gospodarii

Art. 29 (1) Prevederile art. 26-28 si 49 nu se aplica deseurilor municipale amestecate, provenite din gospodariile populatiei.

(2) Prevederile art. 28 si 49 nu se aplica fractiunilor separate de deseuri periculoase provenind din gospodariile populatiei pana cand acestea nu sunt acceptate pentru colectare, eliminare sau valorificare de catre o unitate ori intreprindere care a obtinut o autorizatie sau a fost inregistrata potrivit prevederilor art. 32 sau 36.

§ 20. Uleiurile uzate

Art. 30 (1) Fara a aduce atingere obligatiilor privind gestionarea deseurilor periculoase prevazute la art. 27 si 28, producatorii si detinatorii de deseuri periculoase trebuie sa respecte prevederile art. 4 alin. (1)-(3) si ale art. 20 in gestionarea uleiurilor uzate.

(2) Activitatea de gestionare a uleiurilor uzate se reglementeaza prin hotarare a Guvernului**).

(3) Pentru a acorda prioritate regenerarii uleiurilor uzate se respecta prevederile art. 11 sau 12 din Regulamentul (CE) nr. 1.013/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, in cazul transferului de uleiuri uzate dinspre Romania catre instalatii de incinerare sau coincinerare aflate pe teritoriul altor state membre ori tari terte. ——- **) A se vedea Hotararea Guvernului nr. 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 199 din 22 martie 2007.

§ 21. Biodeseurile

Art. 31 (1) Autoritatile administratiei publice locale, potrivit prevederilor art. 4 alin. (1)-(3) si art. 20, au urmatoarele responsabilitati:

a) sa colecteze separat biodeseurile, in vederea compostarii si fermentarii acestora;

b) sa trateze biodeseurile intr-un mod care asigura un inalt nivel de protectie a mediului;

c) sa foloseasca materiale sigure pentru mediu, produse din biodeseuri;

d) sa incurajeze compostarea individuala in gospodarii.

(2) Deseurile biodegradabile provenite din parcuri si gradini trebuie sa fie colectate separat si transportate la statiile de compostare sau pe platforme individuale de compostare. (3) In cazul in care biodeseurile colectate separat contin substante periculoase, se interzice tratarea acestora in statii de compostare.

§ 22. Autorizari si inregistrari

Art. 32 (1) Toate unitatile sau intreprinderile care desfasoara activitati de tratare a deseurilor sunt obligate sa obtina o autorizatie/autorizatie integrata de mediu emisa de catre autoritatile competente pentru protectia mediului.

(2) Autorizatia/Autorizatia integrata de mediu trebuie sa contina cel putin urmatoarele: a) tipurile si cantitatile de deseuri care pot fi tratate; b) cerintele tehnice si de orice alta natura aplicabile amplasamentului in cauza pentru fiecare tip de operatiune autorizata; c) masurile de siguranta si de prevenire care trebuie luate; d) metoda care trebuie aplicata pentru fiecare tip de operatiune; e) monitorizarea si controlul operatiunilor, dupa caz; f) masurile de inchidere si de intretinere ulterioara, dupa caz.

(3) Autorizatia/Autorizatia integrata de mediu se emite si se revizuieste in conformitate cu prevederile art. 16 alin. (2) si (4)din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2005 privind protectia mediului, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 265/2006, cu modificarile si completarile ulterioare.

Art. 33 (1) In cazul in care autoritatea publica teritoriala pentru protectia mediului considera ca metoda de tratare propusa nu este acceptabila din punctul de vedere al protectiei mediului, in special atunci cand metoda nu este conforma cu prevederile art. 20, aceasta refuza emiterea autorizatiei/autorizatiei integrate.

(2) Autorizatiile/Autorizatiile integrate pentru operatiuni de incinerare sau coincinerare cu recuperare de energie a deseurilor municipale solide se emit daca valorificarea energiei se realizeaza cu eficienta energetica mai mare sau egala cu cea prevazuta in anexa nr. 3 pentru operatiunea R1.

§ 23. Derogari de la obligatia de autorizare

Art. 34 Autoritatea publica teritoriala pentru protectia mediului poate acorda, in baza normelor generale stabilite de autoritatea publica centrala pentru protectia mediului, unitatilor sau intreprinderilor derogari de la obligatia prevazuta la art. 32 alin. (1) pentru urmatoarele operatiuni:

a) eliminarea propriilor deseuri nepericuloase la locul de productie; b) valorificarea deseurilor.

§ 24. Conditii pentru derogari

Art. 35 (1) Pentru acordarea derogarilor potrivit prevederilor art. 34 autorittea publica centrala pentru protectia mediului stabileste, pentru fiecare tip de activitate, norme generale care sa prevada:

a) tipurile si cantitatile de deseuri care pot face obiectul unei derogari;

b) metoda de tratare care trebuie aplicata.

(2) Aceste norme se stabilesc astfel incat sa se asigure ca deseurile sunt tratate potrivit prevederilor art. 20.

(3) In cazul operatiilor de eliminare prevazute la art. 34 lit. a), normele trebuie sa ia in considerare cele mai bune tehnici disponibile.

(4) Pe langa normele generale prevazute la alin. (1), autoritatea publica centrala pentru protectia mediului stabileste conditii speciale pentru derogarile acordate in cazul deseurilor periculoase, inclusiv pe tipuri de activitati, precum si alte eventuale cerinte necesare pentru efectuarea diferitelor forme de valorificare si, unde este cazul, valori-limita pentru continutul de substante periculoase al deseurilor si valori-limita de emisie, fara a excede insa derogarile prevazute la art. 34. (5) Autoritatea publica centrala pentru protectia mediului informeaza Comisia Europeana in legatura cu normele prevazute la alin. (1)-(3).

§ 25. Inregistrarea

Art. 36 (1) In cazul in care structurile enumerate nu fac obiectul cerintelor privind autorizarea, ANPM mentine un registru cu:

a) operatorii economici care colecteaza si transporta deseuri in sistem profesional;

b) comerciantii sau brokerii;

c) operatorii economici care fac obiectul derogarilor de la cerintele de autorizare potrivit prevederilor art. 34.

(2) Persoanele fizice autorizate si persoanele juridice prevazute la alin. (1) sunt obligate sa informeze, pana la data de 31 decembrie a fiecarui an, autoritatea publica teritoriala pentru protectia mediului asupra activitatii desfasurate.

(3) In vederea reducerii sarcinii administrative asociate procesului de inregistrare, agentiile pentru protectia mediului comunica ANPM informatii relevante cu privire la persoanele fizice si juridice prevazute la alin. (1). (4) ANPM elaboreaza procedura de inregistrare in registrul prevazut la alin. (1), in termen de 120 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, care va fi aprobata prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale pentru protectia mediului. (5) Institutiile care desfasoara activitati care privesc apararea tarii si securitatea nationala nu se inregistreaza in registrul prevazut la alin. (1).

§ 26. Planurile de gestionare a deseurilor

Art. 37 (1) Pentru indeplinirea obiectivelor prezentei legi se elaboreaza planuri de gestionare a deseurilor la nivel national, regional, judetean, inclusiv al municipiului Bucuresti. (2) Planul national de gestionare a deseurilor, denumit in continuare PNGD, se elaboreaza de catre autoritatea publica centrala pentru protectia mediului si acopera intregul teritoriu geografic al Romaniei. (3) Planul prevazut la alin. (2) se aproba prin hotarare a Guvernului si se notifica Comisiei Europene.

