Categorii
Legislatie

Obligații față de fondul de mediu: rolul și importanța lor

În contextul actual, pentru ca România să intre în rând cu alte state ale Uniunii Europene în ceea ce privește capacitatea de a îndeplini obiectivele globale de reciclare, se impun măsuri pentru a vira sumele necesare unor astfel de inițiative către Fondul pentru mediu, instrument economico-financiar destinat tocmai susținerii acestor proiecte pentru protecția mediului și sustenabilitate la nivelul întregii societăți.

Fondul de mediu

Veniturile Fondului pentru mediu se constituie din diverse taxe si contributii achitate de societățile care introduc pe piața națională ambalaje de desfacere și bunuri ambalate sau generează deșeuri prin natura activității desfășurate (import, achiziții intracomunitare, posesie de marcă proprie sau producție, fabricare și distribuție).

Producătorii sunt obligați să respecte o serie de măsuri implementate pentru a sprijini protecția mediului prin încurajarea prevenirii, reutilizării, reciclarii si valorificarii deseurilor de ambalaje, iar toate aceste taxe și contribuții pe care operatorii economici le plătesc către Administrația Fondului pentru mediu se încadrează în categoria de obligatii la fondul de mediu.

Cine achită obligațiile la fondul de mediu?

Operatorii economici posesori de marcă proprie, care importă, produc sau distribuie produse ambalate indiferent de industria în care activează, au obligații către Administrația Fondului pentru Mediu.

Care este rolul obligațiilor la Fondul pentru Mediu?

Reglementate prin O.U.G 196/2005 privind Fondul pentru Mediu și prin Ordinul Nr. 578/2006 pentru aprobarea Metodologiei de calcul a contribuţiilor şi taxelor datorate la Fondul pentru mediu, cu modificările și completările ulterioare, aceste obligații asociate responsabilității extinse a producătorului, în contextul deșeurilor, vin să susțină inițiativele care se bazează pe principiul cunoscut drept “poluatorul plătește”.
Pentru a încuraja atingerea obiectivelor globale de valorificare și reciclare a deșeurilor impuse producătorilor, AFM aplică o serie de taxe, contribuții și sancțiuni societăților care importă, produc sau distribuie produse în România, introducând astfel pe piața națională bunuri ambalate ce generează deșeuri.

Care sunt obligațiile la Fondul pentru Mediu – Identificare, raportare și achitare

Identificarea, raportarea și achitarea, dupa caz, a obligațiilor la Fondul pentru Mediu, se face lunar, trimestrial sau anual – în funcție de tipul obligațiilor identificate, în baza unor declarații AFM completate și depuse la Administrația Fondului pentru Mediu.
Dacă operatorii economici responsabili nu depun declarația până la data de 25 ale lunii în curs pentru luna anterioară, acestea sunt sancționate cu sume între 1.000 și 5.000 de lei.

Declarația privind obligațiile la Fondul pentru Mediu – ce informații sunt necesare

În declarația completată și depusă lunar, trimestrial sau anual la AFM, operatorii economici responsabili au obligația de a completa perioada de raportare, datele de identificare și date privind obligațiile bugetare, precum denumirea obligației (obligaţia de plată la bugetul Fondului pentru mediu, conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare) cât și sumele datorate.
Declarația privind obligațiile la Fondul pentru mediu poate fi depusă în formă editată pe suport de hârtie sau în format electronic și necesită completarea, lunar, trimestrial sau semestrial, a unor date privind:
● Cantitățile de deșeuri inerte și nepericuloase încredințate în vederea eliminării finale (inclusiv cantitatea colectată la depozitul de deșeuri în vederea valorificării);
● Cantitățile de ambalaje din plastic, sticlă, metal, hârtie/carton și lemn, introduse pe piața națională de către operatorii economici responsabili, dar și cantitățile de deșeuri de ambalaje valorificate;
● Cantitatea de deșeuri de ambalaj valorificate prin alte operațiuni de valorificare decât reciclarea – în categoria destinată realizării în mod individual a obiectivelor de valorificare prin alte metode;
● Cantitatea de deșeuri de ambalaj valorificate prin reciclare – în categoria destinată realizării în mod individual a obiectivelor de valorificare prin reciclare;
● Cantitatea de deșeuri municipale eliminate prin depozitare – colectată prin operatori ai serviciului public de salubrizare și cantitatea încredințată spre reciclare;
● Cantitatea de anvelope noi și/sau uzate destinate reutilizării introduse pe piața națională de către operatorii economici;
● Cantitățile de ambalaje contractate de către operatorii economici autorizați pentru preluarea obligațiilor anuale de valorificare a deșeurilor de ambalaje;
● Cantitatea de anvelope noi și/sau uzate destinate reutilizarii contractate de operatorii economici autorizați pentru preluarea obligațiilor anuale de gestionare a anvelopelor uzate;
● Cantitățile de echipamente electrice și electronice introduse pe piața națională de către operatorii economici;
● Cantitățile de baterii și acumulatori portabili introduse pe piața națională de către operatorii economici;
● Cantitățile de echipamente electrice și electronice contractate de către organizațiile colective autorizate pentru preluarea obligațiilor anuale de colectare a deșeurilor electrice și electronice;
● Cantitățile de baterii și acumulatori portabili contractate de către organizațiile colective autorizate pentru preluarea obligațiilor anuale de colectare a deșeurilor de baterii și acumulatori portabili.

Rolul și importanța obligațiilor fondului pentru mediu

Obligațiile fondului pentru mediu: rolul și importanța lor

Dincolo de înregistrarea unor date cu privire la cantitățile de deșeuri emise și gestionate, declarația privind obligațiile la Fondul pentru mediu stabilește și termene diferite pentru tipurile de obligații impuse sub forma unor taxe și contribuții la Fondul de mediu.
Astfel, operatorii economici au datoria de a plăti anumite contribuții lunar, în timp ce alte taxe necesită a fi plătite trimestrial sau chiar anual, după cum urmează:

Obligații lunare

● taxe pentru emisiile de poluanți în atmosferă;
● taxe încasate de la proprietarii sau administratorii de depozite pentru deșeurile inerte și nepericuloase încredințate de către terți în vederea eliminării finale prin depozitare;
● contribuție de 2% din valoarea substanțelor clasificate prin acte normative ca fiind periculoase pentru mediu, introduse pe piața națională de către operatorii economici;
● contribuție de 2% din veniturile realizate din vânzarea deșeurilor, obținute de către deținătorul deșeurilor, persoana fizică sau juridică;
● contribuție de 2% din veniturile realizate din vânzarea masei lemnoase și/sau a materialelor lemnoase;
● taxă de 0,3 lei/kg, aplicată o singură dată cantităților de uleiuri pe baza minerală, semisintetice, sintetice, cu sau fără adaosuri, datorată de operatorii economici care introduc pe piața națională astfel de produse.

Obligații trimestriale

● ecotaxa, in valoare de 0,1 lei/bucata, aplicată pungilor și sacoșelor pentru cumpărături, fabricate din materiale obținute din resurse neregenerabile, datorată de operatorii economici care introduc pe piața națională astfel de ambalaje de desfacere.

Obligații anuale

● taxele încasate de la operatorii economici utilizatori de noi terenuri pentru depozitarea deșeurilor valorificabile;
● contribuție de 2 lei/kg, datorată de operatorii economici care introduc pe piața națională bunuri ambalate, care distribuie pentru prima oară pe piața națională ambalaje de desfacere și operatorii economici care închiriază sub orice formă, cu titlu profesional, ambalaje, pentru diferența dintre cantitățile de deșeuri de ambalaje corespunzătoare obiectivelor minime de valorificare sau incinerare în instalații de incinerare cu recuperare de energie și de valorificare prin reciclare, dar și cantitățile de deșeuri de ambalaje efectiv valorificate sau incinerate în instalații de incinerare sau cu recuperare de energie și valorificate prin reciclare în mod individual;
● contribuție de 2 lei/kg anvelopa, datorată de operatorii economici care introduc pe piață anvelope noi și/sau uzate destinate reutilizării;
● contribuție de 3% din suma care se încasează anual pentru gestionarea fondurilor de vânătoare, plătită de către gestionarii fondurilor de vânătoare;
● contribuție de 50 lei/tonă, datorată de unitățile administrativ-teritoriale ale municipiilor și de subdiviziunile acestora, pentru neîndeplinirea obiectivului anual de reducere a cantităților de deșeuri eliminate prin depozitare din deșeurile municipale colectate prin operatorii serviciului public de salubrizare;
● contribuție de 2 lei/kg, datorată de operatorii economici autorizați pentru preluarea obligațiilor anuale de valorificare a deșeurilor de ambalaje, pentru diferența dintre cantitățile de deșeuri corespunzătoare obiectivelor anuale și cantitățile efectiv valorificate în numele clienților pentru care au preluat obligațiile;
● contribuție de 2 lei/kg, datorată de operatorii economici autorizați pentru preluarea obligațiilor anuale de gestionare a anvelopelor uzate;
● contribuție aferentă introducerii pe piata națională de echipamente electrice și electronice, conform anexei nr. 5 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 196/2005, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările și completările ulterioare;
● contribuție de 4 lei/kg de baterii și acumulatori portabili, datorată de operatorii economici care introduc pe piața națională astfel de produse;
● contribuție datorată de operatorii economici autorizați pentru preluarea obligațiilor anuale de colectare a deșeurilor de echipamente electrice și electronice, conform anexei nr. 5 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 196/2005, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările și completările ulterioare;
● contribuție de 4 lei/kg de baterii și acumulatori portabili, datorată de operatorii economici autorizați pentru preluarea obligațiilor anuale de colectare a deșeurilor de baterii și acumulatori portabili.

Declaratia AFM: informații necesare

Începând cu 1 ianuarie 2020 operatorii economici trebuie să depună către Fondul pentru Mediu online declarații privind obligațiile către agenția de mediu.

Obținerea unui cont de acces pentru utilizarea serviciului “Depunere declarații online” se face prin depunerea unei cereri scrise către AFM de către reprezentantul legal al societății respective. Acesta va primi un cont și o parolă temporară care trebuie modificată la prima utilizare, din motive de securitate.

Accesarea platformei fondul pentru mediu online permite doar vizualizarea informațiilor existente. Reprezentantul legal sau împuternicitul acestuia poate depune declarația pe baza unei semnături electronice certificate.

În vederea înscrierii în aplicație pentru depunerea declarațiilor trebuie completată o cerere, alături de semnătura electronică, iar pentru împuternicit este nevoie și de o declarație notarială.

Ca să beneficiați de consultanță în acest domeniu apelați la firme specializate precum Marathon EPR prin formular de contact pentru a obține informații utile și a avea acces la cele mai utile resurse pentru reciclare.

Respectați etapele procedurale ale înscrierii și depunerii declarațiilor: înregistrare, procură notarială, utilizare semnătură electronică calificată proprie, determinare obligații, calcul și depunere declarații. Nu uitați că declarațiile AFM trebuie depuse de orice operator economic care importă, achiziționează intracomunitar sau produce ambalaje, produse și materii prime ambalate, echipamente electrice și electronice, baterii și acumulatori, substanțe chimice periculoase, uleiuri, anvelope sau pungi de transport.

Sursa: marathonepr.ro

Categorii
Stiri

Noua eticheta energetica, pentru o planeta mai sanatoasa

Încă din martie 2021, reglementările Uniunii Europene privitoare la consumul de energie al electrocasnicelor au fost în curs. Toate nivelurile de eficiență energetică vor fi clasate exclusiv de la A la G, fără folosirea categoriilor A+, A++ şi A+++.

Care este punctul forte al noului sistem de clasificare?
• Acest nou sistem de clasificare aduce în centrul preocupărilor din industrie, mai mult decât oricând, respectarea mediului înconjurător și eficienţa energetică a electrocasnicelor. Echipa noastră, Think-green promovează și susține un stil de viață sănătos, precum și sănătatea planetei prin absolut tot ceea ce facem. Cu cât ducem o viață mai
sănătoasă, cu atât lumea în care trăim devine mult mai sănătoasă și prosperă. Ne bucurăm că, în sfârșit, se pune accent pe informarea consumatorilor și pe promovarea companiilor ecologice și inovatoare. Implicarea face diferența! O viață sănătoasă înseamnă oameni sănătoși și o planetă sănătoasă!

