Etichetă: stiri de mediu

Un mediu curat este indispensabil pentru o economie durabilă și o societate echitabilă. Planeta noastră se confruntă cu provocări fără precedent în ceea ce privește mediul, iar cumulate acestea reprezintă un pericol la adresa bunăstării noastre. Însă, vestea bună este că, nu e prea târziu să luăm măsuri ferme și să protejăm cu grijă ceea ce încă avem. Este absolut esențial să percepem clima, mediul, economia și societatea în care trăim ca fiind părți inseparabile ale aceluiași întreg. Planeta noastră este într-o permanentă schimbare, fapt la care contribuie și oamenii. Practicile de utilizare ale terenurilor, defrișările care au loc pe întregul glob duc la creșterea concentrațiilor de gaze din atmosferă, care în cele din urmă produc schimbări climatice la nivel mondial. Este evident și faptul că, aceste schimbări climatice afectează fiecare colț al planetei noastre. Anumite zone ar putea suferi din cauza valurilor de căldură extinse și a secetei, în timp ce alte zone se pot confrunta cu furtuni frecvente și puternice. Oamenii, mediul și natura sunt deopotrivă afectați de aceste schimbări.

Schimbările climatice, pierderea biodiversității și degradarea solului afectează sănătatea umană. Cele mai cunoscute impacturi asupra sănătății se referă la poluarea mediului înconjurător, la calitatea proastă a apei și la o igienă insuficientă. Te întrebi care e soluția? Soluția, ca și în cazul altor momente cruciale din istoria omenirii, stă într-un singur cuvânt și anume „educație”. Este esențial să nu mai așteptăm ca totul să se rezolve prin politici statale, ci să luăm măsuri din proprie inițiativă, astfel îi vom determina și pe ceilalți să ne urmeze exemplul. În acest mod, prin implicare activă, putem să evităm și să prevenim totodată, eventualele pericole la care suntem supuși constant. Un mediu sănătos, un univers sigur și o dezvoltare durabilă sunt repere pentru o educație fundamentală.

Oamenii au înțeles de-a lungul vieții că protecția mediului este un act de responsabilitate față de ei înșiși, cât și față de natură. Legislația de mediu este un aspect complex, de aceea vrem să asigurăm garanția succesului în rezolvarea cerințelor tale privind protecția mediului. Rezultatele unui specialist în domeniu sunt cea mai bună garanție atunci când apelezi la serviciile unui expert în serviciu de mediu. Specialiștii în acest domeniu, datorită expertizei și experienței lor, pot face diferența între un aer respirabil și un mediu poluat.

Dacă ai o afacere ce desfășoară activități cu un puternic impact asupra mediului sau deșeurile rezultate pot afecta, în orice măsură, mediul, indicat ar fi să apelezi la o firma de consultanță de mediu, care să te îndrume, prin intermediul specialiștilor pe care îi are, înspre îmbunătățirea calității impactului și obținerea actelor și certificărilor necesare funcționării. https://www.think-green.ro/ este soluția pentru tine. Apelează cu încredere la serviciile noastre, iar noi ne vom ocupa să îți satisfacem toate dorințele!

Ne poți contacta, de asemenea, și pe email-ul nostru: office@think-green.ro!

Coaliția pentru Economie Circulară a organizat azi un webinar pe această temă cu participarea ministrului Mediului, reprezentanți din Ministerul Economiei, AFM și delegați ai industriilor implicate.

“Taxa de 0,8 euro/kg pe ambalaje din plastic nereciclate a apărut în contextul în care în Uniunea Europeană sunt cantități mari de deșeuri care nu ajung să fie valorificate”, a deschis discuția Alexandru Laibăr, Directorul Executiv al Coaliției pentru Economie Circulară. Sumele urmează să fie plătite anual din bugetele naționale. La nivelul UE, taxa este impusă direct țărilor – și nu poluatorilor – iar fiecare guvern stabilește modul în care colectează și gestionează banii. Spre exemplu, în Finlanda, sunt reglementări care prevăd taxarea ambalajelor neregenerabile, în Spania se taxează materialul nereutilizabil, în Slovenia se taxează materialele compozite și plasticul, iar în Lituania plasticul compozit.

Ținta Uniunii Europene este mărirea ambalajelor nereciclabile la un cost destul de mare, astfel încât companiile să fie nevoite în timp să folosească ambalaje considerate ecologice.