Art. 38 (1) In baza principiilor si obiectivelor prevazute in PNGD si a cadrului general stabilit prin Ordinul ministrului mediului si dezvoltarii durabile nr. 951/2007 privind aprobarea Metodologiei de elaborare a planurilor regionale si judetene de gestionare a deseurilor se elaboreaza/realizeaza/revizuiesc planurile regionale de gestionare a deseurilor, denumite in continuare PRGD, de catre Agentia Regionala pentru Protectia Mediului, denumita in continuare ARPM, impreuna cu toate consiliile judetene apartinand regiunii respective.

(2) PRGD se aproba prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale pentru protectia mediului.

Art. 39 (1) In baza principiilor si obiectivelor din PNGD si a cadrului general din Ordinul ministrului mediului si dezvoltarii durabile nr. 951/2007 se elaboreaza/realizeaza/revizuiesc planurile judetene de gestionare a deseurilor, denumite in continuare PJGD, de catre consiliul judetean, in colaborare cu agentia judeteana pentru protectia mediului, denumita in continuare APM, si planul de gestionare a deseurilor pentru municipiul Bucuresti, denumit in continuare PMGD, de catre Consiliul General al Municipiului Bucuresti in colaborare cu autoritatea publica teritorala pentru protectia mediului Bucuresti.

(2) PJGD se aproba prin hotarare a consiliului judetean, iar PMGD, prin hotarare a Consiliului General al Municipiului Bucuresti, cu avizul APM sau ARPM, dupa caz.

Art. 40 (1) Realizarea studiilor, expertizelor si proiectelor necesare pentru elaborarea planurilor de gestionare a deseurilor poate fi incredintata cu respectarea prevederilor legale privind achizitiile publice.

(2) Elaborarea si avizarea planurilor de gestionare a deseurilor se fac cu respectarea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe. (3) Autoritatile publice si operatorii economici au obligatia furnizarii datelor necesare elaborarii planurilor, potrivit prevederilor legale.

Art. 41 (1) Planurile de gestionare a deseurilor cuprind o analiza a situatiei actuale in domeniul gestionarii tuturor categoriilor de deseuri, precum si masurile care trebuie luate pentru imbunatatirea conditiilor de mediu in cazul pregatirii pentru reutilizare, reciclare, valorificare si eliminare, precum si o evaluare a modului in care planurile vor ajuta la punerea in aplicare a obiectivelor si dispozitiilor prezentei legi.

(2) Planurile prevazute la alin. (1), luand in considerare nivelul geografic si acoperirea zonei de planificare, trebuie sa contina cel putin urmatoarele:

a) obiectivele si prioritatile autoritatilor administratiei publice locale in vederea indeplinirii obligatiilor din domeniul gestionarii deseurilor;

b) tipul, cantitatea si sursa deseurilor generate in teritoriu, deseurile care ar putea fi expediate de pe sau pe teritoriul national, precum si o evaluare a evolutiei viitoare a fluxurilor de deseuri;

c) schemele existente de colectare a deseurilor si principalele instalatii de eliminare si valorificare, inclusiv orice aranjamente speciale pentru uleiurile uzate, deseurile periculoase sau fluxurile de deseuri abordate de legislatia specifica;

d) o evaluare a necesarului de noi scheme de colectare, inchiderea instalatiilor de deseuri existente, infrastructura suplimentara pentru instalatiile de deseuri potrivit prevederilor art. 24 si, daca este cazul, investitiile legate de acestea;

e) informatii suficiente cu privire la criteriile de identificare a amplasamentului si la capacitatea viitoare de eliminare sau de operare a instalatiilor majore de valorificare, daca este cazul;

f) politici generale de gestionare a deseurilor, inclusiv tehnologii si metode planificate de gestionare a deseurilor sau politici privind deseurile care ridica probleme specifice de gestionare;

g) estimarea costurilor pentru investitiile privind operatiile de valorificare si eliminare;

h) etapele care trebuie urmarite de autoritatile responsabile pentru indeplinirea prevederilor prezentei legi;

i) modul de implementare a planurilor de gestionare a deseurilor;

j) orice alte informatii relevante necesare pentru asigurarea indeplinirii obiectivelor prezentei legi.

(3) Luand in considerare nivelul geografic si acoperirea zonei de planificare, planurile prevazute la alin. (1) pot contine:

a) aspectele organizationale legate de gestionarea deseurilor, inclusiv o descriere a alocarii responsabilitatilor intre actorii publici si privati care se ocupa cu gestionarea deseurilor;

b) o analiza a utilitatii si a adecvarii utilizarii instrumentelor economice si de alta natura pentru rezolvarea diverselor probleme legate de deseuri, luand in considerare necesitatea mentinerii unei bune functionari a pietei interne;

c) utilizarea unor campanii de sensibilizare si de informare adresate publicului larg sau unor categorii speciale de consumatori;

d) siturile contaminate istoric de eliminare a deseurilor si masuri pentru reabilitarea acestora.

(4) Planurile de gestionare a deseurilor respecta cerintele privind gestionarea deseurilor stabilite prin art. 23 din Hotararea Guvernului nr. 621/2005, cu modificarile si completarile ulterioare, si prin art. 6 alin. (1) din Hotararea Guvernului nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor, cu modificarile si completarile ulterioare.

§ 27. Programe de prevenire a generarii deseurilor

Art. 42 (1) Autoritatea publica centrala pentru protectia mediului, potrivit prevederilor art. 1 si 4, adopta, pana la data de 12 decembrie 2013, programe de prevenire a generarii deseurilor la nivel national.

(2) Programele de prevenire a generarii deseurilor pot sa faca parte din planurile de gestionare a deseurilor prevazute la art. 37, din alte programe de politici de mediu sau sa fie elaborate ca programe distincte.

(3) In cazul in care programele prevazute la alin. (1) sunt integrate in planurile de gestionare a deseurilor sau in alte programe, masurile de prevenire a generarii deseurilor trebuie identificate clar.

(4) Programele prevazute la alin. (1) stabilesc obiective de prevenire a generarii deseurilor.

(5) Autoritatea publica centrala pentru protectia mediului descrie masurile de prevenire existente si evalueaza utilitatea exemplelor de masuri prevazute in anexa nr. 5 sau a altor masuri corespunzatoare.

(6) Scopul obiectivelor si masurilor prevazute la alin. (4) si (5) este eliminarea legaturii dintre cresterea economica si impactul asupra mediului asociat cu generarea de deseuri.

(7) Autoritatea publica centrala pentru protectia mediului stabileste valorile de referinta calitative sau cantitative specifice, adecvate pentru masurile de prevenire a generarii deseurilor, adoptate pentru a monitoriza si evalua progresul masurilor, si poate stabili si alte obiective calitative ori cantitative si indicatori specifici pe langa cele prevazute de legislatia comunitara, pe baza unor studii de evaluare.