Eticheta energetică a fost actualizată pentru trei categorii de aparate de uz casnic:
• Mașini de spălat și uscătoare;
• Mașini de spălat vase;
• Frigidere, combine frigorifice, lăzi frigorifice și congelatoare;

Noua etichetă energetică este creată pe înțelesul tuturor.
Clasele energetice anterioare variau de la D la A+++ . Deși A+ era primul nivel realmente vandabil din această scală, prin percepția unui consumator neinformat putea fi evaluat mult mai eficient decât în realitate. Acum sistemul de clasificare este notat de la A la G, A însemnând nivelul cel mai eficient, iar G, nivelul cel mai ineficient.
Astfel, un produs de nivelul A+++ va deveni un nivel B, după noile clasificări.
Schimbarea vizează dezvoltarea de aparate din ce în ce mai eficiente din punct de vedere energetic și, de asemenea, pentru a distinge clar tipurile de aparate de uz casnic. În mod ideal, în prima perioadă de schimbare, clasa A va rămâne substanțial goală pentru a stimula producția de aparate de uz casnic concepute din ce în ce mai mult pentru economisirea energiei , în timp ce categoriile B și C vor fi
puțin mai populate. Cinci pictograme vor apărea pe eticheta energetică a mașinilor de spălat pentru a afișa statistici de utilizare. Acestea vor fi amplasate în partea de jos, sub scala de culori și vor prezenta o grafică foarte clară și intuitivă. Cifrele vor dicta capacitățile de spălare și durata ciclului Eco 40 ° -60 °. Se vor arăta consumul de apă pentru fiecare ciclu, clasa de eficiență energetică a centrifugei și clasa de zgomot. În comparație cu eticheta energetică care va apărea pe mașinile de spălat,
pe cea mașina de spălat rufe cu uscător, vor exista totuși încă trei pictograme care vor indica: capacitatea completă de spălare și uscare per ciclu; câți litri de apă consumă per ciclul complet de spălare; durata/timpul.

Limbajul noii etichete energetice va fi neutru, dar prin scanarea codului QR, situat în colțul din dreapta sus, cu ajutorul unui smartphone, consumatorii vor putea afla toate informațiile suplimentare (necomerciale) și oficiale despre produs.
De asemenea, se estimează că, datorită noii etichete energetice, gospodăriile vor putea economisi în jur de 15 euro pe an, dar, mai  presus de toate, stimulentul producătorilor de a-și îmbunătăți
produsele va fi un mare avantaj pentru mediu. În cele din urmă, eticheta face parte dintre contribuțiile pentru încercarea atingerii obiectivului UE de neutralitate climatică, până în 2050.

Care este cadrul legislativ în vigoare privind produsele eficiente din punct de vedere energetic?
Produsele eficiente din punct de vedere energetic sunt reglementate în prezent de două acte-cadru: o directivă și un regulament:
1. Directiva privind proiectarea ecologică (Directiva 2009/125/CE), un
instrument pentru îmbunătățirea eficienței energetice a produselor;
2. Regulamentul privind etichetarea energetică [Regulamentul (UE) 2017/1369] – instrumentul cu ajutorul căruia consumatorul recunoaște produsele cu cea mai bună performanță energetică.

Categorii
Legislatie

Ordonanta nr.6/2021 – OUG6/2021

În vigoare de la 02 septembrie 2021

Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 828 din 30 august 2021. Formă aplicabilă la zi, 09 septembrie 2021.

În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, precum și al art. 1 pct. VII.3 și 4 din Legea nr.
195/2021 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe,
Guvernul României adoptă prezenta ordonanță.

CAPITOLUL I
Obiective

Obiectivele prezentei ordonanțe sunt de a preveni și de a reduce impactul anumitor produse din plastic
asupra mediului, în special asupra mediului acvatic, și asupra sănătății umane, precum și de a promova
tranziția la o economie circulară cu modele de afaceri, produse și materiale inovatoare și durabile, contribuind
astfel la funcționarea eficientă a pieței interne.

CAPITOLUL II
Domeniul de aplicare

(1) Prezenta ordonanță se aplică produselor din plastic de unică folosință enumerate în anexă,
produselor fabricate din materiale plastice oxodegradabile și echipamentelor de pescuit care conțin plastic.
(2) În cazul în care prezenta ordonanță prevede norme care intră în conflict cu normele din Legea nr. 249/2015
privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje, cu modificările și completările
ulterioare, și Legea nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor, cu modificările și completările ulterioare, prezenta
ordonanță prevalează.
(3) În cazul măsurilor de reducere a consumului, cerințele privind produsele, cerințele de marcare și
răspunderea extinsă a producătorilor, prezenta ordonanță completează Legea nr. 249/2015 privind modalitatea
de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje, cu modificările și completările ulterioare, Legea nr.
211/2011 privind regimul deșeurilor, cu modificările și completările ulterioare, Legea nr. 201/2016 privind
stabilirea condițiilor pentru fabricarea, prezentarea și vânzarea produselor din tutun și a produselor conexe și
de modificare a Legii nr. 349/2002 pentru prevenirea și combaterea efectelor consumului produselor din tutun.

CAPITOLUL III
Definiții

În sensul prezentei ordonanțe se aplică următoarele definiții:
1. „plastic” înseamnă un material constând dintr-un polimer, astfel cum este definit la art. 3 pct. 5 din
Regulamentul (CE) nr. 1.907/2006, la care este posibil să fi fost adăugați aditivi sau alte substanțe și care poate
funcționa ca o componentă structurală principală a produselor finale, cu excepția polimerilor naturali care nu au
fost modificați chimic;

2. „produs din plastic de unică folosință” înseamnă un produs care este fabricat în întregime sau parțial din
plastic și care nu este conceput, proiectat sau introdus pe piață pentru a realiza, în cadrul ciclului său de viață,
mai multe cicluri sau rotații prin returnare la producător pentru a fi reumplut sau reutilizat în același scop în care
a fost conceput;

3. „materiale plastice oxodegradabile” înseamnă materiale din plastic care conțin aditivi care, prin oxidare, duc
la fragmentarea materialelor plastice în microfragmente sau la descompunerea chimică;

4. „echipamente de pescuit” înseamnă orice articole sau unelte care sunt utilizate în activitatea de pescuit sau
în acvacultură pentru a viza, a captura sau a crește resurse biologice marine sau care plutesc la suprafața mării
și care sunt utilizate cu scopul de a atrage și de a captura sau de a crește astfel de resurse biologice marine;

5. „deșeuri de echipamente de pescuit” înseamnă orice echipament de pescuit care intră sub incidența definiției
deșeurilor de la art. 3, anexa nr. 1 pct. 9 din Legea nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor, cu modificările și
completările ulterioare, inclusiv toate componentele separate, substanțele sau materialele care au făcut parte
din aceste echipamente de pescuit sau au fost atașate acestora atunci când acestea au fost aruncate în mare,
inclusiv atunci când au fost abandonate sau pierdute;

6. „introducere pe piață” înseamnă prima punere la dispoziție a unui produs pe piața din România sau din
celelalte state membre ale UE;

7. „a face disponibil pe piață” înseamnă orice tip de furnizare a unui produs spre distribuire, consum sau
utilizare pe piața din România sau din celelalte state membre ale UE în cursul unei activități comerciale, fie în
schimbul unei plăți, fie gratuit;

8. „standard armonizat” înseamnă un standard armonizat astfel cum este definit la art. 2 pct. 1 lit. (c) din
Regulamentul (UE) nr. 1.025/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind
standardizarea europeană, de modificare a Directivelor 89/686/CEE și 93/15/CEE ale Consiliului și a
Directivelor 94/9/CE, 94/25/CE, 95/16/CE, 97/23/CE, 98/34/CE, 2004/22/CE, 2007/23/CE, 2009/23/CE și
2009/105/CE ale Parlamentului European și ale Consiliului și de abrogare a Deciziei 87/95/CEE a Consiliului și
a Deciziei nr. 1.673/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului;

9. „producător” înseamnă:
a) orice persoană fizică sau juridică stabilită în România sau celelalte state membre ale Uniunii Europene care
fabrică, umple, vinde sau importă în regim profesionist, indiferent de tehnica de vânzare utilizată, inclusiv prin
contracte la distanță, astfel cum sunt definite la art. 2 pct. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2014
privind drepturile consumatorilor în cadrul contractelor încheiate cu profesioniștii, precum și pentru modificarea
și completarea unor acte normative, și introduce pe piața din România produse din plastic de unică folosință,
produse de unică folosință umplute sau echipamente de pescuit care conțin plastic, cu excepția persoanelor
care desfășoară activități de pescuit astfel cum sunt definite la art. 4 pct. 28 din Regulamentul (UE) nr.
1.380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (22); sau
b) orice persoană fizică sau juridică stabilită în România sau într-unul din celelalte state membre ale Uniunii
Europene sau într-o țară terță care vinde în regim profesionist, într-un alt stat membru al Uniunii Europene,
direct către gospodării private sau către utilizatori care nu sunt gospodării private, prin intermediul unor
contracte la distanță, astfel cum sunt definite la art. 2 pct. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2014
privind drepturile consumatorilor în cadrul contractelor încheiate cu profesioniștii, precum și pentru modificarea
și completarea unor acte normative, produse din plastic de unică folosință, produse din plastic de unică
folosință umplute sau echipamente de pescuit care conțin plastic, cu excepția persoanelor care desfășoară
activități de pescuit, astfel cum sunt definite la art. 4 pct. 28 din Regulamentul (UE) nr. 1.380/2013 al
Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind politica comună în domeniul pescuitului,
de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1.954/2003 și (CE) nr. 1.224/2009 ale Consiliului și de abrogare a
Regulamentelor (CE) nr. 2.371/2002 și (CE) nr. 639/2004 ale Consiliului și a Deciziei 2004/585/CE a Consiliului;
10. „ambalaj” înseamnă ambalaje astfel cum sunt definite în anexa nr. 1 lit. c) din Legea nr. 249/2015 privind
modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje, cu modificările și completările ulterioare;
11. „material plastic biodegradabil” înseamnă un material plastic care poate face obiectul descompunerii fizice,
biologice, astfel încât să se descompună în final în dioxid de carbon (CO2), biomasă și apă, și este, în
conformitate cu standardele europene pentru ambalaje, recuperabil prin compostare și digestie anaerobă;
12. „instalații portuare de preluare” înseamnă instalații portuare de preluare, astfel cum sunt definite la art. 2
alin. (1) lit. e) din Ordonanța Guvernului nr. 20/2012 privind instalațiile portuare de preluare a deșeurilor
generate de nave și a reziduurilor mărfii;
13. „produse din tutun” înseamnă produse din tutun astfel cum sunt definite la art. 2 lit. d) din Legea nr.
201/2016 privind stabilirea condițiilor pentru fabricarea, prezentarea și vânzarea produselor din tutun și a
produselor conexe și de modificare a Legii nr. 349/2002 pentru prevenirea și combaterea efectelor consumului
produselor din tutun;
14. „organizație care implementează răspunderea extinsă a producătorilor” – operator economic constituit în
conformitate cu prevederile art. 1 alin. (1) din Legea societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările și
completările ulterioare, sau potrivit prevederilor art. 1 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 26/2000 cu privire la
asociații și fundații, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările și completările
ulterioare, care implementează obligațiile privind răspunderea extinsă a producătorului pentru oricare dintre
operatorii economici membrii sau clienți.
Semnificațiile termenilor: „deșeuri”, „schemă de răspundere extinsă a producătorilor”, „colectare”, „colectare
separată”, „tratare” sunt cele prevăzute în anexa nr. 1 la Legea nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor, cu
modificările și completările ulterioare.