Mircea Fechet, Ministrul Mediului a spus că Ministerul Mediului din România nu poate plăti această taxă care va ajunge la Uniunea Europeană, așa cum face guvernul din Germania, spre exemplu. “Germania are un grad de colectare de 96% la ambalajele de băuturi, spre exemplu, dar plasticul la ei este folosit doar când este nevoie. Rar vezi apă sau bere la sticle de plastic. Calculele spun că România va plăti undeva între 100 și 300 de milioane de euro, iar toată lumea se întreabă cine va plăti acești bani. Depinde de oficialități și de operatorii din industrie. La gropile de gunoi sunt cantități uriașe de plastic nereciclat, spre exemplu. Din cele 6 miliarde de sticle de plastic folosite anual în țara noastră foarte puține ajung să fie reciclate. Presiunea pe bugetul național este imensă acum, în perioada Covid, și de aceea ministerul nu poate suporta această taxă. Vor trebui luate decizii radicale pentru că avem ținte ambițioase. Legea privind sistemul garanție-depozit este un prim pas, ea fiind pusă în dezbatere publică pe site-ul ministerului. Penalitățile pentru cei ce nu-și fac treaba pot merge până la 300 de milioane de lei!”

Rămâne întrebarea: cine plătește taxa de 0,8/kg din deșeuri din ambalaje din plastic nereciclate?

Tănase Stamule, consilierul Prim-Ministrului Ludovic Orban, și-a arătat disponibilitatea de a căuta soluții împreună cu toți cei implicați în industrie, pentru ca nimeni să nu fie nedreptățit. “Nu există să nu plătim această taxă! Până acum a fost mai ieftin să aruncăm decât să folosim, dar acum devine invers. Este momentul să putem dezvolta industria pe orizontală li să reciclăm mai mult. Problema cronică pe care o avem este aceea a deșeurilor nereciclabile.”

Constantin Damov, președintele pentru Coaliția Circulară, a scos în evidență faptul că exercițiul de circularitate are verigi slabe care se pot rupe, astfel încât orice implementare a unei legi trebuie făcută după discuții cu cei implicați în proces. “Pentru lipsa de performanță într-un domeniu nu trebuie să răspundă numai producătorii! Spre exemplu, colectarea pe două fracții – umedă și uscată – care se face acum în cele mai multe locuri, nu va ajuta la creșterea cantităților de plastic colectate. Apoi ar trebui să aflăm: avem destui reciclatori pentru plastic sau nu?” Tot el a menționat că politica de taxare este foarte importantă pentru că poate crea un dezechilibru grav pe piață și duce la o concurență neloială. “Spre exemplu, dacă vom taxa numai producătorii europeni, vor veni alți exportatori din țări cum ar fi Turcia, care nu trebuie să plătească aceste taxe. Concurența este mare și între plasticul virgin și cel reciclat, iar unii producători nu vor să folosească plastic reciclat spunând: lăsați, o să luam granule în 2030!”

Mirona Daia – director Politici Industriale şi Competitivitate, a spus că cei din industrie nu sunt singurii care să își asume responsabilitatea taxei, pentru că ar fi mult prea împovărați, iar responsabilitățile trebuie împărțite, în timp ce Liviu Rogojinaru, Secretar de Stat la Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, a subliniat că ministerul pe care îl reprezintă e un aliat al celor care activează în industria reciclării și că așteaptă și de la aceștia o analiză clară a situației pentru a vedea care sunt pașii următori.

Nelu-Cristian Moldovan, Packaging Waste Coordinator at Coca-Cola Hellenic Bottling Company România a fost de părere că dacă taxa va fi pasată către industrie, aceasta nu trebuie să fie discriminatorie. “Toți facem eforturi să reciclăm, dar trebuie să se ajungă la un mecanism favorabil în care plasticul reciclat să fie exclus de la plata acestei taxe! În plus, trebuie spus că sunt țări care nu au performanțele Germaniei, cum ar fi Slovenia și Austria, dar ale căror guverne și-au asumat plata acestor taxe.”