Art. 43 (1) Persoana juridica ce exercita o activitate de natura comerciala sau industriala, avand in vedere rezultatele unui audit de deseuri, este obligata sa intocmeasca si sa implementeze, incepand cu anul 2012, un program de prevenire si reducere a cantitatilor de deseuri generate din activitatea proprie sau, dupa caz, de la orice produs fabricat, inclusiv masuri care respecta un anumit design al produselor, si sa adopte masuri de reducere a periculozitatii deseurilor. (2) Programul prevazut la alin. (1) se poate elabora si de catre o terta persoana/asociatie profesionala. § 28. Evaluarea/Monitorizarea si revizuirea planurilor si a programelor

Art. 44 (1) PNGD se monitorizeaza anual de catre autoritatea publica centrala pentru protectia mediului prin ANPM, se evalueaza cel putin o data la 6 ani si se revizuieste, dupa caz. (2) PJGD se monitorizeaza anual, se evalueaza de catre APM o data la 2 ani si se revizuiesc, dupa caz. (3) Revizuirea PJGD se realizeaza de catre consiliul judetean, in baza recomandarilor raportului de monitorizare/evaluare intocmit de APM. (4) Revizuirea PRGD se realizeaza de catre ARPM impreuna cu toate consiliile judetene din regiunea respectiva, in baza recomandarilor raportului de monitorizare/evaluare intocmit de ARPM. (5) Revizuirea PNGD se realizeaza de catre autoritatea publica centrala pentru protectia mediului, in baza recomandarilor raportului de monitorizare/evaluare intocmit de ANPM. Art. 45 PRGD se monitorizeaza anual, se evalueaza o data la 2 ani si se revizuiesc, dupa caz, de catre ARPM impreuna cu toate consiliile judetene din regiunea respectiva.

§ 29. Participarea publicului

Art. 46 (1) Autoritatile publice teritoriale pentru protectia mediului care elaboreaza si promoveaza planurile de gestionare a deseurilor si programele de prevenire a generarii deseurilor afiseaza pe site-ul propriu planurile si programele, astfel incat partile interesate, autoritatile relevante, precum si publicul sa aiba:

a) posibilitatea de a participa la elaborarea lor;

b) acces la acestea, odata elaborate.

(2) Participarea partilor interesate, a autoritatilor relevante si a publicului la elaborarea planurilor si programelor promovate se realizeaza in cadrul procedurii de evaluare de mediu pentru acele planuri si programe care sunt supuse acestei proceduri, in conformitate cu prevederile Hotararii Guvernului nr. 1.076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe, cu modificarile ulterioare.

§ 30. Cooperarea

Art. 47 Autoritatile publice coopereaza, daca este cazul, cu alte state membre interesate si cu Comisia Europeana la elaborarea planurilor de gestionare a deseurilor si a programelor de prevenire a generarii deseurilor prevazute la art. 37 si 42.

§ 31. Raportari

Art. 48 (1) Autoritatile publice teritoriale pentru protectia mediului informeaza autoritatea publica centrala pentru protectia mediului cu privire la adoptarea sau revizuirea planurilor si programelor elaborate la nivel local/regional prevazute la art. 38 si 39.

(2) Autoritta publica centrala pentru protectia mediului informeaza Comisia Europeana cu privire la adoptarea sau modificarea planurilor si programelor prevazute la art. 37 si 42.

(3) La fiecare 3 ani, autoritatea publica centrala pentru protectia mediului informeaza Comisia Europeana, prin prezentarea unor rapoarte sectoriale in format electronic, cu privire la implementarea prevederilor prezentei legi.

(4) Aceste rapoarte contin informatii cu privire la gestionarea uleiurilor uzate si la progresele inregistrate in punerea in aplicare a programelor de prevenire a generarii deseurilor si, dupa caz, informatii despre masurile aplicabile, asa cum este prevazut la art. 12, privind responsabilitatea producatorului.

(5) Raportul prevazut la alin. (3) se transmite Comisiei Europene de catre autoritatea publica centrala pentru protectia mediului, in termen de 9 luni de la incheierea perioadei de 3 ani pentru care se intocmeste.

§ 32. Pastrarea evidentei

Art. 49 (1) Producatorii de deseuri, detinatorii de deseuri, comerciantii si brokerii, asa cum sunt definiti in anexa nr. 1, precum si operatorii economici care desfasoara activitati de tratare a deseurilor sunt obligati sa asigure evidenta gestiunii deseurilor pentru fiecare tip de deseu, in conformitate cu modelul prevazut in anexa nr. 1 la Hotararea Guvernului nr. 856/2002, cu completarile ulterioare, si sa o transmita anual agentiei judetene pentru protectia mediului.

(2) Producatorii si detinatorii de deseuri persoane juridice, pe langa evidenta prevazuta la alin. (1), trebuie sa pastreze buletinele de analiza care caracterizeaza deseurile periculoase generate din propria activitate si sa le transmita, la cerere, autoritatilor competente pentru protectia mediului.

(3) Agentia pentru protectia mediului pastreaza pentru scopuri statistice, cel putin 5 ani, evidentele prevazute la alin. (1).

(4) Persoanele juridice/Persoanele fizice autorizate, precum si producatorii de deseuri periculoase, operatorii economici care sunt autorizati pentru colectarea si transportul deseurilor periculoase sau care actioneaza in calitate de comercianti ori brokeri sunt obligati sa tina o evidenta cronologica a cantitatii, naturii, originii si, dupa caz, a destinatiei, a frecventei, a mijlocului de transport, a metodei de tratare, precum si a operatiunilor prevazute in anexele nr. 2 si 3 si sa o puna la dispozitia autoritatilor competente, la cererea acestora.

(5) Operatorii economici prevazuti la alin. (1) sunt obligati sa pastreze evidenta gestiunii deseurilor cel putin 3 ani, cu exceptia operatorilor economici care desfasoara activitati de transport, care trebuie sa pastreze evidenta timp de cel putin 12 luni.

(6) La cererea autoritatilor competente sau a unui detinator anterior sunt furnizate documentele justificative conform carora operatiunile de gestionare au fost efectuate.

(7) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), institutiile care desfasoara activitati care privesc apararea tarii si securitatea nationala transmit evidenta gestiunii deseurilor anual, centralizat, la autoritatea publica centrala pentru protectia mediului.

(8) ANPM centralizeaza informatiile prevazute in anexa nr. 1 la Hotararea Guvernului nr. 856/2002, cu completarile ulterioare, colectate de agentiile pentru protectia mediului. § 33. Atributii si raspunderi ale autoritatilor competente ale administratiei publice centrale si locale

Art. 50 (1) Autoritatea competenta de decizie si control in domeniul gestionarii deseurilor este Ministerul Mediului si Schimbarilor Climatice.

(2) Alte autoritati publice cu atributii in domeniul gestionarii deseurilor sunt: Ministerul Sanatatii, Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, Ministerul Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Varstnice, Ministerul Economiei, Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice, Ministerul Apararii Nationale, institutiile de ordine publica si siguranta nationala si autoritatile administratiei publice locale.