CAPITOLUL IV
Reducerea consumului

(1) Pentru a realiza o reducere cantitativă măsurabilă a consumului de produse din plastic de unică
folosință enumerate în partea A din anexa la prezenta ordonanță, operatorii economici care introduc pe piața
națională aceste produse sunt obligați:
a) să reducă progresiv cantitățile introduse pe piață astfel: 5% pentru anul 2023, 10% pentru anul 2024, 15%
pentru anul 2025 și 20% pentru anul 2026, raportat la anul 2022;
b) să declarare anual la Administrația Fondului pentru Mediu cantitățile introduse pe piață în anul precedent
celui în care raportează;
c) să raporteze anual măsurile adoptate pentru atingerea țintelor menționate la lit. a) către autoritatea publică
centrală din domeniul mediului și autoritatea publică centrală din domeniul economiei, până la data de 1
februarie a anului următor celui în care s-a desfășurat activitatea.
(2) În termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe autoritatea publică centrală din
domeniul mediului, la inițiativa Administrației Fondului pentru Mediu, adoptă prin ordin de ministru modelul și
conținutul formularului de declarație a produselor din plastic de unică folosință enumerate în partea A din anexa
la prezenta ordonanță, produse introduse pe piață, precum și instrucțiunile de completare și depunere a
acesteia.
(3) Operatorii economici care comercializează cu amănuntul produse din plastic de unică folosință enumerate
în partea A din anexă, precum și operatorii economici care în scopul comercializării produselor proprii utilizează
aceste produse sunt obligați:
a) să ofere consumatorului posibilitatea de a alege la punctele de vânzare alternative reutilizabile, alternative
adecvate și durabile sau care nu conțin plastic;
b) să aplice un preț de vânzare pentru produsele din plastic de unică folosință furnizate;
c) să evidențieze distinct pe documentele de vânzare prețul produselor din plastic de unică folosință furnizate și
să afișeze valoarea la loc vizibil la punctul de vânzare, pentru informarea consumatorilor finali.
(4) În scopul prevenirii generării de deșeuri produse după consumul produselor din plastic de unică folosință
enumerate în partea A din anexa la prezenta ordonanță și pentru a promova o economie circulară cu modele
de afaceri, produse alternative reutilizabile sau care nu conțin plastic și materiale inovatoare și durabile,
autoritatea publică centrală din domeniul mediului și autoritatea publică centrală din domeniul economiei
analizează și evaluează anual impactul asupra mediului și economiei al acestor produse pe durata ciclului de
viață al acestora, inclusiv atunci când devin deșeuri, și eficiența implementării măsurilor prevăzute la alin. (1) și
(3) și propun măsuri nelegislative sau legislative, proporționale și nediscriminatorii, raportate la impactul acestor
produse asupra mediului și economiei, inclusiv restricții de comercializare a acestor produse, prin derogare de
la art. 5 alin. (2) din Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de
ambalaje, cu modificările și completările ulterioare.
(5) Pentru o reducere ambițioasă și susținută a consumului de produse din plastic de unică folosință enumerate
în partea A din anexa la prezenta ordonanță, în conformitate cu obiectivele generale ale politicii Uniunii în
materie de deșeuri, în special de prevenire a generării de deșeuri, care să conducă la o inversare semnificativă
a tendințelor de creștere a consumului acestor produse, măsurile legislative menționate la alin. (4) se
înaintează de către autoritatea publică centrală din domeniul mediului sau autoritatea publică centrală din
domeniul economiei către: autoritatea publică centrală pentru finanțe publice, autoritatea publică centrală
pentru agricultură, autoritatea națională sanitară veterinară și pentru siguranța alimentelor și autoritatea publică
centrală din domeniul educației, urmând ca aceste autorități să le elaboreze, în coinițiere cu instituțiile care
înaintează propunerile, și să le înainteze Guvernului, în vederea adoptării, prin act normativ de nivel
corespunzător.
(6) Măsurile adoptate în conformitate cu alin. (5) și în baza evaluării menționate la alin. (4) trebuie să conducă
până în 2026, în comparație cu 2022, la o reducere cantitativă măsurabilă a consumului de produse din plastic
de unică folosință enumerate în partea A din anexa la prezenta ordonanță.
(7) Pentru calcularea și verificarea reducerii consumului de produse din plastic de unică folosință enumerate în
partea A din anexa la prezenta ordonanță autoritatea publică centrală din domeniul economiei aplică
metodologia stabilită prin actul de punere în aplicare adoptat de Comisia Europeană în conformitate cu
prevederile art. 4 alin. (2) din Directiva 2019/904/UE, în baza datelor furnizate de Administrația Fondului pentru
Mediului.
(8) În termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe, prin ordin comun al conducătorilor
autorității publice centrale din domeniul mediului și al autorității publice centrale din domeniul economiei se
aprobă Procedura de înregistrare la Administrația Fondului pentru Mediu a operatorilor economici:
a) care introduc pe piața națională alternative reutilizabile durabile sau care nu conțin plastic la produsele din
plastic de unică folosință enumerate în partea A din anexa la prezenta ordonanță;
b) care introduc pe piață sticle PET care conțin plastic reciclat;
c) care introduc pe piață plastic reciclat pentru a fi încorporat în sticle PET.
Ordinul comun reglementează și modul în care autoritatea publică centrală din domeniul economiei are acces
la datele raportate de către operatorii economici.
(9) Administrația Fondului pentru Mediu înregistrează operatorii economici menționați la alin. (8) într-un registru
electronic național.
(10) Autoritatea publică centrală din domeniul mediului și autoritatea publică centrală din domeniul
transporturilor integrează măsurile prevăzute la alin. (1) și (3) în planurile sau programul menționate la art. 11,
cu ocazia primei actualizări ulterioare a respectivelor planuri sau programe, în conformitate cu actele legislative relevante naționale și europene care reglementează respectivele planuri sau programe, sau în orice alte planuri
sau programe elaborate special în acest scop.
(11) Autoritățile menționate la alin. (4):
a) descriu măsurile adoptate în temeiul alin. (1), comunică descrierea Comisiei și o pun la dispoziția publicului;
b) notifică Comisia Europeană cu privire la măsurile de reducere a consumului de produse din plastic de unică
folosință enumerate în partea A din anexa la prezenta ordonanță, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr.
1.016/2004 privind măsurile pentru organizarea și realizarea schimbului de informații în domeniul standardelor
și reglementărilor tehnice, precum și al regulilor referitoare la serviciile societății informaționale între România și
statele membre ale Uniunii Europene, precum și Comisia Europeană, cu modificările și completările ulterioare;
c) monitorizează produsele din plastic de unică folosință enumerate în partea A din anexă, introduse pe piață și
măsurile de reducere a consumului menționate la alin. (1) și (3) și prezintă Comisiei un raport privind progresele
înregistrate, în conformitate cu art. 13 alin. (1), în vederea stabilirii de obiective cantitative obligatorii la nivelul
Uniunii pentru reducerea consumului.

CAPITOLUL V
Restricții privind introducerea pe piață

(1) La data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe se interzice introducerea pe piață a produselor din
plastic de unică folosință enumerate în partea B din anexa la prezenta ordonanță și a produselor fabricate din
materiale plastice oxodegradabile.
(2) Nu fac obiectul restricționării menționate la alin. (1) următoarele produse:
a) bețișoarele de urechi, agitatoarele pentru băuturi, paiele din plastic de unică folosință pentru uz medical,
utilizate în scopuri medicale sau utilizate de un profesionist în sănătate în scopuri medicale;
b) bețișoarele din plastic de unică folosință utilizate de un prestator de servicii medico-legale sau în scopuri
științifice (diagnostic, educațional sau în cercetare);
c) paiele de plastic de unică folosință pentru uz medical, în scopuri medicale sau utilizate de un profesionist în
domeniul sănătății pentru scopuri medicale, utilizate în casele de îngrijire, unități de învățământ, locuri de
detenție.

CAPITOLUL VI
Cerințe legate de produs

(1) Începând cu 3 iulie 2024 produsele din plastic de unică folosință enumerate în partea C din anexa
la prezenta ordonanță, ale căror dopuri și capace sunt din plastic, pot fi introduse pe piață numai dacă dopurile
și capacele rămân atașate de recipiente în timpul etapei de utilizare preconizată a produselor.
(2) De la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a standardelor armonizate care iau în
considerare mai ales necesitatea de a asigura un nivel corespunzător de rezistență, fiabilitate și siguranță a
dispozitivelor de închidere a recipientelor pentru băuturi, inclusiv pentru băuturile carbogazoase, produsele din
plastic de unică folosință menționate la alin. (1) care sunt în conformitate cu respectivele standarde sau părți
ale acestora sunt considerate a fi în conformitate cu cerința prevăzută la alin. (1).
(3) În sensul prezentului articol dopurile sau capacele metalice cu garnituri din plastic nu se consideră ca fiind
fabricate din plastic.
(4) Cu privire la sticlele pentru băuturi enumerate în partea F din anexa la prezenta ordonanță:
a) începând cu 2025, sticlele pentru băuturi enumerate în partea F din anexa la prezenta ordonanță având
drept componentă principală polietilentereftalatul, denumite „sticle PET”, trebuie să conțină plastic reciclat în proporție de cel puțin 25%, calculat ca medie pentru toate sticlele PET introduse pe piața națională;
b) începând cu 2030, sticlele pentru băuturi enumerate în partea F din anexa la prezenta ordonanță având
drept componentă principală polietilentereftalatul, denumite „sticle PET”, trebuie să conțină plastic reciclat în
proporție de cel puțin 30%, calculat ca medie pentru toate astfel de sticle introduse pe piața națională.
(5) Operatorii economici care introduc pe piață sticle PET pentru băuturi, enumerate în partea F din anexa la
prezenta ordonanță, care conțin plastic reciclat, sunt obligați să comunice anual la Administrația Fondului
pentru Mediu procentul de material reciclat din acestea, până la 25 februarie a anului următor raportării.
(6) Operatorii economici care introduc pe piață plastic reciclat pentru a fi încorporat în sticle PET sunt obligați
să comunice anual la Administrația Fondului pentru Mediu cantitatea de material reciclat din acestea, până la
25 februarie a anului următor raportării.
(7) Fără a compromite igiena alimentară, siguranța alimentelor, bunele practici de igienă, bunele practici de
fabricație, informarea consumatorilor, materialele și obiectele destinate să vină în contact cu produsele
alimentare respectă prevederile Regulamentelor (CE) nr. 178/2002 (14), (CE) nr. 852/2004 (15) și (CE) nr.
1.935/2004 (16) ale Parlamentului European și ale Consiliului, precum și alte acte legislative relevante în
materie de siguranță alimentară și igienă.
(8) Componentele utilizate la fabricarea materialelor și produselor din plastic de unică folosință enumerate în
partea C din anexa la prezenta ordonanță se testează în laboratoare de încercări acreditate de către Asociația
de Acreditare din România RENAR sau de alte organisme de acreditare la nivel european, în condițiile stabilite
prin Regulamentul (CE) nr. 765/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 iulie 2008, de stabilire a
cerințelor de acreditare, conform SR EN ISO/CEI 17025.
(9) Autoritatea centrală din domeniul economiei calculează și verifică obiectivele menționate la alin. (4), urmând
normele stabilite în actele de punere în aplicare menționate la art. 6 din Directiva 2019/904, publicate în
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

CAPITOLUL VII
Cerințe de marcare

(1) La data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe, fiecare produs din plastic de unică folosință
enumerat în partea D din anexa la prezenta ordonanță care este introdus pe piață trebuie să poarte un marcaj
clar, lizibil și care nu se poate șterge, plasat pe ambalajul acestuia sau direct pe produs, marcaj care
informează consumatorii cu privire la:
a) opțiunile adecvate de gestionare a deșeurilor pentru produs sau mijloacele de eliminare a deșeurilor care
trebuie să fie evitate pentru produsul respectiv, în conformitate cu ierarhia deșeurilor menționată la art. 4 alin.
(1) din Legea nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor, cu modificările și completările ulterioare;
b) prezența materialelor plastice în componența produsului și impactul negativ asupra mediului rezultat din
aruncarea produsului sau din alte mijloace necorespunzătoare de eliminare a produsului.
(2) Marcarea prevăzută la alin. (1) respectă prevederile Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2020/2.151
al Comisiei din 17 decembrie 2020 de stabilire a unor norme referitoare la specificațiile armonizate privind
marcarea produselor din plastic de unică folosință indicate în partea D din anexa la prezenta ordonanță.
(3) Dispozițiile prezentului articol referitoare la produsele din tutun le completează pe cele prevăzute în Legea
nr. 201/2016 privind stabilirea condițiilor pentru fabricarea, prezentarea și vânzarea produselor din tutun și a
produselor conexe și de modificare a Legii nr. 349/2002 pentru prevenirea și combaterea efectelor consumului
produselor din tutun.