Cristian Lazăr, Managing Partner la GreenPoint Management, a pus problema și din alt punct de vedere: “nu știm încă în ce mod va fi implementată taxa de către minister, dar ea sigur trebuie coroborată cu o creștere a taxei de depozitare a deșeurilor în amestec, pentru că nu ar trebui să pună presiune pe sistem. Sunt deja reciclatori care și-au închis porțile pentru că din punct de vedere economic nu erau rentabili. Apreciem că sistemul garanție-depozit poate rezolva până la 20% din problema plasticului, dar trebuie să regândim fluxul municipal de deșeuri care nu funcționează acum la parametri la care a fost proiectat.”

Participanții au convenit că un pas important pe care îl pot face companiile ar fi să pună accent pe un eco design și pe folosirea de materiale care să poată fi reciclate la un cost decent, pentru că reciclarea trebuie să fie eficientă economic și sustenabilă. Mircea Ilie, reprezentantul Ikea România, spus că deși cunoscutul retailer este un jucător mic pe piața ambalajelor din plastic, folosind în special ambalaje de carton, compania își propune ca până în anul 2030 să devină una complet circulară, iar focusul pe materiile prime reciclabile să fie din ce în ce mai mare.

A fost doar prima sesiune a webinarului “Taxa de 0,8 euro/kg de deșeuri de ambalaje din plastic nereciclate – impact și posibilități de implementare “, dar vor urma și altele, la fel de interesante. Interesul nostru comun este până la urmă să trăim într-o țară mai puțin poluată, iar asta se poate face numai prin sustenabilitate și prin unirea tuturor forțelor decizionale din domeniu, ceea ce s-a întâmplat și astăzi la webinar. Creșterea cantităților de materiale care pot fi reciclate este o condiție esențială pentru a ne schimba viața în bine.

Sursa: greennews.ro

A aparut Ordinul 1276/2020 referitor la “caracteristicile tehnice” ce trebuie precizate  pe pungile de transport biodegradabile (SR EN 13432:2002) pentru care nu este necesara declararea si plata la AFM a ecotaxei de 0.15 lei/bucata, respectiv urmatoarele cerintele suplimentare:

• substanţele folosite pentru obţinerea culorii pungilor de transport, pentru inscripţionarea elementelor de identificare şi informare potrivit legii, precum şi substanţele folosite pentru personalizare nu trebuie să modifice caracteristicile materialului care este utilizat la fabricarea pungilor de transport; (nu este clar cum se dovedeste acest lucru!)
• pungile trebuie marcate cu un cod/număr/siglă pentru identificarea organismului care a eliberat certificatul pentru acordarea şi utilizarea mărcii de conformitate “OK compost ACASĂ” sau “OK compost INDUSTRIAL”;
• pungile trebuie marcate cu nume şi cod unic de înregistrare pentru identificarea producătorului/manufacturierului şi ţării de origine – de exemplu: “Produs fabricat în România/Germania/Spania/China”.

Ordinul intra in vigoare la data de 29 iulie 2020, data pana la care se mai pot comercializa pungile existente fara “caracteristicile tehnice” de mai sus.

Vezi ordinul aici

Anexa II a Regulamentului REACH – care contine modelul si instructiunile de realizare a Fiselor cu date de securitate – a fost modificata prin Regulamentul 878-18 iunie 2020, iar aceasta intra in vigoare la 1 ianuarie 2021 si prevede derogari pentru furnizarea fiselor cu date de securitate, in noul format, pana la 31 decembrie 2022.

Modificarea principala a anexei II a Regulamentului REACH consta in introducerea unor cerinte pentru fisele cu date de securitate pentru nanoforme, dar mai exista si alte precizari noi privind modul de intocmire a fiselor cu date de securitate. Spre exemplu, se modifica formatul unor sectiuni (sectiunea 11 Informatii toxicologice si sectiunea 12 Informatii ecologice, prin introducerea a cate unui unui subpunct suplimentar 11.2- Informatii privind alte pericole si 12.7 Alte efecte adverse).

Conform definitiei furnizate de Comisia Europeana, nonomaterialele sunt materiale care conțin particule cu lungimea între 1 și 100 de nanometri (pentru comparative, virusii au o lungime de circa 100 de nanometri).

Nanomaterialele/Nanoformele au tot mai multe aplicatii in ultimii ani in diverse tipuri de activități, datorita proprietatilor diferite si speciale fata de structurile care nu sunt nanometrice. Multe nanomateriale sunt produse in laboratoare si activitati industriale (ex. fulerenele, fulgii de grafen și nanotuburile de carbon, dar si dioxidul de titan si dioxidul de siliciu – utilizate mai ales in industria vopselelor – sau nanopudre de aluminiu, argint etc.). Exista si naonomatetriale naturale, de exemplu in norii de cenusa ai vulcanilor, in briza mării sau in fumul unui incendiu.