Art. 51 Ministerul Mediului si Schimbarilor Climatice are urmatoarele atributii:

a) elaboreaza Strategia nationala de gestionare a deseurilor si PNGD;

b) initiaza si propune spre adoptare proiecte de acte normative care privesc gestionarea deseurilor;

c) avizeaza reglementarile specifice in domeniul gestionarii deseurilor, elaborate de celelalte autoritati publice;

d) monitorizeaza impactul activitatilor de producere si gestionare a deseurilor asupra factorilor de mediu;

e) controleaza si reglementeaza, prin unitatile subordonate, activitatile de gestionare a deseurilor, in conformitate cu atributiile si competentele stabilite prin lege;

f) autorizeaza, prin unitatile sale subordonate, operatiunile prevazute in anexele nr. 2 si 3;

g) prezinta anual Guvernului rapoarte privind gestionarea deseurilor;

h) organizeaza impreuna cu celelalte autoritati publice centrale si locale si cu organizatiile neguvernamentale programe de instruire si educare a populatiei in domeniul gestionarii deseurilor;

i) gestioneaza asistenta financiara din fonduri externe nerambursabile acordate Romaniei pentru domeniul gestiunii deseurilor, in limita domeniului sau de activitate;

j) indeplineste functia de autoritate de management in sectorul gestiunii deseurilor pentru proiectele finantate de asistenta financiara din fonduri externe nerambursabile acordate Romaniei.

Art. 52 Ministerul Sanatatii are urmatoarele atributii:

a) evalueaza, prin structurile competente, posibilul impact asupra sanatatii populatiei determinat de functionarea obiectivelor generatoare de deseuri de orice fel si/sau a obiectivelor care proceseaza deseuri;

b) elaboreaza strategia si programul de gestionare a deseurilor rezultate din activitatea medicala si orice alte activitati care genereaza deseurile prevazute la pct. 18 din anexa nr. 2 la Hotararea Guvernului nr. 856/2002, cu completarile ulterioare, la nivel national, si asigura conditiile de ducere la indeplinire a acestora;

c) elaboreaza reglementari specifice pentru gestionarea deseurilor provenite din activitatile medicale si orice alte activitati care genereaza deseurile prevazute la pct. 18 din anexa nr. 2 la Hotararea Guvernului nr. 856/2002, cu completarile ulterioare, cu avizul autoritatii publice centrale pentru protectia mediului;

d) monitorizeaza si controleaza activitatile de gestionare a deseurilor, in conformitate cu atributiile si competentele stabilite prin lege;

e) coordoneaza implementarea prevederilor legislative in domeniul gestionarii deseurilor rezultate din activitatea medicala si orice alte activitati care genereaza deseurile prevazute la pct. 18 din anexa nr. 2 la Hotararea Guvernului nr. 856/2002, cu completarile ulterioare;

f) aproba fonduri autoritatilor de sanatate publica judetene si a municipiului Bucuresti pentru monitorizarea si controlul activitatilor legate de gestionarea deseurilor rezultate din activitatea medicala la nivel local;

g) gestioneaza baza de date a deseurilor rezultate din activitatea medicala si orice alte activitati care genereaza deseurile prevazute la pct. 18 din anexa nr. 2 la Hotararea Guvernului nr. 856/2002, cu completarile ulterioare;

h) asigura, la nivelul fiecarei unitati sanitare, prin Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, fondurile necesare pentru gestinarea deseurilor.

Art. 53 Ministerul Economiei are urmatoarele atributii:

a) elaboreaza strategii, programe si politici sectoriale de dezvoltare a activitatilor industriale, cu includerea aspectelor legate de gestionarea deseurilor industriale de reconstructie ecologica, si urmareste implementarea acestora;

b) initiaza reglementari specifice pentru gestionarea diferitelor tipuri de deseuri industriale, precum si pentru operatiunile de reciclare si de valorificare a acestor deseuri, cu avizul autoritatii publice centrale pentru protectia mediului;

c) coordoneaza si supravegheaza activitatea de reciclare a deseurilor industriale.

Art. 54 Ministerul Transporturilor are urmatoarele atributii:

a) participa la elaborarea planurilor sectoriale de gestionare a deseurilor provenite din activitatile de transport si auxiliare si urmareste realizarea acestora de catre operatorii economici aflati in subordinea sau in coordonarea sa;

b) participa la elaborarea reglementarilor specifice privind gestionarea deseurilor provenite din activitatile de transport si auxiliare;

c) participa la elaborarea de reglementari specifice pentru controlarea activitatii de transport al deseurilor.

Art. 55 Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale are urmatoarele atributii:

a) elaboreaza strategii si programe sectoriale de gestionare a deseurilor rezultate din agricultura si din industria alimentara si urmareste realizarea acestora de catre societatile reglementate de Legea societatilor nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si alti operatori economici din aceste sectoare economice;

b) participa la elaborarea de reglementari specifice privind gestionarea deseurilor provenite din agricultura si din industria alimentara;

c) avizeaza propunerile de amplasamente pe terenurile cu destinatie agricola pentru instalatii pentru gestionarea deseurilor, depozite de deseuri etc.;

d) aproba si controleaza modul de utilizare a deseurilor pentru fertilizarea sau ameliorarea solurilor in agricultura.

Art. 56 Ministerul Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Varstnice are urmatoarele atributii:

a) initiaza si promoveaza, impreuna cu alte autoritati competente, acte normative privind securitatea si protectia muncii in domeniul gestionarii deseurilor;

b) controleaza, prin intermediul institutiilor abilitate din subordine, si reglementeaza activitatile de gestionare a deseurilor, in conformitate cu atributiile si competentele stabilite prin lege.

Art. 57 (1) Gestionarea deseurilor care sunt generate in urma operatiunilor care au loc in sectorul administrativ al Ministerului Apararii Nationale se supune prevederilor prezentei legi, in masura in care aplicarea acesteia nu pericliteaza pastrarea secretului si/sau securitatea nationala.

(2) Pentru alte cazuri decat cele prevazute la alin. (1), Ministerul Apararii Nationale elaboreaza reglementari specifice pentru gestionarea deseurilor, avizate de autoritatea publica centrala pentru protectia mediului.

(3) Prin ordin comun al ministrului apararii nationale si al ministrului mediului si schimbarilor climatice, controlul respectarii de catre unitatile din subordinea Ministerului Apararii Nationale a prevederilor prezentei legi si ale altor reglementari privind deseurile se realizeaza de catre Garda Nationala de Mediu si personalul cu atributii specifice din cadrul Ministerului Apararii Nationale.

Art. 58 Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice are urmatoarele atributii:

a) participa la elaborarea planurilor de gestionare a deseurilor in domeniul serviciilor publice de gospodarie comunala si asigura conditiile de ducere la indeplinire a acestora;

b) sprijina administratiile publice locale in indeplinirea atributiilor si raspunderilor ce le revin pentru aplicarea si respectarea prevederilor prezentei legi si a altor prevederi legale referitoare la deseuri.