CAPITOLUL VIII
Răspunderea extinsă a producătorilor

(1) Până la 31 decembrie 2024 producătorii care introduc pe piață produsele din plastic de unică
folosință enumerate în partea E secțiunile I și II din anexa la prezenta ordonanță trebuie să implementeze prin
intermediul unei organizații răspunderea extinsă a producătorilor, potrivit art. 8 și 8a din Directiva 2008/98/CE.
(2) Până la 5 ianuarie 2023, producătorii care introduc pe piață produsele din plastic de unică folosință
enumerate în partea E secțiunea III din anexa la prezenta ordonanță trebuie să implementeze răspunderea
extinsă a producătorilor potrivit art. 8 și 8a din Directiva 2008/98/CE prin intermediul unei organizații sau
individual pentru deșeurile proprii produse după consumul respectivelor produse.
(3) Pentru produsele din plastic de unică folosință enumerate în partea E secțiunea I din anexa la prezenta
ordonanță, care intră sub incidența Legii nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a
deșeurilor de ambalaje, cu modificările și completările ulterioare, producătorii trebuie să acopere, în măsura în
care nu sunt deja acoperite, următoarele costuri:
a) costurile legate de măsurile de sensibilizare menționate la art. 10 cu privire la produsele respective;
b) costurile de colectare a deșeurilor aferente produselor care sunt aruncate în sistemele publice de colectare
organizate de autoritatea publică locală, inclusiv infrastructura și funcționarea acesteia, precum și ale
transportului și tratării ulterioare a deșeurilor respective;
c) costurile de curățare a deșeurilor rezultate din respectivele produse aruncate în afara sistemului public de
colectare, precum și ale transportului și tratării ulterioare a acestora.
(4) Pentru produsele din plastic de unică folosință enumerate în partea E secțiunile II și III din anexa la prezenta
ordonanță, producătorii trebuie să acopere cel puțin următoarele costuri:
a) costurile legate de măsurile de sensibilizare menționate la art. 10 cu privire la produsele respective;
b) costurile de curățare a deșeurilor rezultate din aceste produse, aruncate în afara sistemului public de
colectare organizat de autoritatea publică locală, precum și ale transportului și tratării ulterioare a respectivelor
deșeuri;
c) costurile colectării și raportării datelor către autoritățile publice responsabile, în conformitate cu art. 8a alin.
(1) lit. (c) din Directiva 2008/98/CE.
(5) Pentru produsele din plastic de unică folosință enumerate în partea E secțiunea III din anexa la prezenta
ordonanță, producătorii trebuie să acopere în plus față de cele menționate la alin. (4) costurile de colectare a
deșeurilor pentru acele produse care sunt aruncate în sistemele publice de colectare organizate de autoritatea
publică locală, inclusiv infrastructura și funcționarea acesteia, precum și ale transportului și tratării ulterioare a
respectivelor deșeuri.
(6) Costurile menționate la alin. (5) pot include crearea unei infrastructuri specifice pentru colectarea deșeurilor
aferente acestor produse, cum ar fi recipientele adecvate pentru deșeuri în zonele în care se aruncă multe
deșeuri, cu respectarea reglementărilor urbanistice aprobate și a normelor de igienă și sănătate publică privind
mediul de viață al populației.
(7) Costurile menționate la alin. (3) – (6) nu trebuie să depășească costurile necesare prestării serviciilor
menționate la respectivele alineate într-un mod eficient din punctul de vedere al costurilor și sunt convenite în
mod transparent între operatorii publici și privați care gestionează deșeurile și autoritățile administrației publice
locale.
(8) Costurile de curățare a deșeurilor menționate la alin. (3) lit. c) și alin. (4) lit. b), aruncate în afara sistemului
public de colectare organizat de autoritățile administrației publice locale se limitează la activitățile întreprinse de
autoritățile publice sau în numele acestora.
(9) Costurile prevăzute la alin. (3), (4) și (5) se stabilesc prin intermediul organizațiilor de la alin. (1) și (2).
(10) Autoritățile administrației publice locale au obligația să aplice costurile rezultate din calcularea taxei/tarifului pentru gestionarea deșeurilor.
(11) Obligațiile și responsabilitățile privind ambalajele sunt prevăzute în Legea nr. 249/2015 privind modalitatea
de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje, cu modificările și completările ulterioare.
(12) Producătorii de produse stabiliți în alt stat membru sau țară terță, care introduc produse pe teritoriul
României, sunt obligați să numească o persoană fizică sau juridică stabilită pe teritoriul național drept
reprezentant autorizat, în scopul îndeplinirii obligațiilor care îi revin unui producător în temeiul schemelor de
răspundere extinsă a producătorilor, menționate la alin. (1) și (2).
(13) Un producător care este stabilit pe teritoriul României, care comercializează produse din plastic de unică
folosință enumerate în partea E din anexă și echipamente de pescuit care conțin plastic într-un alt stat membru
în care nu este stabilit, desemnează un reprezentant autorizat în acel stat membru.
(14) Reprezentantul autorizat menționat la alin. (13) este persoana responsabilă de îndeplinirea obligațiilor
producătorului respectiv, în temeiul prezentei ordonanțe, pe teritoriul acelui stat membru.
(15) Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale se asigură că sunt stabilite scheme de răspundere extinsă a
producătorilor pentru toate echipamentele de pescuit care conțin plastic, introduse pe piața statului membru în
conformitate cu art. 8 și 8a din Directiva 2008/98/CE.
(16) În termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe, autoritatea publică centrală din
domeniul pescuitului și acvaculturii și autoritatea publică centrală din domeniul mediului vor stabili printr-o
hotărâre a Guvernului o cotă națională anuală minimă de colectare a echipamentelor de pescuit care conțin
plastic abandonate în Marea Neagră, apele teritoriale române, în vederea reciclării.
(17) Cota națională menționată la alin. (16) este stabilită în baza unei analize elaborate de autoritatea publică
centrală din domeniul pescuitului și acvaculturii și autoritatea publică centrală din domeniul mediului, cu
consultarea autorităților publice implicate în implementarea cotei și creșterea gradului de reciclare a
echipamentelor de pescuit.
(18) Autoritatea publică centrală din domeniul pescuitului și acvaculturii monitorizează echipamentele de
pescuit care conțin materialele plastice introduse pe piață, precum și echipamentele de pescuit care conțin
plastic abandonate și colectate și raportează Comisiei, în conformitate cu art. 13 alin. (2) din prezenta
ordonanță, în vederea stabilirii de obiective cantitative obligatorii de colectare la nivelul Uniunii.
(19) Producătorii de echipamente de pescuit care conțin plastic, prin schemele de răspundere extinsă a
producătorilor stabilite potrivit alin. (15), acoperă:
a) costurile de colectare separată a deșeurilor provenite de la echipamentele de pescuit care conțin plastic care
au fost descărcate în instalațiile portuare de preluare adecvate în conformitate cu Directiva (UE) 2019/883 sau
în alte sisteme de colectare care nu intră în domeniul de aplicare al respectivei directive;
b) costul transportului și al tratării ulterioare a acestora;
c) costurile aferente măsurilor de sensibilizare menționate la art. 10 în ceea ce privește echipamentele de
pescuit care conțin plastic.
(20) Cerințele stabilite la alin. (19) completează cerințele aplicabile deșeurilor provenite de la navele de pescuit,
din dreptul Uniunii privind instalațiile portuare de preluare.
(21) Producătorii de unelte de pescuit aplică standardele privind proiectarea uneltelor de pescuit conform
principiilor economiei circulare, pentru a încuraja pregătirea lor în vederea reutilizării și pentru a facilita
reciclarea lor la sfârșitul ciclului de viață, de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a
standardelor armonizate, în conformitate cu prevederile art. 8 alin. (9) din Directiva 2019/904.

CAPITOLUL IX
Colectarea separată

(1) Autoritățile administrației publice locale de la nivelul unităților administrativ-teritoriale sau, după caz,
al subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor, respectiv asociațiile de dezvoltare intercomunitară ale
acestora, după caz, au obligația ca începând cu data de 1 ianuarie 2022 să organizeze, să gestioneze și să
coordoneze un sistem public pentru colectarea separată a deșeurilor produse după consumul produselor din
plastic de unică folosință enumerate în partea F din anexa la prezenta ordonanță, în vederea reciclării.
(2) Operatorii economici care introduc pe piață produse din plastic de unică folosință enumerate în partea F din
anexa la prezenta ordonanță au obligația să asigure:
a) colectarea unei cantități egale cu 77% ca greutate a produselor de plastic de unică folosință introduse pe
piață într-un anumit an, până în 2025;
b) colectarea unei cantități egale cu 90% ca greutate a produselor de plastic de unică folosință introduse pe
piață într-un anumit an, până în 2029.
(3) Obligația de colectare prevăzută la alin. (2) se poate realiza prin intermediul unei organizații care
implementează răspunderea extinsă a producătorului, individual pentru deșeurile proprii produse după
consumul respectivelor produse sau printr-un sistem de garanție-returnare.
(4) Operatorii economici care introduc pe piața națională produse din plastic de unică folosință enumerate în
partea F din anexa la prezenta ordonanță sunt obligați să declare anual la Administrația Fondului pentru Mediu
cantitățile introduse pe piață și cantitățile colectate conform alin. (3).
(5) Completarea și depunerea formularului de declarație se fac în conformitate cu prevederile art. 4 alin. (2) din
prezenta ordonanță.
(6) Produsele din plastic de unică folosință enumerate în partea F din anexa la prezenta ordonanță introduse pe
piață sunt considerate ca fiind egale cu cantitatea de deșeuri generate de produsele respective, inclusiv sub
formă de deșeuri, în același an.
(7) Autoritățile administrației publice locale de la nivelul unităților administrativ-teritoriale sau, după caz, al
subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor, respectiv asociațiile de dezvoltare intercomunitară ale
acestora, după caz, pun la dispoziția agenției județene pentru protecția mediului și agenției pentru protecția
mediului București, anual, în format electronic, cantitățile colectate prin sistemele menționate la alin. (1), până
la data de 30 aprilie a anului următor raportării.
(8) Operatorii economici menționați la alin. (2) și autoritățile menționate la alin. (1) utilizează metoda de
raportare, calculare și verificare a datelor privind colectarea separată a deșeurilor de sticle de băuturi din plastic
de unică folosință în conformitate cu actul adoptat de Comisia Europeană în temeiul art. 9 alin. (3) din Directiva
2019/904.
(9) Dispozițiile prezentei ordonanțe privind colectarea separată completează prevederile Legii nr. 211/2011
privind regimul deșeurilor, cu modificările și completările ulterioare, și ale Legii nr. 249/2015 privind modalitatea
de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje, cu modificările și completările ulterioare.
(10) Alin. (2) se aplică fără a aduce atingere art. 10 alin. (3) lit. (a) din Directiva 2008/98/CE.

CAPITOLUL X
Măsuri de sensibilizare

(1) Autoritatea națională în domeniul pescuitului și acvaculturii și autoritatea publică centrală din
domeniul mediului adoptă măsuri nelegislative sau legislative pentru a informa consumatorii și pentru a stimula
comportamentul responsabil al consumatorilor, în vederea reducerii deșeurilor provenite de la produsele care
fac obiectul prezentei ordonanțe.
(2) Producătorii de produse din plastic de unică folosință enumerate în partea G din anexă și producătorii de
echipamente de pescuit care conțin plastic adoptă măsuri pentru a informa consumatorii și utilizatorii cu privire la:
a) disponibilitatea alternativelor reutilizabile la produsele din partea G din anexa la ordonanță, a sistemelor de
reutilizare și a opțiunilor de gestionare a deșeurilor existente pentru respectivele produse din plastic de unică
folosință și pentru echipamentele de pescuit care conțin plastic, precum și cele mai bune practici în ceea ce
privește buna gestionare a deșeurilor efectuată în conformitate cu art. 20 din Legea nr. 211/2011 privind regimul
deșeurilor, cu modificările si completările ulterioare;
b) impactul asupra mediului al aruncării și al altor mijloace necorespunzătoare de eliminare a deșeurilor
provenite din respectivele produse din plastic de unică folosință și a echipamentelor de pescuit care conțin
plastic, în special asupra mediului marin;
c) impactul asupra rețelei de canalizare al mijloacelor necorespunzătoare de eliminare a deșeurilor provenite
din respectivele produse din plastic de unică folosință.
(3) În vederea stimulării comportamentului responsabil al elevilor/studenților în unitățile și instituțiile de
învățământ, de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe autoritatea centrală din domeniul educației, prin
servicii publice deconcentrate, desfășoară activități de informare privind prevenirea generării deșeurilor, în
general, și prevenirea și reducerea impactului produselor din plastic de unică folosință asupra mediului și
sănătății umane, în particular.