Garda de Mediu a anuntat recent ca toate cele trei depozite de deseuri din jurul Capitalei – Glina, Chiajna-Rudeni, Vidra – nu mai au autorizatie de mediu, deci in mod teoretic nu mai pot functiona. Primarii de sector din Bucuresti, cei care gestioneaza activitatea de salubrizare, spun ca deocamdata nu este o problema, iar gunoiul colectat din Capitala se depoziteaza in continuare acolo. Si asta in conditiile in care administratorii sunt amendati de Garda de Mediu si se solicita suspendarea activitatii.  

Reprezentantii Agentiei Regionale pentru Protectia Mediului Bucuresti spun ca cele trei depozite de deseuri sunt in procedura de reautorizare pentru inca o perioada de zece ani. Chiar daca vor obtine aceste autorizatii, problema este ca cele trei gropi mai au o capacitate limitata de depozitare, pentru doar cativa ani, iar Primaria Capitalei si Ministerul Mediului inca nu au un plan B legat de gunoiul din Bucuresti.
In mod teoretic, ar trebui sa reciclam gunoiul, tinta fiiind de 50% pana in 2020, insa aceasta nu pare foarte realista in conditiile in care in prezent reciclam doar 5% si nu avem infrastructura necesara pentru colectarea selectiva. Potrivit datelor furnizate de Primaria Capitalei, in 2016, din Bucuresti, au fost depozitate in jur de 1.000.000 tone deseuri la depozitele ecologice.
Care este situatia la cele 3 gropi de gunoi din jurul Bucurestiului

 

Depozitul Chiajna-Rudeni gestionat de IRIDEX

In data de 01.11.2017, Garda Nationala de Mediu (GNM) a efectuat o actiune de control la depozitul de deseuri Chiajna-Rudeni, iar in urma verificarilor s-a constatat ca operatorul a continuat depozitarea deseurilor pe amplasament, desi valabilitatea autorizatie integrate de mediu expirase. Urmare a acestui fapt, operatorul a fost sanctionat de catre comisarii GNM cu amenda contraventionala in valoare de 60.000 lei. De asemenea, a fost dispusa si sanctiunea complementara de suspendare a activitatii, pana la emiterea unei noi autorizatii integrate de mediu de catre autoritatea competenta, respectiv Agentia pentru Protectia Mediului Bucuresti.
Autorizatia de mediu pentru acest depozit de deseuri a expirat pe 30.10.2017.
Depozitul de deseuri a avut o capacitate de depozitare in cele 7 compartimente de 4.500.000 mc. astfel:
– Compartimentele 1-5 deja au fost umplute si sunt in procedura de inchidere;
– Compartimentele 6-7 cu o capacitate de 1.598.970 mc, iar pana la data de 01.12.2016 era depozitata o cantitate de 370.000 mc .

Depozitul Vidra gestionat de ECOSUD

In data de 25.10.2017, Garda Nationala de Mediu a efectuat o actiune de control la depozitul de deseuri Vidra. In urma verificarilor s-a constatat ca desi valabilitatea autorizatiei integrate de mediu expirase, operatorul a continuat depozitarea deseurilor pe amplasament. Operatorul a fost sanctionat de catre comisarii GNM, cu amenda contraventionala in valoare de 60.000 lei.
De asemenea a fost dispusa si sanctiunea complementara de suspendare a activitatii, pana la emiterea unei noi autorizatii integrate de mediu de catre autoritatea competenta, respectiv Agentia pentru Protectia Mediului Ilfov.  Reamintim faptul ca operatorul economic a mai fost controlat recent (02-12 octombrie) fiind sanctionat si atunci cu amenda contraventionala de 140.000 lei, dispunandu-se si 15 masuri de remediere.
Autorizatia Integrata de Mediu pentru acest depozit de deseuri a expirat pe data de 15.10.2017.
Capacitate totala autorizata: 6.195.177 mc pentru Celulele 1,2,3 si 4;
Capacitate totala: 11,5 milioane metri cubi

Depozitul Glina gestionat de ECOREC

Autorizatia de mediu pentru acest depozit a expirat pe  01.06.2017.
Suprafata totala a depozitului este 119 ha, iar suprafata de depozitare totala este de 110 ha. Capacitatea totala de depozitare este de 26,4 mil. m3.