Art. 59 (1) Autoritatile administratiei publice locale, inclusiv a municipiului Bucuresti, au urmatoarele obligatii: A. la nivel de comune, orase si municipii, inclusiv la nivelul municipiului Bucuresti:

a) asigura implementarea la nivel local a obligatiilor privind gestionarea deseurilor asumate prin Tratatul de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana;

b) urmaresc si asigura indeplinirea prevederilor din PRGD si PJGD;

c) elaboreaza strategii si programe proprii pentru gestionarea deseurilor;

d) hotarasc asocierea sau cooperarea cu alte autoritati ale administratiei publice locale, cu persoane juridice romane sau straine, cu organizatii neguvernamentale si cu alti parteneri sociali pentru realizarea unor lucrari de interes public privind gestiunea deseurilor, in conditiile prevazute de lege;

e) asigura si raspund pentru colectarea separata, transportul, neutralizarea, valorificarea si eliminarea finala a deseurilor, inclusiv a deseurilor menajere periculoase, potrivit prevederilor legale in vigoare;

f) asigura spatiile necesare pentru colectarea separata a deseurilor, dotarea acestora cu containere specifice fiecarui tip de deseu, precum si functionalitatea acestora;

g) asigura informarea prin mijloace adecvate a locuitorilor asupra sistemului de gestionare a deseurilor din cadrul localitatilor;

h) actioneaza pentru refacerea si protectia mediului;

i) asigura si raspund pentru monitorizarea activitatilor legate de gestionarea deseurilor rezultate din activitatea medicala; B. la nivel judetean si la nivelul municipului Bucuresti:

a) elaboreaza, adopta si revizuiesc PJGD/PMGD si participa la elaborarea PRGD;

b) coordoneaza activitatea consiliilor locale, in vederea realizarii serviciilor publice de interes judetean privind gestionarea deseurilor;

c) acorda consiliilor locale sprijin si asistenta tehnica in implementarea PJGD si PRGD;

d) hotarasc asocierea sau cooperarea cu alte autoritati ale administratiei publice locale, cu persoane juridice romane sau straine, cu organizatii neguvernamentale si cu alti parteneri sociali pentru realizarea unor lucrari de interes public privind gestiunea deseurilor, in conditiile prevazute de lege;

e) analizeaza propunerile facute de consiliile locale, in vederea elaborarii de prognoze pentru refacerea si protectia mediului;

f) urmaresc si asigura respectarea de catre consiliile locale a prevederilor prezentei legi;

g) asigura monitorizarea activitatilor legate de gestionarea deseurilor rezultate din activitatea medicala.

(2) Autoritatile administratiei publice locale a unitatilor administrativ-teritorale si a municipiului Bucuresti aproba, prin hotarari ale consiliului local/judetean/general, masurile necesare pentru interzicerea abandonarii, aruncarii sau gestionarii necontrolate a deseurilor.

(3) Pentru deseurile generate in gospodariile populatiei, autoritatile administratiei publice locale a unitatilor administrativteritoriale si a municipiului Bucuresti si, dupa caz, Asociatia de dezvoltare intercomunitara incheie contracte, parteneriate sau alte forme de colaborare cu persoanele juridice care preiau obligatiile producatorilor pentru fluxurile de deseuri reglementate prin acte normative care transpun directive individuale in vederea indeplinirii obiectivelor stabilite de acestea.

§ 34. Controlul

Art. 60 (1) Operatorii economici care efectueaza operatiuni de tratare a deseurilor, precum si cei care, cu titlu profesional, asigura colectarea sau transportul deseurilor, comerciantii, brokerii si producatorii de deseuri periculoase fac obiectul unor controale periodice corespunzatoare efectuate de autoritatile competente.

(2) Controalele privind colectarea, reciclarea, valorificarea, tratarea, eliminarea si transportul deseurilor se efectueaza de catre reprezentanti ai Garzii Nationale de Mediu si au in vedere, in mod deosebit, originea, natura, cantitatea si destinatia acestora.

(3) Autoritatile competente pot tine seama de inregistrarile efectuate in baza Schemei comunitare de management de mediu si audit (EMAS), in special in ceea ce priveste frecventa si intensitatea controalelor.

(4) In unitatile din sistemul de aparare, ordine publica si securitate nationala controlul pentru aplicarea prevederilor prezentei legi se realizeaza de catre structurile interne de specialitate din cadrul acestora.

§ 35. Sanctiuni

Art. 61 (1) Urmatoarele fapte constituie contraventie si se sanctioneaza dupa cum urmeaza:

a) cu amenda de la 1.000 lei la 2.000 lei, pentru persoanele fizice, si de la 20.000 lei la 40.000 lei, pentru persoanele juridice, incalcarea dispozitiilor art. 8 alin. (1), (2) si (4), art. 13, 14, art. 15 alin. (1) lit. a) si b), art. 17 alin. (2), art. 19 alin. (2) lit. a), c) si d), alin. (3) si (4), art. 22 alin. (1) si (2), art. 26 alin. (1), art. 27 alin. (1), art. 28 alin. (1), art. 32 alin. (1);

b) cu amenda de la 15.000 lei la 30.000 lei, nerespectarea art. 22 alin. (3), art. 40 alin. (3) si art. 49 alin. (1), (2), (4) si (5); c) cu amenda de la 5.000 lei la 15.000 lei, neindeplinirea obligatiilor si responsabilitatilor ce le revin autoritatilor administratiei publice locale, potrivit prevederilor art. 17 alin. (1), art. 31 alin. (1) si (3) si art. 59.

(2) Constatarea contraventiilor si aplicarea amenzilor prevazute la alin. (1) se realizeaza, dupa caz, de comisari si persoane imputernicite din cadrul Garzii Nationale de Mediu, precum si din cadrul autoritatilor administratiei publice locale, conform atributiilor stabilite prin lege.

(3) Constatara contraventiilor si aplicarea amenzilor prevazute la alin. (1) in obiectivele, incintele si zonele apartinand structurilor componente ale sistemului de aparare, ordine publica si securitate nationala se realizeaza de catre personalul specializat din cadrul Garzii Nationale de Mediu impreuna cu structurile specializate din cadrul Ministerului Apararii Nationale, Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului Roman de Informatii, Serviciului de Informatii Externe, Serviciului de Protectie si Paza si Serviciului de Telecomunicatii Speciale.

(4) Contravenientul poate achita pe loc sau in termen de cel mult 48 de ore de la data incheierii procesului-verbal ori, dupa caz, de la data comunicarii acestuia jumatate din minimul amenzii prevazute la alin. (1), agentul constatator facand mentiune despre aceasta posibilitate in procesulverbal de constatare si sanctionare a contraventiei.

(5) Impotriva procesului-verbal de constatare a contraventiei si de aplicare a sanctiunii se poate face plangere la instanta competenta, in termen de 15 zile de la data comunicarii procesuluiverbal de contraventie.

Art. 62 Prevederile referitoare la contraventiile prevazute la art. 61 se completeaza cu dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile si completarile ulterioare.

Art. 63 (1) Constituie infractiuni si se pedepsesc cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani sau cu amenda urmatoarele fapte:

a) importul de aparate, instalatii, echipamente, utilaje, substante si produse folosite si uzate, din categoria deseurilor interzise la import;

b) neluarea sau nerespectarea masurilor obligatorii in desfasurarea activitatilor de colectare, tratare, transport, valorificare si eliminare a deseurilor periculoase;

c) comercializarea, abandonarea si/sau neasigurarea incarcaturii deseurilor pe durata si pe parcursul tranzitarii teritoriului Romaniei;

d) refuzul de returnare in tara de origine a deseurilor introduse in tara in alte scopuri decat cel al eliminarii si pentru care s-a dispus masura returnarii de catre autoritatea competenta;

e) introducerea in tara a deseurilor in scopul eliminarii si/sau neutilizarea acestora in scopul pentru care au fost introduse;

f) acceptarea de catre operatorii de depozite/incineratoare, in vederea eliminarii, a deseurilor introduse ilegal in tara si/sau a deseurilor introduse in tara in alte scopuri decat cel al eliminarii si care nu au putut fi utilizate in scopul pentru care au fost introduse.

(2) Tentativa se pedepseste.

§ 36. Dispozitii finale

Art. 64 Administratiile zonelor libere sunt obligate sa aplice prevederile prezentei legi in zonele pe care le administreaza.