CAPITOLUL XI
Coordonarea măsurilor

(1) Fără a aduce atingere art. 4 alin. (1), autoritatea publică centrală din domeniul mediului și
autoritatea publică centrală din domeniul transporturilor și infrastructurii se asigură că măsurile adoptate pentru
punerea în aplicare a prevederilor prezentei ordonanțe fac parte integrantă și sunt în concordanță cu:
a) Programul de măsuri pentru atingerea stării ecologice bune a regiunii marine Marea Neagră, aprobat prin
Hotărârea Guvernului nr. 432/2020;
b) Planul național de management aferent porțiunii naționale a bazinului hidrografic internațional al fluviului
Dunărea și Planurile de Management la nivel de bazine hidrografice/spații hidrografice aprobate prin Hotărârea
Guvernului nr. 80/2011, conform art. 43 din Legea nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare;
c) Planul național de gestionare a deșeurilor și Programul național de prevenire a generării de deșeuri aprobate
prin Hotărârea Guvernului nr. 942/2017;
d) planurile de preluare și gestionare a deșeurilor, stabilite în temeiul Directivei (UE) 2019/883.
(2) Fără a aduce atingere art. 4 alin. (1), autoritatea publică centrală din domeniul economiei se asigură că
măsurile adoptate pentru punerea în aplicare a prevederilor prezentei ordonanțe fac parte integrantă și sunt în
concordanță cu programele din domeniile: politicile industriale, competitivitate, protecția consumatorilor,
infrastructura calității și supravegherea pieței, mediului de afaceri, comerțului, antreprenorialului, pe care le
gestionează în conformitate cu prevederile legii privind organizarea și funcționarea autorității publice centrale
din domeniul economiei.
(3) Măsurile adoptate pentru punerea în aplicare a art. (4) – (9) trebuie să fie conforme cu dreptul Uniunii în
domeniul alimentelor pentru a asigura respectarea igienei alimentare și siguranței alimentare.

CAPITOLUL XII
Specificații și orientări privind produsele din plastic de unică folosință

(1) La stabilirea dacă un recipient alimentar este considerat a fi un produs din plastic de unică
folosință în sensul prezentei ordonanțe, pe lângă criteriile menționate în anexa la prezenta ordonanță în ceea ce privește recipientele pentru alimente, joacă un rol decisiv tendința ca acesta să devină deșeu datorită
volumului sau dimensiunii sale, în special în ceea ce privește porțiile pentru o singură persoană.
(2) Autoritățile publice centrale și locale, inclusiv operatorii economici, aplică orientările Comisiei privind
produsele din plastic de unică folosință în conformitate cu Directiva (UE) 2019/904 a Parlamentului European și
a Consiliului privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului, publicate în Jurnalul
Oficial al Uniunii Europene nr. C 216/01 din 7.06.2021.

CAPITOLUL XIII
Sistemele de informații și raportarea

(1) Pentru fiecare an calendaristic autoritatea publică centrală din domeniul mediului și autoritatea
publică centrală din domeniul economiei transmit Comisiei un raport conținând următoarele:
a) date privind produsele din plastic de unică folosință enumerate în partea A din anexa la prezenta ordonanță,
care au fost introduse pe piața națională în fiecare an, pentru a demonstra reducerea consumului în
conformitate cu art. 4 alin. (1);
b) informații privind măsurile luate în sensul art. 4 alin. (1);
c) date privind produsele din plastic de unică folosință enumerate în partea F din anexă, care au fost colectate
separat în fiecare an, pentru a demonstra atingerea obiectivelor de colectare separată în conformitate cu art. 9
alin. (2) lit. a) și b);
d) informații privind conținutul de material reciclat în sticlele pentru băuturi, enumerate în partea F din anexă,
pentru a demonstra atingerea obiectivelor prevăzute la art. 6 alin. (4);
e) progresele înregistrate în reducerea cantitativă măsurabilă a consumului produselor din plastic de unică
folosință enumerate în partea A din anexă la prezenta ordonanță.
(2) Pentru fiecare an calendaristic, autoritatea publică centrală din domeniul pescuitului și acvaculturii transmite
Comisiei un raport conținând date privind echipamentele de pescuit care conțin plastic introduse pe piață și
privind deșeurile de echipamente de pescuit colectate în statul membru, în fiecare an;
(3) Pentru fiecare an calendaristic, instituțiile din subordinea/coordonarea autorității publice centrale pentru
protecția mediului cu atribuții în raportarea datelor și/sau informațiilor din domeniul deșeurilor transmit Comisiei
un raport conținând date privind deșeurile produse după consumul produselor din plastic de unică folosință
enumerate la secțiunea III a părții E din anexa la prezenta ordonanță, care au fost colectate prin sistemele
prevăzute la art. 8 alin. (4), (5) și (6), calculate pe baza informațiilor referitoare la produsele din tutun cu filtre și
filtre comercializate pentru a fi utilizate în combinație cu produse din tutun, introduse pe piața națională.
(4) Autoritățile menționate la alin. (1), (2) și (3) raportează Comisiei Europene datele și informațiile în format
electronic, în termen de 18 luni de la sfârșitul anului de raportare pentru care acestea au fost colectate, și le
pun la dispoziția publicului prin afișare pe pagina internet.
(5) Rapoartele menționate la alin. (1), (2) și (3) însoțite de raportul privind verificarea calității datelor și
informațiilor raportate, se transmit Comisiei Europene în formatul stabilit de actele de punere în aplicare
menționate la art. 13 alin. 4 din Directiva 2019/904, publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
(6) Prima perioadă de raportare este anul calendaristic 2022, cu excepția alin. (1) lit. d) și alin. (3), pentru care
prima perioadă de raportare este anul calendaristic 2023.

CAPITOLUL XIV
Sancțiuni

(1) Încălcarea dispozițiilor prezentei ordonanțe constituie contravenții, dacă nu au fost săvârșite în astfel de condiții încât să constituie infracțiuni, și se sancționează după cum urmează:
a) cu amendă de la 3.000 lei la 6.000 lei, pentru persoanele fizice, și de la 20.000 lei la 40.000 lei, pentru
persoanele juridice, în cazul nerespectării prevederilor art. 5 alin. (1), art. 9 alin. (2) și (4);
b) cu amendă de la 8.000 lei la 16.000 lei, în cazul nerespectării prevederilor art. 7 alin. (2);
c) cu amendă de la 16.000 lei la 30.000 lei, în cazul nerespectării prevederilor art. 7 alin. (1) și art. 10 alin. (2);
d) cu amendă de la 20.000 lei la 40.000 lei, în cazul nerespectării prevederilor art. 4 alin. (1) și (3);
e) cu amendă de la 5.000 lei la 15.000 lei, neîndeplinirea obligațiilor și responsabilităților ce le revin autorităților
administrației publice locale, potrivit prevederilor art. 9 alin. (1).
(2) Constatarea contravențiilor prevăzute la alin. (1) și aplicarea sancțiunilor se fac de către personalul
împuternicit al:
a) Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor pentru art. 7 alin. (1) și (2), în relația dintre operatori
economici și consumatori persoane fizice.
b) Gărzii Naționale de Mediu pentru art. 4 alin. (3), art. 5 alin. (1), art. 9 alin. (1) și art. 10 alin. (2).
c) Administrației Fondului pentru Mediu pentru art. 4 alin. (1), art. 9 alin. (2) și (4).
(3) Contravențiilor prevăzute la art. 14 le sunt aplicabile dispozițiile art. 28 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr.
2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu
modificările și completările ulterioare.
(4) Dispozițiile referitoare la contravenții intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării prezentei ordonanțe în
Monitorul Oficial al României, Partea I, cu excepția prevederilor art. 7 alin. (1) și (2) care intră în vigoare la data
publicării.

*

Prezenta ordonanță transpune în legislația națională Directiva 2019/904 privind reducerea impactului anumitor
produse din plastic asupra mediului, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE) seria L nr. 155/1
din 12.06.2019.

PRIM-MINISTRU
FLORIN-VASILE CÎȚU

Contrasemnează:
Viceprim-ministru,
Kelemen Hunor

Ministrul mediului, apelor și pădurilor,
Tanczos Barna

Ministrul economiei, antreprenoriatului și turismului,
Claudiu-Iulius-Gavril Năsui

Ministrul dezvoltării, lucrărilor publice
și administrației,
Cseke Attila Zoltan

Ministrul afacerilor externe,
Bogdan Lucian Aurescu

Ministrul sănătății,
Ioana Mihăilă

Ministrul transporturilor
și infrastructurii,
Cătălin Drulă

Ministrul educației,
Sorin-Mihai Cîmpeanu

Ministrul agriculturii și dezvoltării rurale,
Nechita-Adrian Oros

București, 25 august 2021.
Nr. 6.

ANEXĂ

PARTEA A
Produse din plastic de unică folosință reglementate de art. 4 privind reducerea consumului

1. Pahare pentru băuturi, inclusiv capacele acestora
2. Recipiente pentru alimente, cum ar fi cutiile cu sau fără capac, utilizate pentru a conține produse alimentare
care:
a) sunt destinate consumului imediat, fie pe loc, fie la pachet;
b) sunt de regulă consumate din recipient;
c) sunt gata de consum fără a necesita o pregătire suplimentară, precum gătirea, fierberea sau încălzirea,
inclusiv recipiente pentru alimente utilizate pentru meniuri de tip fast-food sau alte meniuri gata pentru consum
imediat, cu excepția recipientelor pentru băuturi, a farfuriilor, a pachetelor și foliilor din material flexibil care
conțin produsele alimentare

PARTEA B
Produse din plastic de unică folosință reglementate de art. 5 privind restricțiile referitoare la

introducerea pe piață

1. Bețișoare pentru urechi, cu excepția cazului în care intră în domeniul de aplicare al Regulamentului (UE)
2017/745 al Parlamentului European și al Consiliului privind dispozitivele medicale, de modificare a Directivei
2001/83/CE, a Regulamentului (CE) nr. 178/2002 și a Regulamentului (CE) nr. 1.223/2009 și de abrogare a
Directivelor 90/385/CEE și 94/42/CEE
2. Tacâmuri (furculițe, cuțite, linguri, bețișoare chinezești)
3. Farfurii
4. Paie pentru băuturi, cu excepția cazului în care intră în domeniul de aplicare al Regulamentului (UE)
2017/745 al Parlamentului European și al Consiliului privind dispozitivele medicale, de modificare a Directivei
2001/83/CE, a Regulamentului (CE) nr. 178/2002 și a Regulamentului (CE) nr. 1.223/2009 și de abrogare a
Directivelor 90/385/CEE și 94/42/CEE
5. Agitatoare pentru băuturi
6. Bețe care se atașează baloanelor sau care sprijină baloane, cu excepția baloanelor de uz industrial sau
pentru alte utilizări și aplicații profesionale, care nu sunt distribuite consumatorilor, inclusiv mecanismele acestor
bețe
7. Recipiente pentru alimente, fabricate din polistiren expandat, cum ar fi cutiile cu sau fără capac, utilizate
pentru a conține produse alimentare care:
a) sunt destinate consumului imediat, fie pe loc, fie la pachet;
b) sunt de regulă consumate din recipient;
c) sunt gata de consum fără a necesita o pregătire suplimentară precum gătirea, fierberea sau încălzirea,
inclusiv recipiente pentru alimente utilizate pentru meniuri de tip fast-food sau alte meniuri gata pentru consum
imediat, cu excepția recipientelor pentru băuturi, a farfuriilor, a pachetelor și foliilor din material flexibil care
conțin produsele alimentare
8. Recipiente pentru băuturi fabricate din polistiren expandat, inclusiv dopurile și capacele acestora
9. Pahare pentru băuturi fabricate din polistiren expandat, inclusiv capacele acestora

PARTEA C
Produse din plastic de unică folosință reglementate de art. 6 alin. (1)-(4) privind cerințele legate de produs.