Ce spun partile implicate 

Simona Aldea, director executiv Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Bucuresti: “Toate cele 3 depozite de deseuri au autorizatia de mediu expirata. Sunt in procedura de reautorizare, in diverse stadii, dar functioneaza in continuare fiindca au contestat masurile impuse de Garda de Mediu. Autorizatia de mediu are o valabilitate de 10 ani, insa cele trei depozite nu cred ca vor mai functiona atat de mult pentru ca  mai au capacitate de depozitare doar pentru cativa ani”.

Sorin Matei, director tehnic Iridex (depozit Chiajna-Rudeni) , a declarat pentru HotNews.ro ca depozitul de deseuri functioneaza in continuare, iar daca se va depozita in ritmul actual, groapa va fi inchisa in circa 3-4 ani.
“Noi suntem oameni responsabili, nu vrem sa provocam un accident de mediu. Garda de Mediu a cerut suspendarea activitatii, insa cu mentinerea in functiune a instalatiei. Daca toate cele 3 depozite s-ar opri asa, peste noapte, ar fi un dezastru. Suntem in curs de reautorizare, am facut tot ce ne-au cerut cei de la APM, asteptam decizia finala. Am depus documentele pentru noua autorizatie de mediu inca de acum 6 luni, inainte sa expire vechea autorizatie, dar atat a durat. Daca se va depozita in ritmul actual, depozitul isi epuizeaza capacitatea in 3-4 ani”, a explicat acesta.

Daniel Tudorache, primar Sector 1 : “Noi avem contract cu Romprest pentru colectarea transportul si depozitarea gunoiului. Este treaba operatorului. Ei transporta la Ecosud din ce stiu eu. Cu siguranta vor fi reautorizate cele 3 depozite de deseuri”.

Gabriel Mutu, primar Sector 6: “Nu stiu sa fie o problema cu depozitarea deseurilor. Este raspunderea operatorului de salubrizare cu care avem contract, el este obligat conform contractului sa colecteze, sa transporte si sa depoziteze gunoiul”.

Rosal Grup, firma de salubrizare care face curat in Sectorul 3: “ROSAL GRUP S.A. in momentul de fata are incheiate un numar de 3 contracte aferente depozitarii deseurilor municipale colectare pe raza Mun Bucuresti cu diferite societati de profil ce deservesc Mun. Bucuresti, printre acesti operatori numarandu-se si cei mentionati de dumneavoastra. In acest sens mentionam ca societatea noastra trebuie sa raspunda cerintelor legale si trebuie sa prezinte anual acest tip de contract in vederea autorizarii activitatii de salubritate, desi se cunoaste situatia autorizarii depozitelor de deseuri ce deservesc Mun. Bucuresti. Ne manifestam public ingrijorarea cu privire la acest aspect, aratand in dese randuri autoritatilor competente ca in primul rand Mun. Bucuresti are nevoie de dezvoltarea unui Sistem de Management Integrat al Deseurilor, asa cum de altfel majoritatea judetelor din tara au realizat, sistem care sa reformeze din temelii domeniul salubritatii pe raza Mun. Bucuresti si nu neaparat de alti colectori de deseuri ce nu prezinta neaparat experienta similara in domeniu. Consideram prioritar in momentul de fata aprobarea Planului National de Gestiune a Deseurilor si ulterior modificarea Strategiei privind Salubritatea la nivelul capitalei, toate aceste masuri trebuie sa aiba astfel ca rezultat final dezvoltarea unui sistem de management al deseurilor unitar pentru Bucuresti care sa prezinte colectorilor variante viabile si ecologice pentru tratarea si eliminarea deseurilor”.

Ce solutii sunt

Solutia adoptata de toate tarile civilizate este colectarea selectiva si reciclarea gunoiului, Romania avand  ca tinta 50% pana in 2020 si 100% pana in 2050, deci nu ar mai fi nevoie de depozite de deseuri. In realitate insa noi abia reciclam 5%, avand deschisa procedura de infringement la Curtea Europeana si riscam sa platim sanctiuni de 2.000 de euro pe zi.