Art. 65 La propunerea autorittii ublice centrale pentru protectia mediului, Guvernul va aproba prin hotarare modalitatea de gestionare a categoriilor de deseuri prevazute in prezenta lege.

Art. 66 Accesul publicului la fundamentarea deciziilor privind realizarea unor proiecte de investitii, precum si a planurilor nationale, judetene si sectoriale privind gestionarea deseurilor se face in conditiile legii.

Art. 67 (1) Anexele nr. 1-5 fac parte integranta din prezenta lege.

(2) Anexele se actualizeaza prin hotarare a Guvernului.

Art. 68 (1) La data intrarii in vigoare a prezentei legi orice trimitere la art. 53 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deseurilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 426/2001, cu modificarile si completarile ulterioare, se considera a fi facuta la art. 63 din prezenta lege.

(2) La data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deseurilor, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 283 din 22 iunie 2000, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 426/2001, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 16/2001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 104 din 7 februarie 2002, cu modificarile ulterioare.

(3) Dispozitiile referitoare la contraventii intra in vigoare la 30 de zile de la data publicarii prezentei legi in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I. *** Prezenta lege transpune in legislatia nationala Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deseurile si de abrogare a anumitor directive, publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE) seria L nr. 312 din 22 noiembrie 2008.

ANEXA Nr. 1 – Semnificatia unor termeni in sensul prezentei legi 1. audit de deseuri – o evaluare sistematica, documentata, periodica si obiectiva a performantei sistemului de management si a proceselor de gestiune a deseurilor cu scopul de a facilita controlul managementului deseurilor si al valorificarii deseurilor generate, precum si de a evalua respectarea politicii de mediu, inclusiv realizarea obiectivelor, performanta intreprinderii referitoare la prevenirea si reducerea producerii de deseuri din propria activitate si performanta intreprinderii referitoare la reducerea nocivitatii deseurilor;

2. autoritti competente – autoritatile publice pentru protectia mediului, respectiv autoritatea publica centrala pentru protectia mediului, Agentia Nationala pentru Protectia Mediului, agentiile pentru protectia mediului, Administratia Rezervatiei Biosferei “Delta Dunarii”, precum si alte autoritati care potrivit competentelor legale asigura reglementarea si controlul activitatilor in domeniul gestionarii deseurilor;

3. biodeseuri – deseuri biodegradabile provenite din gradini si parcuri, deseurile alimentare sau cele provenite din bucatariile gospodariilor private, restaurantelor, firmelor de catering ori din magazine de vanzare cu amanuntul, compatibile cu deseurile provenite din unitatile de prelucrare a produselor alimentare;

4. broker – orice intreprindere/operator economic care se ocupa de valorificarea sau eliminarea deseurilor in numele altor persoane, inclusiv brokerii care nu intra fizic in posesia deseurilor;

5. cele mai bune tehnici disponibile – cele mai bune tehnici disponibile potrivit prevederilor art. 2 alin. (1) lit. c) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 152/2005 privind prevenirea si controlul integrat al poluarii, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 84/2006, cu modificarile si completarile ulterioare;

6. colectare – strangerea deseurilor, inclusiv sortarea si stocarea preliminara a deseurilor in vederea transportarii la o instalatie de tratare;

7. colectare separata – colectarea in cadrul careia un flux de deseuri este pastrat separat in functie de tipul si natura deseurilor, cu scopul de a facilita tratarea specifica a acestora; 8. comerciant – orice intreprindere/operator economic care actioneaza in nume propriu pentru cumpararea si pentru vanzarea ulterioara a deseurilor, inclusiv acei comercianti care nu intra fizic in posesia deseurilor;

9. deseu – orice substanta sau obiect pe care detinatorul il arunca ori are intentia sau obligatia sa il arunce;

10. detinator de deseuri – producatorul deseurilor sau persoana fizica ori juridica ce se afla in posesia acestora;

11. deseuri periculoase – orice deseuri care prezinta una sau mai multe din proprietatile periculoase prevazute in anexa nr. 4 la lege;

12. eliminare – orice operatiune care nu este o operatiune de valorificare, chiar si in cazul in care una dintre consecintele secundare ale acesteia ar fi recuperarea de substante sau de energie. Anexa nr. 2 la lege stabileste o lista a operatiunilor de eliminare, lista care nu este exhaustiva;

13. evaluarea ciclului de viata – in legatura cu un produs, o evaluare a efectelor asupra mediului determinate de productia, distributia, comercializarea si utilizarea produsului, inclusiv valorificarea si eliminarea acestuia, inclusiv utilizarea energiei si materiilor prime si productia de deseuri din oricare dintre activitatile mentionate;

14. gestionarea deseurilor – colectarea, transportul, valorificarea si eliminarea deseurilor, inclusiv supervizarea acestor operatiuni si intretinerea ulterioara a amplasamentelor de eliminare, inclusiv actiunile intreprinse de un comerciant sau un broker; 15. pregatirea pentru reutilizare – operatiunile de verificare, curatare sau valorificare prin reparare, prin care produsele ori componentele produselor care au devenit deseuri sunt pregatite pentru a fi reutilizate fara nicio alta operatiune de pretratare;

16. prevenire – masurile luate inainte ca o substanta, un material sau un produs sa devina deseu, care reduc:

a) cantitatea de deseuri, inclusiv prin reutilizarea produselor sau prelungirea duratei de viata a acestora;

b) impactul negativ al deseurilor generate asupra mediului si sanatatii populatiei; sau c) continutul de substante nocive al materialelor si produselor;

17. producator de deseuri – orice persoana ale carei activitati genereaza deseuri, producator de deseuri sau orice persoana care efectueaza operatiuni de pretratare, amestecare ori de alt tip, care duc la modificarea naturii sau a compozitiei acestor deseuri;

18. reciclare – orice operatiune de valorificare prin care deseurile sunt transformate in produse, materiale sau substante pentru a-si indeplini functia initiala ori pentru alte scopuri. Aceasta include retratarea materialelor organice, dar nu include valorificarea energetica si conversia in vederea folosirii materialelor drept combustibil sau pentru operatiunile de umplere;

19. regenerarea uleiurilor uzate – orice proces de reciclare prin care uleiurile de baza pot fi produse prin rafinarea uleiurilor uzate, in special prin indepartarea contaminantilor, a produselor de oxidare si a aditivilor continuti de acestea;

20. reutilizare – orice operatiune prin care produsele sau componentele care nu au devenit deseuri sunt utilizate din nou in acelasi scop pentru care au fost concepute;

21. tratare – operatiunile de valorificare sau eliminare, inclusiv pregatirea prealabila valorificarii sau eliminarii; 22. trasabilitate – caracteristica unui sistem de a permite regasirea istoricului, a utilizarii sau a localizarii unui deseu prin identificari inregistrate;

23. uleiuri uzate – toate uleiurile minerale sau lubrifiantii sintetici ori uleiurile industriale care au devenit improprii folosintei pentru care au fost destinate initial, cum ar fi uleiurile utilizate de la motoarele cu combustie si de la sistemele de transmisie, uleiurile lubrifiante, uleiurile pentru turbine si cele pentru sistemele hidraulice;

24. valorificare – orice operatiune care are drept rezultat principal faptul ca deseurile servesc unui scop util prin inlocuirea altor materiale care ar fi fost utilizate intr-un anumit scop sau faptul ca deseurile sunt pregatite pentru a putea servi scopului respectiv in intreprinderi ori in economie in general. Anexa nr. 3 la lege stabileste o lista a operatiunilor de valorificare, lista care nu este exhaustiva.