Recipientele pentru băuturi cu o capacitate de până la 3 litri, și anume recipientele utilizate pentru a conține
lichide, cum ar fi sticlele pentru băuturi, inclusiv dopurile și capacele acestora, și ambalajele de băuturi
compozite, inclusiv dopurile și capacele acestora, dar nu și:
a) recipientele din sticlă sau metal cu dopuri și capace din plastic;
b) recipientele pentru băuturi destinate și utilizate pentru alimentele destinate unor scopuri medicale speciale,
astfel cum sunt definite la lit. (g) de la art. 2 din Regulamentul (UE) nr. 609/2013 al Parlamentului European și al
Consiliului, care sunt în formă lichidă

PARTEA D
Produse din plastic de unică folosință reglementate de art. 7 privind cerințele de marcare

1. Absorbante, tampoane igienice și aplicatoare de tampoane
2. Șervețele umede, și anume șervețele preumezite de îngrijire personală și de uz casnic
3. Produse din tutun cu filtre și filtre comercializate pentru a fi utilizate în combinație cu produse din tutun
4. Pahare pentru băuturi

PARTEA E

I. Produse din plastic de unică folosință reglementate de art. 8 alin. (1) și (3) privind răspunderea extinsă a

producătorilor

1. Recipiente pentru alimente, cum ar fi cutiile cu sau fără capac, utilizate pentru a conține produse alimentare
care:
a) sunt destinate consumului imediat, fie pe loc, fie la pachet;
b) sunt de regulă consumate din recipient;
c) sunt gata de consum fără a necesita o pregătire suplimentară precum gătirea, fierberea sau încălzirea,
inclusiv recipiente pentru alimente utilizate pentru meniuri de tip fast-food sau alte meniuri gata pentru consum
imediat, cu excepția recipientelor pentru băuturi, a farfuriilor, a pachetelor și foliilor din material flexibil care
conțin produsele alimentare
2. Pachete și folii din material flexibil care conțin produse alimentare destinate consumului direct din pachet sau
folie fără preparare ulterioară
3. Recipientele pentru băuturi cu o capacitate de până la 3 litri, și anume recipientele utilizate pentru a conține
lichide, cum ar fi sticlele pentru băuturi, inclusiv dopurile și capacele acestora, și ambalajele de băuturi
compozite, inclusiv dopurile și capacele acestora, dar nu și recipientele din sticlă sau metal cu dopuri și capace
din plastic.
4. Pahare pentru băuturi, inclusiv capacele acestora
5. Pungi de transport din plastic subțire, astfel cum sunt definite la art. 3 pct. 1c din Directiva 94/62/CE
II. Produse din plastic de unică folosință reglementate de art. 8 alin. (1) și (4) privind răspunderea extinsă a producătorilor

1. Șervețele umede, și anume șervețele preumezite de îngrijire personală și de uz casnic
2. Baloane, cu excepția baloanelor de uz industrial sau pentru alte utilizări și aplicații profesionale, care nu sunt
distribuite consumatorilor
III. Alte produse din plastic de unică folosință reglementate de art. 8 alin. (2), (4) și (5) privind răspunderea extinsă a producătorilor

Produse din tutun cu filtre și filtre comercializate pentru a fi utilizate în combinație cu produse din tutun

PARTEA F
Produse din plastic de unică folosință reglementate de art. 9 privind colectarea separată și de art.6 alin. (5) privind cerințele legate de produs

Sticlele pentru băuturi cu o capacitate de până la 3 litri, inclusiv dopurile și capacele acestora, dar nu și:
a) sticlele din sticlă sau metal pentru băuturi cu dopuri și capace din plastic;
b) sticlele pentru băuturi destinate și utilizate pentru alimentele destinate unor scopuri medicale speciale, astfel
cum sunt definite la lit. (g) de la art. 2 din Regulamentul (UE) nr. 609/2013, care sunt în formă lichidă

PARTEA G
Produse din plastic de unică folosință reglementate de art. 10 privind măsurile de sensibilizare

1. Recipiente pentru alimente, cum ar fi cutiile cu sau fără capac, utilizate pentru a conține produse alimentare
care:
a) sunt destinate consumului imediat, fie pe loc, fie la pachet;
b) sunt de regulă consumate din recipient;
c) sunt gata de consum fără a necesita o pregătire suplimentară precum gătirea, fierberea sau încălzirea,
inclusiv recipiente pentru alimente utilizate pentru meniuri de tip fast-food sau alte meniuri gata pentru consum
imediat, cu excepția recipientelor pentru băuturi, a farfuriilor, a pachetelor și foliilor din material flexibil care
conțin produsele alimentare
2. Pachete și folii din material flexibil care conțin produse alimentare destinate consumului direct din pachet sau
folie fără preparare ulterioară
3. Recipientele pentru băuturi cu o capacitate de până la 3 litri, și anume recipientele utilizate pentru a conține
lichide, cum ar fi sticlele pentru băuturi, inclusiv dopurile și capacele acestora, și ambalajele de băuturi
compozite, inclusiv dopurile și capacele acestora, dar nu și recipientele din sticlă sau metal cu dopuri și capace
din plastic
4. Pahare pentru băuturi, inclusiv dopurile și capacele acestora
5. Produse din tutun cu filtre și filtre comercializate pentru a fi utilizate în combinație cu produse din tutun
6. Șervețele umede, și anume șervețele preumezite de îngrijire personală și de uz casnic
7. Baloane, cu excepția baloanelor de uz industrial sau pentru alte utilizări și aplicații profesionale, care nu sunt
distribuite consumatorilor
8. Pungi de transport din plastic subțire, astfel cum sunt definite la art. 3 pct. 1c din Directiva 94/62/CE
9. Absorbante, tampoane igienice și aplicatoare de tampoane

Categorii
Stiri

Ordonanța de urgență nr. 1/2021 privind stabilirea cadrului instituțional și adoptarea unor măsuri necesare pentru înființarea punctului național de acces

Ordonanța de urgență nr. 1/2021 (OUG1/2021) privind stabilirea cadrului instituțional și adoptarea unor măsuri necesare pentru înființarea punctului național de acces, conform regulamentelor delegate de completare a Directivei 2010/40/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 iulie 2010 privind cadrul pentru implementarea sistemelor de transport inteligente în domeniul transportului rutier și pentru interfețele cu alte moduri de transport

Poti vizualiza OUG1/2021  aici.

Categorii
Stiri

A fost publicată OUG6/2021 privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului

Prin Ordonanța Guvernului nr. 6/2021 (OUG6/2021) se transpune în legislația națională Directiva UE 2019/904 privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului. Scopul este de a preveni generarea anumitor produse din plastic și a reduce impactul acestora asupra mediului și asupra sănătății oamenilor.

Poti vizualiza OUG6/2021  aici.

Categorii
Stiri

A fost publicată OUG92/2021 privind regimul deseurilor

A fost publicată Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 92/2021 privind regimul deşeurilor (OUG92/2021) prin care a fost abrogată Legea nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor. Scopul Ordonanței  îl reprezintă alinierea legislației naționale la obiectivele europene în domeniu, pentru a contribui la tranziția către o economie circulară.

Pentru a te ajuta sa intelegi mult mai usor noile reglementari am creat un tabel care contine obligatiile si sanctiunile de care trebuie sa tineti cont.

Poti vizualiza OUG nr. 92/202  aici.

Categorii
Legislatie

Efectele poluarii solului si managementul deseurilor

Poluarea reprezintă contaminarea mediului înconjurător cu materiale care interferează cu sănătatea umană, calitatea vieții sau funcția naturală a ecosistemelor (organismele vii și mediul în care trăiesc). Poluarea poate fi și un rezultat al cauzelor naturale, de exemplu erupțiile vulcanice, însă de cele mai multe ori, cea mai mare parte din substanțele poluante provine din activitățile umane.

Poluarea solului reprezintă acumularea de substanțe chimice la nivelul creșterii plantelor care pot afecta atât sănătatea oamenilor, cât și pe cea a animalelor. Tratarea solului cu îngrășăminte chimice, pesticide și fungicide omoară și organismele utile de pe suprafața solului, cum ar fi unele bacterii, fungi și alte microorganisme. De exemplu, fermierii care cultivau căpșuni în California au dezinfectat solul cu substanțe chimice periculoase pentru a ucide organismele care ar fi putut afecta căpșunii. Această metodă însă, omoară fără discriminare și organismele benefice și lasă solul steril, dependent de utilizarea îngrășămintelor pentru a putea suporta creșterea plantelor.

Poluarea aerului a luat amploare încă din momentul în care oamenii au început să folosească focul pentru agricultură, încălzire și gătitul alimentelor. În timpul revoluției industriale, deja poluarea aerului devenise o problemă majoră. Majoritatea poluanților sunt curățați de către ploaie, zăpadă sau ceață, însă doar după ce au parcurs distanțe mari. În timp ce poluanții se adună în atmosferă, oxizii de sulf și azot sunt transformați în acizi care se combină cu ploaia. Această ploaie acidă, însă, cade peste lacuri și peste păduri, unde poate duce la moartea peștilor sau plantelor și poate să afecteze intregi ecosisteme. În cele din urmă, lacurile și pădurile ajung să fie lipsite de viață. O altă problemă legată de poluarea aerului este încălzirea globală, o creștere a temperaturii Pământului exagerată din cauza acumulării unor gaze atmosferice, cum ar fi dioxidul de carbon.

Poluarea apelor a apărut din cauza utilizării excesive a produselor chimice folosite în agricultură, cum ar fi îngrășămintele și pesticidele. O altă cauză ar fi folosirea apei menajere și a apei industriale. Îngrășămintele chimice folosite în agricultură sunt vărsate în lacuri și râuri, iar împreună cu fosfații și nitrații din apa menajeră, măresc viteza de dezvoltare a algelor. Acest proces de eutrofizare cauzează moartea peștilor și a altor specii acvatice.

 

Efectele poluării solului cu deșeuri rezultate din activități economice

Foarte multe industrii desfășoară activități ce au drept consecință, crearea de diverse deșeuri, însă multe dintre ele poluează solul fără a observa acest lucru. Orice activitate economică a ajuns să genereze deșeuri fără să realizeze că acestea pot avea efecte devastatoare asupra solului, și care, într-un final, afectează omul, plantele și animalele. Cele mai vizibile și nocive efecte ale diversificării deșeurilor sunt apariția bolilor la oameni și animale, ca urmare a alimentației modificate, recoltele mai slabe datorate agenților de poluare prezenți în pământ, apariția schimbărilor climatice și degradarea atmosferei și a dispariției anumitor specii de animale și a dislocării masive de populație. Consecințele poluării se văd și acum, însă mai târziu vor fi mult mai vizibile, când vor avea loc deșertificări, care vor produce la rândul lor, dispariția unor specii de animale și plante.

Oamenii au cel mai mult de suferit de pe urma poluării solului, astfel că activitățile firmelor sunt monitorizate conform Legii 101/ 2011, actualizată în anul 2014 și care prevede sancțiuni asupra faptelor care duc la degradarea mediului.

Art. 1.

Prezenta lege stabilește măsuri de natură penală pentru a asigura o protecție eficace a mediului.

Art. 2.