Mai mult, autoritatile nu au facut mare lucru pentru a facilita colectarea selectiva, in Bucuresti neexistand o infrastructura adecvata.
In luna august, primarul general Gabriela Firea declara ca vor fi instalate, pentru inceput, un numar de 50 de puncte de colectare a deseurilor, parte din ele complet automatizate, iar celelalte deservite de operatori, care vor prelua de la cetateni deseurile deja sortate, oferind in schimbul acestora stimulente in numerar sau vouchere de reduceri la marii retailer.
In plus, Guvernul a amanat, prin OUG 48/2017, implementarea cu doi ani a taxei la groapa, o masura esentiala pentru preventie in managementul de deseuri, incurajand astfel depozitarea la groapa in detrimentul colectarii selective si reciclarii. Gandita sa inceapa in acest an, taxa era 80 de lei/tona si urma sa creasca la 120 de lei/tona anul viitor.

In aceste conditii este greu de crezut ca nu vom mai avea nevoie de depozite de deseuri.
Reprezentantii ARPMB Bucuresti spun ca nu exista nicio initiativa in acest sens.
Singura propunere vine de la Primaria Capitalei: un incinerator de deseuri.

“Unul din obiectivele Municipiului Bucuresti este sa dea valoare deseurilor identificand toate posibilitatile de  reutilizare a acestora. Un prim pas important il reprezinta demararea proiectului care  va fi finantat din fonduri europene “Instalatie de tratare si valorificare energetica a deseurilor municipale din Municipiul Bucuresti”. Aceasta instalatie va avea o capacitate de 300.000- 350.000 t/an deseuri, perioada de functionare de 8000 ore/an si va produce aproximativ 124.400 MWh/an energie electrica si 335.000 MWh/an de energie termica, obtinandu-se astfel energie termica si electrica din surse regenerabile asa cum solicita Directivele Uniunii Europene, contribuind la atingerea tintelor de reducere a deseurilor. Costul acestui proiect este evaluat la 250 milioane euro”, declara Primarul General, Gabriela Firea, in aprilie 2017.

Valoarea alocata Municipiului Bucuresti, pentru incinerator, conform rezervarii in POIM, este de 180.000.000 Euro.

Din aprilie si pana in prezent, Primaria Capitalei a  derulat procedura de licitatie deschisa si s-a incheiat contractul de Asistenta tehnica pentru pregatirea proiectului ”Instalatie de tratare termica si valorificare energetica a deseurilor municipale din Municipiul Bucuresti” cu Asocierea S.C. RAMBOLL SOUTH EAST EUROPE SRL-RAMBOLL DANMARK A/S., contract ce are ca obiective, potrivit sursei citate:

–  Realizarea unui Master plan pentru un sistem integrat de management al deseurilor la nivelul Municipiului Bucuresti, care sa propuna un plan de investitii pe termen lung (pentru o perioada de 30 de ani) si o prioritizare a investitiilor cu un calendar de implementare clar, pornind de la infrastructura existenta pentru managementul deseurilor si tinand cont de orice alta infrastructura de management al deseurilor deja identificata/aprobata.
–  Actualizarea studiilor tehnice disponibile si stabilirea optiunii optime pentru dezvoltarea proiectului de investitii (in baza Analizei Institutionale), propunand o solutie realista pentru strategia de implementare a Proiectului.
–  Realizarea cererii de finantare a proiectului in cadrul POIM 2014-2020 si a tuturor modificarilor care se impun pana la semnarea contractului de finantare, atat in limba romana, cat si in limba engleza
–  Asigurarea asistentei tehnice in vederea elaborarii documentatiei tehnico – economice, faza de proiectare SF si pregatirea tuturor documentatiilor tehnico – economice la nivelul la care Beneficiarul sa poata depune o cerere de finantare pentru realizarea proiectului de investitie in perioada de programare financiara 2014-2020.
–  Obtinerea acordului autoritatii locale competente in privinta conditiilor concrete de dezvoltare a proiectului.

In acelasi timp s-a derulat procedura de licitatie pentru managementul proiectului. Procedura s-a incheiat prin atribuire, in prezent aflandu-se in etapa de contestatii la Cureta de Apel Bucuresti.