ANEXA Nr. 2 – Operatiunile de eliminare D 1 – depozitarea in sau pe sol, de exemplu, depozite de deseuri si altele asemenea; D 2 – tratarea solului, de exemplu, biodegradarea deseurilor lichide sau a namolurilor in sol si altele asemenea; D 3 – injectarea in adancime, de exemplu, injectarea deseurilor care pot fi pompate in puturi, saline sau depozite geologice naturale si altele asemenea; D 4 – acumulare la suprafata, de exemplu, depunerea de deseuri lichide sau a namolurilor in bazine, iazuri sau lagune si altele asemenea; D 5 – depozite special construite, de exemplu, depunerea in compartimente separate etanse, care sunt acoperite si izolate unele fata de celelalte si fata de mediul inconjurator si altele asemenea; D 6 – evacuarea intr-o masa de apa, cu exceptia marilor/oceanelor; D 7 – evacuarea in mari/oceane, inclusiv eliminarea in subsolul marin; D 8 – tratarea biologica neprevazuta in alta parte in prezenta anexa, care genereaza compusi sau mixturi finale eliminate prin intermediul uneia dintre operatiunile numerotate de la D 1 la D 12; D 9 – tratarea fizico-chimica neprevazuta in alta parte in prezenta anexa, care genereaza compusi sau mixturi finale eliminate prin intermediul uneia dintre operatiunile numerotate de la D 1 la D 12, de exemplu, evaporare, uscare, calcinare si altele asemenea; D 10 – incinerarea pe sol; D 11 – incinerarea pe mare. Aceasta operatiune este interzisa de legislatia Uniunii Europene si de conventii internationale; D 12 – stocarea permanenta, de exemplu, plasarea de recipiente intr-o mina si altele asemenea; D 13 – amestecarea anterioara oricarei operatiuni numerotate de la D 1 la D 12. In cazul in care nu exista niciun alt cod D corespunzator, aceasta include operatiunile preliminare inainte de eliminare, inclusiv preprocesarea, cum ar fi, printre altele, sortarea, sfaramarea, compactarea, granularea, uscarea, maruntirea uscata, conditionarea sau separarea inainte de supunerea la oricare dintre operatiunile numerotate de la D 1 la D 12; D 14 – reambalarea anterioara oricarei operatiuni numerotate de la D 1 la D 13; D 15 – stocarea inaintea oricarei operatiuni numerotate de la D 1 la D 14, excluzand stocarea temporara, inaintea colectarii, in zona de generare a deseurilor. Stocare temporara inseamna stocare preliminara potrivit prevederilor pct. 6 din anexa nr. 1 la lege.

ANEXA Nr. 3 – Operatiuni de valorificare R 1 – intrebuintarea in principal drept combustibil sau ca alta sursa de energie*); ——– *) Aceasta include instalatii de incinerare destinate in principal tratarii deseurilor municipale solide, numai in cazul in care randamentul lor energetic este egal sau mai mare decat: – 0,60 pentru instalatiile care functioneaza si sunt autorizate in conformitate cu legislatia comunitara aplicabila inainte de 1 ianuarie 2009; – 0,65 pentru instalatiile autorizate dupa 31 decembrie 2008, folosindu-se urmatoarea formula: Eficienta energetica = [Ep – (Ef + Ei)]/0,97 x (Ew + Ef), unde: – Ep reprezinta productia anuala de energie sub forma de caldura sau electricitate. Aceasta este calculata inmultind energia produsa sub forma de electricitate cu 2,6 si energia produsa sub forma de caldura pentru utilizare comerciala (GJ/an) cu 1,1; – Ef reprezinta consumul anual de energie al sistemului, provenita din combustibili, care contribuie la productia de aburi (GJ/an); – Ew reprezinta energia anuala continuta de deseurile tratate, calculata pe baza valorii calorice nete inferioare a deseurilor (GJ/an); – Ei reprezinta energia anuala importata, exclusiv Ew si Ef (GJ/an); – 0,97 este un coeficient care reprezinta pierderile de energie datorate reziduurilor generate in urma incinerarii si radierii. Aceasta formula se aplica in conformitate cu documentul de referinta privind cele mai bune tehnici existente pentru incinerarea deseurilor. ——- R 2 – valorificarea/regenerarea solventilor; R 3 – reciclarea/valorificarea substantelor organice care nu sunt utilizate ca solventi (inclusiv compostarea si alte procese de transformare biologica). Aceasta include si gazeificarea si piroliza care folosesc componentele ca produse chimice; R 4 – reciclarea/valorificarea metalelor si compusilor metalici; R 5 – reciclarea/valorificarea altor materiale anorganice. Aceasta include si tehnologiile de curatire a solului care au ca rezultat operatiuni de valorificare a solului si de reciclare a materialelor de constructie anorganice; R 6 – regenerarea acizilor sau a bazelor; R 7 – valorificarea componentilor utilizati pentru reducerea poluarii; R 8 – valorificarea componentelor catalizatorilor; R 9 – rerafinarea petrolului sau alte reutilizari ale petrolului; R 10 – tratarea terenurilor avand drept rezultat beneficii pentru agricultura sau pentru imbunatatirea ecologica; R 11 – utilizarea deseurilor obtinute din oricare dintre operatiunile numerotate de la R 1 la R 10; R 12 – schimbul de deseuri in vederea expunerii la oricare dintre operatiunile numerotate de la R 1 la R 11. In cazul in care nu exista niciun alt cod R corespunzator, aceasta include operatiunile preliminare inainte de valorificare, inclusiv preprocesarea, cum ar fi, printre altele, demontarea, sortarea, sfaramarea, compactarea, granularea, maruntirea uscata, conditionarea, reambalarea, separarea si amestecarea inainte de supunerea la oricare dintre operatiunile numerotate de la R 1 la R 11; R 13 – stocarea deseurilor inaintea oricarei operatiuni numerotate de la R 1 la R 12 (excluzand stocarea temporara inaintea colectarii, la situl unde a fost generat deseul). Stocare temporara inseamna stocare preliminara, potrivit prevederilor pct. 6 din anexa nr. 1 la lege.