În sensul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații:

  1. a) încălcarea dispozițiilor legale în domeniu – nerespectarea prevederilor privind acțiuni sau inacțiuni interzise potrivit actelor normative în domeniu, prin care se transpun actele juridice prevăzute în anexele A și B la Directiva 2008/99/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind protecția mediului prin intermediul dreptului penal, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 328 din 6 decembrie 2008, astfel cum sunt prevăzute în anexele nr. 1 și 2;
  2. b) specii de floră și faună sălbatică protejate – speciile prevăzute în anexele A și B la Regulamentul (CE) nr. 338/97 al Consiliului din 9 decembrie 1996 privind protecția speciilor, faunei și florei sălbatice prin controlul comerțului cu acestea, publicat în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene nr. L 61 din 3 martie 1997, cu modificările ulterioare;
  3. c) comerț – comerțul astfel cum este definit în art. 2 lit. u) din Regulamentul (CE) nr. 338/97, cu modificările ulterioare;
  4. d) materiale nucleare – materiale nucleare, astfel cum sunt definite de art. 1 pct. 1 lit. h) din Convenția privind răspunderea civilă pentru daune nucleare, încheiată la Viena la 21 mai 1963, la care România a aderat prin Legea nr. 106/1992, cu modificările ulterioare;
  5. e) prejudiciu semnificativ adus mediului – o daună ireversibilă sau de lungă durată, cuantificabilă ori nu în bani, produsă în orice mod asupra mediului, sau care a provocat ori este de natură să provoace decesul sau vătămarea gravă a integrității corporale ori a sănătății unei persoane;
  6. f) instalație în care se desfășoară o activitate periculoasă – instalație prevăzută de legislația în vigoare în care se desfășoară activități care pot avea un impact semnificativ asupra mediului;
  7. g) materiale în sensul art. 8 alin. (1) – orice material chimic, biologic, radioactiv sau nuclear, prevăzut de actele normative menționate în anexele nr. 1 și 2, care poate produce un impact semnificativ asupra mediului;
  8. h) materiale radioactive periculoase – substanțe care prezintă un risc radiologic deosebit potrivit legislației în vigoare.

Art. 3.

Colectarea, transportul, valorificarea sau eliminarea de deșeuri, inclusiv supravegherea acestor operațiuni și întreținerea ulterioară a spațiilor de eliminare, cât și acțiunile întreprinse de brokeri în procesul de gestionare a deșeurilor, cu încălcarea dispozițiilor legale în domeniu, care pot provoca decesul ori vătămarea gravă a unei persoane sau un prejudiciu semnificativ adus mediului, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.

Art. 4. – Modificări (1)

Exportul de deșeuri cu încălcarea dispozițiilor legale în domeniu, în cazul în care această activitate intră în domeniul de aplicare al art. 2 pct. 35 din Regulamentul (CE) nr. 1.013/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 iunie 2006 privind transferurile de deșeuri, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, nr. L 190 din 12 iulie 2006, indiferent dacă transportul se efectuează prin una sau mai multe operațiuni, se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani.

Art. 5.

Exploatarea cu încălcarea dispozițiilor legale în domeniu a unei instalații în care se desfășoară o activitate periculoasă sau în care sunt depozitate ori utilizate substanțe sau preparate periculoase, de natură a provoca în afara instalației decesul ori vătămarea gravă a unei persoane sau un prejudiciu semnificativ adus mediului, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.

Art. 6.

(1) Comerțul cu exemplare din speciile de faună sau floră sălbatică protejate ori cu părți sau derivate ale acestora, cu încălcarea dispozițiilor legale în domeniu, cu excepția cazurilor în care fapta afectează o cantitate mică de astfel de exemplare și are un impact nesemnificativ asupra stării de conservare a speciilor, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.

(2) În cazul în care comerțul se realizează cu specii de faună din cele prevăzute la art. 33 alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, se aplică sancțiunile prevăzute la art. 52 alin. (1) din ordonanța de urgență.

Art. 7.

Producția, importul, exportul, introducerea pe piață sau folosirea de substanțe care diminuează stratul de ozon, cu încălcarea dispozițiilor legale în domeniu, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.

Art. 8.

(1) Deversarea, emiterea sau introducerea, cu încălcarea dispozițiilor legale în domeniu, a unei cantități de materiale în aer sau sol care pot provoca decesul ori vătămarea gravă a unei persoane, sau un prejudiciu semnificativ adus mediului, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 1 la 5 ani.

(2) Deversarea, emiterea sau introducerea, cu încălcarea dispozițiilor legale în domeniu, de surse de radiații ionizante în aer, apă sau sol care pot provoca decesul ori vătămarea gravă a unei persoane, sau un prejudiciu semnificativ adus mediului, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 1 la 5 ani.

Art. 9.

(1) Producția, manipularea, prelucrarea, tratarea, depozitarea temporară sau definitivă, importul, exportul, cu încălcarea dispozițiilor legale în domeniu, de materiale nucleare ori de materiale radioactive periculoase constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 10 ani.

(2) Dacă faptele prevăzute la alin. (1) au produs pericol public, au avut vreuna dintre urmările arătate în art. 181 sau 182 din Codul penal ori au cauzat o pagubă, pedeapsa este închisoarea de la 1 la 12 ani și interzicerea unor drepturi.

(3) În cazul în care faptele prevăzute la alin. (1) au avut consecințe deosebit de grave, în sensul art. 146 din Codul penal, pedeapsa este închisoarea de la 10 la 20 de ani și interzicerea unor drepturi, iar dacă s-a produs moartea uneia sau mai multor persoane, pedeapsa este detențiunea pe viață ori închisoarea de la 15 la 25 de ani și interzicerea unor drepturi.

(4) Tentativa se pedepsește.

Art. 10.

(1) Infracțiunile prevăzute la art. 3, 7 și 8, săvârșite din culpă, se sancționează cu pedeapsa prevăzută de acel articol, ale cărei limite se reduc la jumătate.

(2) Faptele prevăzute la art. 4, 5 și 6, săvârșite din culpă, se sancționează cu pedeapsa prevăzută de acel articol, ale cărei limite speciale se reduc la jumătate, sau cu amendă.

Art. 11.

Faptele prevăzute la art. 2791 din Codul penal săvârșite din culpă se sancționează cu pedeapsa prevăzută de acel articol, ale cărei limite se reduc la jumătate.

Art. 12.

Faptele prevăzute la art. 3022 din Codul penal săvârșite din culpă se sancționează cu pedeapsa prevăzută de acel articol, ale cărei limite se reduc la jumătate.

Art. 13.

Faptele prevăzute la art. 271 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, cu modificările și completările ulterioare, săvârșite din culpă, se sancționează cu pedeapsa prevăzută de acel articol, ale cărei limite se reduc la jumătate.

Art. 14.

Faptele prevăzute la art. 52 alin. (1) lit. c) și d) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, săvârșite din culpă, se sancționează cu amendă.

Art. 15.

Faptele prevăzute la art. 2-8 se pedepsesc potrivit prezentei legi, dacă nu constituie, conform legislației în vigoare, infracțiuni mai grave.

Art. 16.

Orice persoană care în exercitarea atribuțiilor legale constată săvârșirea unei infracțiuni prevăzute de prezenta lege are obligația de a sesiza de îndată organele de urmărire penală.

Art. 17.

Anexele nr. 1 și 2 fac parte integrantă din prezenta lege.

Prezenta lege transpune Directiva 2008/99/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind protecția mediului prin intermediul dreptului penal, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 328 din 6 decembrie 2008.

Efectele poluării asupra omului încep de la simple alergii și iritații la nivelul pielii și ochilor până la boli ale sistemului nervos. Aceste boli ale sistemului nervos pot conduce la apariția diverselor tipuri de cancer.

Deversarea de deșeuri de către operatorii economici va potența și mai mult efectele deja nocive ale poluării create de alte activități. Realizarea unui plan de gestionare a acestora, creat cu ajutorul unor specialiști care să știe exact ce presupune legislația, va ajuta firmele să respecte atât prevederile legale, cât și să reducă anumite costuri legate de managementul resturilor inutilizabile.

Echipa noastră Think-green se ocupă de:

Întocmirea declarațiilor specifice către Administrația Fondului pentru Mediu, în conformitate cu legislația în vigoare și depunerea acestora la sediul AFM.

Identificarea obligațiilor la Fondul pentru mediu, asigurarea suportului pentru întocmirea declaratiilor (ambalaje, echipamente electrice și electronice, baterii, surse staționare, deșeuri feroase și neferoase, uleiuri etc)

Raportarea ambalajelor, echipamentelor electrice și electronice, baterii și acumulatori, anvelope către organizațiile de transfer de responsabilitate.

Identificarea operatorilor economici autorizați pentru preluarea responsabilității în vederea atingerii obiectivelor de reciclare/ valorificare a deșeurilor din ambalaje.

Managementul deseurilor

Persoana responsabila cu managementul deseurilor – Certificat de Specialist in managementul deseurilor, cod COR325713 conform Legii 211/2011 (lipsa se sanctioneaza cu amenda 15.000-30.000RON).

Verificarea amplasamentului in vederea stabilirii neconformitatilor in ceea ce priveste managementul deseurilor.

Dosar propriu de management al deseurilor ce cuprinde identificarea, clasificarea si raportarea diferentiata a tipurilor de deseuri generate conform HG 856/2002 si Legii 211/2011 (lipsa acestui dosar se sanctioneaza cu amenda 15.000-30.000 RON).

Indrumare in vederea respectarii cerintelor H.G. nr. 1061/2008 privind trasportul deseurilor periculoase si nepericuloase (verificarea documentelor de transport).

Constituirea si mentinerea unui dosar cu evidenta deseurilor generate o perioada de cel putin 3 ani, in conformitate cu prevederile legii.

Instruirea personalului pentru a intelege importanta colectarii selective a deseurilor generate.

Urmarirea trasabilitatii deseurilor generate.

Categorii
Stiri

Cum reciclam corect ?

Reciclarea materialelor este un lucru extrem de important pentru protecția mediului înconjurător. De aceea, colectarea corectă a produselor destinate reciclării trebuie să fie o regulă de bază pentru fiecare companie, dar și pentru fiecare dintre noi. Din nefericire, sunt persoane care nu cunosc materialele ce pot fi reciclate sau nu respectă indicațiile privind colectarea corectă a ambalajelor. Fiecare dintre ele ajung la centre specializate. Astfel, în funcție de material, anumite obiecte pot fi reciclate de mai multe ori – unele se reciclează foarte ușor, iar altele deloc.

Pe de altă parte, unele tipuri de materiale nu se reciclează în general, pentru că această activitate nu poate fi susținută economic. Curățarea ambalajelor înainte de aruncare (cel puțin printr-o simplă clătire cu apă) este obligatorie!

Reciclarea plasticului. Reciclarea sticlei. Reciclarea hârtiei și cartonului.

Mai jos poți găsi o listă despre ce anume se reciclează și ce nu, din fiecare material:

– În cazul plasticului, se pot recicla următoarele ambalaje: PET-urile, folia de plastic (de exemplu, de la baxurile de apă), găletușele de iaurt sau smântână, lăzile și navetele, caserolele transparente, pungile alimentare, sticlele de lapte, sticlele de detergent lichid și balsam pentru rufe, sticlele de șampon și balsam, ambalaje tetra pack (cutii de lapte sau suc care arată ca hârtia). Nu se pot recicla următoarele elemente din plastic: recipientele colorate (caserolele negre sau mate), recipientele de plastic în care au fost substanțe chimice, folia alimentară subțire transparentă de plastic; pungile de plastic;

– Produsele reciclabile fabricate din sticlă pot fi următoarele: borcane (fără capac), produse cosmetice din sticlă, sticle de vin și alte bauturi, alte ambalaje din sticlă. Nu sunt acceptate la centrele de reciclare selectivă următoarele produse din sticlă: oglinzi, geamuri, parbrize, produse din porțelan, ceramică, cristal, vase rezistente la căldură, ambalaje medicamentoase și cosmetice cu conținut periculos (vopsea, lac de unghii), becuri (predate ca sticlă).
– Hârtia este unul dintre cele mai frecvent întâlnite deșeuri, în mai toate sferele de activitate. Constituie o importantă sursă de fibre de celuloză, aceasta fiind substanța naturală care stă la baza producerii hârtiei. Fiind fabricată din celuloză se biodegradează ușor, în mod natural, spre deosebire de alte deșeuri sintetice cum este plasticul. Multe materiale de împachetat, hârtie de ziar, șervețele sunt făcute în totalitate sau în parte din fibră de hârtie reciclabilă. Consumul de hârtie a crescut cu 400% în ultimii 40 de ani și acest lucru a dus la exploatarea intensivă a pădurilor, în unele țări apărând fenomenul de despădurire. Aproximativ 35% din copacii tăiați pe întreaga planetă sunt folosiți pentru producerea de hârtie.