“In prezent, consultantul asocierea S.C. RAMBOLL SOUTH EAST EUROPE SRL-RAMBOLL DANMARK A/S a predat Master Planul. Acesta a fost analizat de Directia Utilitati Publice si transmis pentru verificare (tradus in limba engleza) catre Jaspers (consultantul pentru Romania al Comisiei Europene). Primul set de comentarii a fost transmis de catre Jaspers, in prezent desfasurandu-se activitatile de armonizare a acestor comentarii in textul Master Planului. Dupa finalizarea acestei activitati, Master Planul va fi re transmis catre Jaspers pentru o noua verificare. Forma finala a draftului de Master Plan va fi supusa spre aprobare Consiliului General al Municipiului Bucuresti”, se arata in raspunsul trimis de Primaria Capitalei la solicitarea HotNews.ro.

Totusi, deocamdata nu s-a stabilit terenul pe care se va face incineratorul, locatia si costurile urmand sa fie date dupa realizarea studiului de fezabilitate. Constructia incineratorului va incepe daca se vor obtine aprobarile necesare, iar lucrarile se estimeaza ca vor dura 3 ani.

Intrebati despre alte investitii in acest domeniu, reprezentantii Primariei Capitalei spun ca nu sunt.

“Orice investitie in domeniul gestiunii deseurilor este prevazuta in Planul National de Gestionare a Deseurilor (PNGD). Actualul draft al PNGD, care a fost supus dezbaterii publice, nu prevede alte investitii pentru eliminarea finala a deseurilor prin depozitare la depozite ecologice”, se arata in raspunsul trimis de municipalitate.

Studiu caz: Cluj 
In 2015, Primaria Cluj-Napoca a fost nevoita sa transporte deseurile municipale la groapa de la Alba Iulia si de la Oradea, cateva sute de km, deoarece groapa de gunoi a orasului, ce apartine de Consiliul Judetean, a fost inchisa, iar noua groapa de gunoi, ecologica, construita tot de CJ, nu a fost finalizata. 

Infringement pentru gropile de gunoi neconforme

Comisia Europeana a trimis, in februarie 2017,  Romania in fata Curtii de Justitie a Uniunii Europene, pentru ca tara nu a inchis si ecologizat 68 de depozite neconforme de deseuri ce constituie un risc grav pentru sanatatea umana si pentru mediu. Vezi aici lista.

Dupa demararea procedurii, Garda de Mediu a efectuat controale la cele 68 de depozite de deseuri, iar in septembrie situatia statea in felul urmator:
– 10 depozite municipale si 2 depozite industriale au fost inchise/ecologizate
– 6 depozite municipale si 7 industriale au inregistrat progrese in ceea ce priveste procesul de inchidere, aflandu-se in diferite stadii.

“Precizam ca depozitele de deseuri municipale din judetul Vaslui, comuna Negresti si orasul Barlad, sunt inchise si ecologizate. In urmatoarea perioada, vor fi efectuate receptia si inspectia finala cu privire la inchiderea acestora, iar Comisia Europeana va fi notificata. In ceea ce priveste depozitele care nu au demarat procedura de inchidere, sunt analizate in prezent solutiile pentru inchiderea si ecologizarea acestora. GNM continua seria controalelor saptamanale la toate depozitele de deseuri neconforme din tara aflate pe lista de infringement, inchiderea acestora ramanand o prioritate in activitatea Garzii Nationale de Mediu”, se arata intr-un comunicat de presa emis de Garda de Mediu in septembrie 2017.

Sursa: http://www.hotnews.ro/

MM supune dezbaterii publice Proiectul de OM privind modificarea şi completarea Ordinului ministrului mediului nr. 591/2017 pentru aprobarea modelului şi conţinutului formularului “Declaraţie privind obligaţiile la Fondul pentru mediu” şi a instrucţiunilor de completare şi depunere a acestuia

În conformitate cu prevederile Legii nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, republicată, Ministerul Mediului (MM) supune dezbaterii publice Proiectul de OM privind modificarea şi completarea Ordinului ministrului mediului nr. 591/2017 pentru aprobarea modelului şi conţinutului formularului “Declaraţie privind obligaţiile la Fondul pentru mediu” şi a instrucţiunilor de completare şi depunere a acestuia.

Cetățenii și instituțiile interesate pot transmite opinii/propuneri/sugestii, în termen de 10 de zile de la data publicării pe site, la Ministerul Mediului – Administrația Fondului pentru Mediu.

Persoana de contact este: doamna Laura Roiban, adresă de e-mail: proiecteactenormative@afm.ro