ANEXA Nr. 4 – Proprietati ale deseurilor care fac ca acestea sa fie periculoase H 1 – “Explozive”: substante si preparate care pot exploda sub efectul unei scantei sau care sunt mai sensibile la socuri ori frecare decat dinitrobenzenul; H 2 – “Oxidante”: substante si preparate care produc reactii puternic exoterme in contact cu alte substante, mai ales cu substante inflamabile; H 3-A – “Foarte inflamabile”: a) substante si preparate lichide care au punctul de aprindere sub 21 gC (inclusiv lichide extrem de inflamabile); sau b) substante si preparate care se pot incalzi pana la aprindere in contact cu aerul la temperatura ambianta, fara aport de energie; sau c) substante si preparate in stare solida care se pot aprinde cu usurinta dupa un contact scurt cu o sursa de aprindere si care continua sa arda ori sa se consume si dupa indepartarea sursei de aprindere; sau d) substante si preparate gazoase care se inflameaza in aer la presiune normala; sau e) substante si preparate care, in contact cu apa sau cu aerul umed, produc gaze foarte inflamabile in cantitati periculoase; H 3-B – “Inflamabile”: substante si preparate lichide care au punctul de aprindere egal sau mai mare de 21 gC si mai mic sau egal cu 55 gC; H 4 – “Iritante”: substantele si preparatele necorozive care, prin contact imediat, prelungit sau repetat cu pielea ori cu mucoasa, pot provoca inflamatii; H 5 – “Nocive”: substante si preparate care, in cazul in care sunt inhalate sau ingerate ori patrund prin piele, pot constitui riscuri limitate pentru sanatate; H 6 – “Toxice”: substante si preparate (inclusiv substante si preparate foarte toxice) care, in cazul in care sunt inhalate sau ingerate ori patrund prin piele, pot produce vatamari serioase, acute sau cronice pentru sanatate si pot fi chiar letale; H 7 – “Cancerigene”: substante si preparate care, in cazul in care sunt inhalate sau ingerate ori patrund prin piele, pot induce cancer sau cresterea incidentei lui; H 8 – “Corozive”: substante si preparate care pot distruge tesuturile vii la contactul cu acestea; H 9 – “Infectioase”: substante si preparate cu continut de microorganisme viabile sau toxine ale acestora care sunt cunoscute ca producand boli la om ori la alte organisme vii; H 10 – “Toxice pentru reproducere”: substante si preparate care, in cazul in care sunt inhalate sau ingerate ori patrund prin piele, pot induce malformatii congenitale neereditare sau cresterea incidentei acestora; H 11 – “Mutagene”: substante si preparate care, in cazul in care sunt inhalate sau ingerate ori patrund prin piele, pot produce defecte genetice ereditare sau cresterea incidentei acestora; H 12 – deseuri care emit gaze toxice sau foarte toxice in contact cu apa, aerul ori un acid; H 13 – “Sensibilizante”: substante si preparate care, in cazul in care sunt inhalate sau patrund prin piele, pot cauza o reactie de hipersensibilizare, astfel incat expunerea ulterioara la substanta sau preparatul respectiv poate produce efecte nefaste caracteristice; H 14 – “Ecotoxice”: deseuri care prezinta sau pot prezenta riscuri imediate ori intarziate pentru unul sau mai multe sectoare ale mediului inconjurator; H 15 – deseuri capabile prin orice mijloace, dupa eliminare, sa produca alta substanta, de exemplu, levigat, care poseda oricare din caracteristicile prezentate mai sus. 1. Atribuirea caracteristicilor de pericol “toxic” (si “foarte toxic”), “nociv”, “coroziv”, “iritant”, “cancerigen”, “toxic pentru reproducere”, “mutagen” si “ecotoxic” se bazeaza pe criteriile formulate in anexa nr. 1 la Hotararea Guvernului nr. 1.408/2008 privind clasificarea, ambalarea si etichetarea substantelor periculoase. 2. Atunci cand este cazul, se aplica valorile-limita enumerate in anexele la Hotararea Guvernului nr. 937/2010 privind clasificarea, ambalarea si etichetarea la introducerea pe piata a preparatelor periculoase. Metodele care trebuie utilizate sunt descrise in anexa la Hotararea Guvernului nr. 1.408/2008.

ANEXA Nr. 5 – Masuri de prevenire a generarii deseurilor prevazute la art. 42 din lege A. Masuri care pot afecta conditiile de baza referitoare la generarea de deseuri 1. Folosirea masurilor de planificare sau a altor instrumente economice care promoveaza utilizarea eficienta a resurselor 2. Promovarea cercetarii si a dezvoltarii in vederea realizarii de produse si tehnologii mai curate si mai economice si distribuirea si utilizarea rezultatelor cercetarii si dezvoltarii 3. Dezvoltarea unor indicatori eficienti si semnificativi ai presiunilor de mediu asociate generarii de deseuri, cu scopul de a contribui la prevenirea generarii de deseuri la toate nivelurile, de la compararea produselor la nivel comunitar, prin actiuni ale autoritatilor locale, pana la nivel national B. Masuri care pot afecta faza de proiectare, productie si distributie 1. Promovarea ecodesign-ului (integrarea sistematica a aspectelor de mediu in proiectarea produselor in scopul imbunatatirii performantei de mediu a acestora pe toata durata ciclului lor de viata) 2. Furnizarea de informatii privind tehnicile de prevenire a generarii deseurilor pentru a facilita punerea in aplicare a celor mai bune tehnici disponibile in functie de industrie 3. Organizarea de cursuri de formare pentru autoritatile competente pentru includerea cerintelor privind prevenirea generarii de deseuri in autorizatiile eliberate in temeiul prezentei legi si al Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 152/2005 privind prevenirea si controlul integrat al poluarii, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 84/2006, cu modificarile si completarile ulterioare 4. Includerea de masuri de prevenire a generarii de deseuri la instalatiile care nu intra sub incidenta Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 152/2005, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 84/2006, cu modificarile si completarile ulterioare Unde este cazul, astfel de masuri pot include evaluari sau planuri de prevenire a generarii de deseuri. 5. Organizarea de campanii de sensibilizare sau acordarea de ajutoare financiare in luarea deciziilor ori alte tipuri de sprijin pentru intreprinderi. Aceste masuri pot fi deosebit de eficiente in masura in care sunt concepute si adaptate pentru intreprinderile mici si mijlocii si sunt aplicate in retele de intreprinderi bine stabilite. 6. Utilizarea acordurilor voluntare, a grupurilor de consumatori/producatori sau a negocierilor sectoriale pentru a incuraja intreprinderile ori operatorii din sectoarele de activitate interesate sa isi stabileasca propriile planuri sau obiective privind prevenirea generarii deseurilor ori sa corecteze produsele sau ambalajele care genereaza prea multe deseuri 7. Promovarea unor sisteme certificate de gestionare a mediului, inclusiv EMAS si ISO 14001 C. Masuri care pot afecta faza de consum si de utilizare 1. Instrumente economice, cum ar fi stimulente pentru achizitii curate sau instituirea unei plati obligatorii de catre consumatori pentru un anumit articol ori un ambalaj care ar fi, in mod normal, furnizat gratuit 2. Organizarea unor campanii de sensibilizare si de informare directionate catre publicul larg sau catre o categorie specifica de consumatori 3. Promovarea de ecoetichete recunoscute si de incredere 4. Acorduri cu industria, cum ar fi, de exemplu, utilizarea unor grupuri de produse, ca acelea care sunt incluse in cadrul politicilor integrate ale produselor, sau acorduri cu vanzatorii cu amanuntul privind furnizarea de informatii referitoare la prevenirea generarii deseurilor si la produsele cu impact redus asupra mediului 5. In contextul contractelor de achizitii publice si private, includerea unor criterii de protectie a mediului si de prevenire a generarii deseurilor in cererile de oferta si in contracte, conform Manualului privind contractele de achizitii publice de mediu, publicat de Comisie la 29 octombrie 2004 6. Incurajarea reutilizarii si/sau a repararii produselor defecte sau a componentelor acestora, in special prin recurgerea la masuri educative, economice, logistice sau a altor masuri, cum ar fi sprijinirea ori infiintarea unor centre si retele acreditate de reparare si de reutilizare, in special in regiunile cu o densitate ridicata a populatiei.