De aceea, trebuie să ne gândim mai întâi cum să reducem consumul de produse, resurse, cum să le refolosim după ce nu mai avem nevoie de ele și abia apoi să le reciclăm – cei 3R. Când ajung la reciclare, hârtia şi cartonul sunt sortate pe categorii, în funcţie de calitatea lor: hârtia albă este de calitate superioară, în vreme ce cartonul ondulat este de calitate inferioară, iar ziarele şi o parte din hârtia de birou sunt de calitate medie. După un întreg proces de transformare, hârtia de birou reciclată ajunge înapoi pe birouri. Cărţile de telefon şi cartonul se pot transforma în cofraje pentru ouă sau în alte tipuri de carton. Pentru colectarea acesteia, multe servicii de salubrizare au fost dotate cu tehnologie care să separe hârtia din deșeurile menajere.

E important de știut că nu trebuie să nu ducem la reciclat hârtie pătată de lichide, uleiuri, vopseluri, mâncare pentru că aceasta nu se poate recicla. Totuși, contaminarea deșeurilor de hârtie scade eficiența reciclării, de aceea, tendința este de a colecta separat deșeurile de hârtie. Cu tehnologiile actuale, hârtia poate fi reciclată de cel mult patru ori. Rețineți culoarea albastră, pentru containerele speciale de colectare selectivă a deșeurilor de hârtie. Reciclarea produselor din hârtie este posibilă pentru următoarele produse: ziare, reviste, caiete, cărți, plicuri, cartoane de ouă, cutii, cutii de pizza curate, pungi de hârtie, cutii de cereale. Nu se pot recicla următoarele produse din hârtie: pahare de hârtie plastifiată, cutii sau foi de carton murdare, șervețele folosite, hârtie igienică și prosoape de hârtie, hârtie cerată, hârtie plastifiată, cutii de pizza murdare. Pentru a fi acceptate în centrele de reciclare selectivă, produsele trebuie să fie colectate respectând anumite cerințe foarte clare: Capsele, banda adezivă sau folia de plastic trebuie îndepărtate, Cutia din carton se taie în bucăți mai mici sau se îndoaie ca să fie cât mai compactă, aproape plată, Cartonul trebuie să fie curat și uscat, fără resturi alimentare. Nu în ultimul rând, nu uitați că nu doar drujbele distrug pădurea, ci și lipsa reciclării!

Toate aceste acțiuni fac parte din campania „Marathon-ului Reciclării”lansată de Ministerul Mediului împreună cu Marathon EPR Group. Proiectul Marathonul Reciclării are ca scop sensibilizarea, educarea și conștientizarea în rândul cetățenilor și instituțiilor referitor la prevenirea, reutilizarea și reciclarea deșeurilor.

Pentru a întâmpina aceste probleme, campania Marathon-ul Reciclării va avea trei direcții de implementare:

O primă direcție a campaniei are ca scop informarea și educarea cetățenilor prin mijloace digitale astfel încât aceștia să devină mai responsabili în acțiunile lor zilnice și, implicit, să protejeze mediul. Campania va fi implementată în mediul digital pe canalele de social media ale companiei Marathon EPR Group S.A. cât și pe cele ale Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor. Ca și structură, în fiecare lună va fi abordată o nouă temă, iar la sfârșitul fiecărei luni va fi lansat un ghid de bune practici pe tema aferentă lunii respective.

Cea de a doua direcție are ca scop îndrumarea pentru implementarea corectă a prevederilor din Ordonanța de Urgență nr. 74/2018 în rândul Primăriilor și Asociatiilor de Dezvoltare Intercomunitară, astfel incat sa se îndeplinească obligațiile și să se atingă țintele de deviere de la depozitare. Se vor desfășura sesiuni de cursuri online începând cu luna septembrie adresate responsabililor cu managementul deșeurilor din cadrul Primăriilor și Asociațiilor de Dezvoltare Intercomunitară. Cursurile vor fi susținute de specialiști în domeniu care vor arăta participanților cum pot implementa corect legislația privind modalitatea de gestionare a deșeurilor de ambalaje.

Cea de a treia direcție își propune cursuri de educare și conștientizare în școli legate de problemele de mediu și oferirea de soluții și bune practici axate pe colectare separată și reciclare. Prin intermediul cursurilor și workshop-urilor care se vor susține, scopul este de a educa viitoarea generație asupra problemelor actuale de mediu și a-i ghida spre implementarea de bune practici axate pe colectarea separată și reciclare.

În funcție de contextul momentului, aceste cursuri se vor ține în mediul offline sau online.

Categorii
Legislatie

Guvernul a adoptat o nouă Ordonanță de Urgență privind regimul deșeurilor

Guvernul a adoptat o nouă Ordonanță de Urgență privind regimul deșeurilor, un act normativ care majorează obiectivele privind reciclarea deșeurilor municipale până la 55% în 2025, potrivit unui comunicat al Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor în AGERPRES.

„Prin adoptarea acestei ordonanţe, completăm noul pachet legislativ pe deşeuri şi ne îndeplinim obligaţiile asumate, în calitate de stat membru al Uniunii Europene. În plus, prin decizia Guvernului, vom închide un alt caz de infringement declanşat împotriva României. Noua OUG va introduce noi obligaţii pentru actorii din lanţ şi va reglementa mult mai clar activităţile de colectare separată a deşeurilor şi tranziţia la economia circulară. De asemenea, prin acest act normativ subliniem încă odată importanţa colectării separate a deşeurilor reciclabile pe cel puţin patru fracţii, plus fracţia pentru deşeurile biodegradabile”, a declarat ministrul Mediului, Barna Tanczos.

Prin adoptarea actului normativ, se reflectă viziunea Uniunii Europene de a trece la o economie circulară. Totodată, au fost majorate obiectivele la 55% reciclare deşeuri municipale în 2025, 60% în 2030 şi 65% în 2035. Aceste obiective au rolul de a crea noi oportunități economice, de a stimula competitivitatea pe termen lung și de a reintroduce materialele în circuitul economic.

„Introducerea unor cerinţe operaţionale minime pentru schemele de răspundere extinsă a producătorilor care au rolul de a diminua costurile, de a stimula performanţa şi de a asigura condiţii de concurenţă echitabile, inclusiv pentru întreprinderile mici şi mijlocii şi pentru întreprinderile din domeniul comerţului electronic, evitându-se obstacolele în calea bunei funcţionări a pieţei interne. Aceste scheme reprezintă o parte esenţială a sistemului de gestionare eficientă a deşeurilor”, se precizează în comunicatul citat.

De asemenea, acest act normativ are în vedere și informarea consumatorilor cu privire la implicarea lor în prevenirea generării deșeurilor și persuasiunea lor în direcția schimbării comportamentului, prin educație și campanii de sensibilizare. Mai mult, producătorii trebuie să promoveze utilizarea sustenabilă a produselor lor şi să contribuie la gestionarea lor la sfârşitului ciclului de viaţă al acestora. În context, Ministerul Mediului subliniază că o colectare separată contribuie în mod esenţial la creşterea ratelor de pregătire pentru reutilizare şi reciclare.

„Pentru a evita o modalitate de tratare a deşeurilor care blochează resursele la nivelurile inferioare ale ierarhiei deşeurilor, pentru a permite reciclarea de înaltă calitate şi pentru a stimula folosirea unor materii prime secundare de calitate, autorităţile publice locale trebuie să se asigure că bio-deşeurile sunt colectate separat, iar sistemele deja instituite pentru colectarea deşeurilor sunt operate corect, eficient, cu o performanţă ridicată”, precizează sursa citată.

Ordonanța de Urgență privind regimul deșeurilor are în vedere instituirea de registre electronice prin care se poate asigura trasabilitate deşeurilor de la generator la instalaţiile de reciclare/valorificare/eliminare şi se va încuraja dezvoltarea, producerea, comercializarea şi utilizarea produselor şi componentelor de produse adaptate unei utilizări multiple, care conţin materiale reciclate, care sunt durabile din punct de vedere tehnic şi reparabile cu uşurinţă. Mai mult decât atât, acest act normativ presupune și actualizarea definițiilor prevăzute în Directiva 2008/98/CE pentru monitorizarea eficace a progreselor înregistrate. Câteva dintre definițiile prevăzute în Directiva 2008/98/CE sunt:

(1) Gestionarea deșeurilor în Uniune ar trebui să fie îmbunătățită și transformată în gestionarea durabilă a materialelor pentru a proteja, a conserva și a îmbunătăți calitatea mediului, pentru a proteja sănătatea umană, pentru a asigura utilizarea prudentă, eficientă și rațională a resurselor naturale, pentru a promova principiile economiei circulare, pentru a spori utilizarea energiei din surse regenerabile, pentru a crește eficiența energetică, pentru a reduce gradul de dependență a Uniunii față de resursele importate, pentru a crea noi oportunități economice și pentru a stimula competitivitatea pe termen lung. Pentru ca economia să devină cu adevărat circulară, este necesar să se adopte măsuri suplimentare privind producția și consumul sustenabile, prin axarea pe întregul ciclu de viață al produselor, într-un mod care conservă resursele și închide bucla. Utilizarea mai eficientă a resurselor ar aduce, de asemenea, economii nete substanțiale întreprinderilor, autorităților publice și consumatorilor din Uniune, reducând, în același timp, emisiile anuale totale de gaze cu efect de seră.

(2) Creșterea eficienței în utilizarea resurselor și asigurarea valorificării deșeurilor ca resursă poate contribui la reducerea dependenței Uniunii de importul de materii prime și poate facilita tranziția la o gestionare mai sustenabilă a materialelor și la crearea unui model de economie circulară. Tranziția respectivă ar trebui să contribuie la realizarea obiectivelor de creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii stabilite în Strategia Europa 2020 și la crearea de oportunități importante pentru economiile locale și părțile interesate, contribuind în același timp la îmbunătățirea sinergiilor dintre economia circulară și politicile în materie de energie, climă, agricultură, industrie și cercetare, și în același timp generând beneficii pentru mediu în ceea ce privește reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și pentru economie.

(3) Obiectivele prevăzute în Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind pregătirea pentru reutilizare și reciclarea deșeurilor ar trebui să fie mai ambițioase, astfel încât să reflecte mai bine ambiția Uniunii de a trece la o economie circulară.

Multe state membre nu au dezvoltat încă în întregime infrastructura necesară în materie de gestionare a deșeurilor. Prin urmare, este esențial să se stabilească obiective clare de politică pe termen lung pentru a orienta măsurile și investițiile, în special prin prevenirea creării de capacități excedentare structurale în ceea ce privește tratarea deșeurilor reziduale și blocarea materialelor reciclabile la nivelurile inferioare ale ierarhiei deșeurilor. Deșeurile municipale reprezintă aproximativ între 7 %-10 % din totalul deșeurilor generate în Uniune. Acest flux de deșeuri este însă unul dintre cele mai complexe de gestionat, iar modul în care este administrat constituie, în general, un bun indiciu în ceea ce privește calitatea sistemului global de gestionare a deșeurilor dintr-o țară. Provocările în materie de gestionare a deșeurilor municipale sunt determinate de faptul că acestea au o compoziție foarte complexă și mixtă, se află în imediata apropiere a cetățenilor, au un grad foarte ridicat de vizibilitate publică și au consecințe asupra mediului și a sănătății populației. Prin urmare, administrarea deșeurilor municipale necesită un sistem foarte complex, inclusiv o schemă eficientă de colectare, un sistem eficient de sortare și urmărirea adecvată a fluxurilor de deșeuri, implicarea în mod activ a cetățenilor și a întreprinderilor, adaptarea infrastructurii la compoziția specifică a deșeurilor și un sistem de finanțare detaliat. Țările care au dezvoltat sisteme eficiente de gestionare a deșeurilor municipale au, în general, rezultate mai bune în ceea ce privește administrarea globală a deșeurilor, inclusiv privind îndeplinirea obiectivelor de reciclare.

Think Green? Este acum în ajutorul tău! Compania noastră este o firmă de consultanță de mediu ce ofera soluții profesionale, optime și rapide la problemele de mediu ale organizaţiilor. Oferim clienţilor noștri posibilitatea de a îmbunătăți performanța de mediu, optimiza procesele și reduce riscurile și impacturile negative asupra mediului.