Lună: august 2021

„Prin adoptarea acestei ordonanțe, completăm noul pachet legislativ pe deșeuri și ne îndeplinim obligațiile asumate, în calitate de stat membru al Uniunii Europene. De la intrarea în vigoare a ordonanței simple care vizează produsele din plastic de unică folosință, pentru anumite categorii de produse va fi interzisă punerea pe piață, iar pentru altele vor fi aplicate ținte de reducere a consumului. Primele produse de plastic de unică folosință care vor dispărea de pe piață sunt: tacâmurile, paiele, bețișoarele igienice pentru urechi, farfuriile (inclusiv farfurii din carton cu folie de plastic), bețele pentru baloane, recipientele pentru alimente din polistiren, cănile din polistiren, plasticul oxo-degradabil. Aceasta este o măsură firească pe care România trebuia să o adopte, pentru ca, ușor, ușor, aceste produse să dispară din viețile noastre și să fie înlocuite cu altele care nu perturbă mediul. În privința stocurilor de produse de unică folosință pe care comercianții din România încă le mai au, acestea vor putea fi epuizate. Interdicția stabilită prin OUG se referă la punerea pe piață de noi produse de plastic din momentul intrării în vigoare a prezentului act normativ”, a declarat ministrul Barna TÁNCZOS.

În ceea ce privește reducerea consumului pentru alte bunuri de plastic de unică folosință, până în 2026, în comparație cu 2022, România trebuie să adopte măsuri pentru o reducere ambițioasă și susținută a consumului de produse din plastic de unică folosință.

Exemple de măsuri:
– obiective naționale de reducere a consumului (spre exemplu sticle si cutii din plastic, caserole, capace etc.);
– alternative reutilizabile pentru consumator (spre exemplu ambalaje reutilizabile);
– interzicerea acordării gratuite de produse de unică folosință.

Legat de cerințele specifice ale produselor, de la 3 iulie 2024 pot fi introduse pe piață numai recipientele pentru băuturi cu o capacitate de până la trei litri care au dopurile/capacele din plastic atașate de ele, în timpul etapei de utilizare preconizată a produselor.

De asemenea, începând cu 2025, toate sticlele PET introduse pe piață trebuie să conțină plastic reciclat în proporție de cel puțin 25 %, și, începând cu 2030, procentul crește la cel puțin 30 %.

Totodată, marcajul pentru produsele de plastic de unică folosință se aplică obligatoriu, începând cu intrarea în vigoare a ordonanței. Marcajul are ca scop informarea consumatorilor cu privire la prezența plasticului, impactul negativ al acestuia și modul de gestionare corectă a deșeului.

De exemplu, categoria 1 vizează: absorbantele, tampoanele igienice și aplicatoare de tampoane, șervețele umede și anume șervețele preumezite de îngrijire personală și de uz casnic, paharele pentru băuturi. În categoria 2 intră produsele din tutun cu filtre și filtre comercializate pentru a fi utilizate în combinație cu produse din tutun.

Ordonanța de urgență vine și cu noi reglementări privind răspunderea extinsă a producătorilor. Astfel, aplicându-se principiul „poluatorul plătește”, s-au introdus prevederi legate de scheme de răspundere extinsă a producătorilor, care să acopere costurile necesare pentru gestionarea și curățarea deșeurilor și pentru măsurile de sensibilizare menite să prevină și să reducă astfel de deșeuri.

Exemple de produse vizate: recipiente pentru alimente; pachete și folii; recipientele pentru băuturi cu o capacitate de până la trei litri, inclusiv dopurile și capacele acestora; pahare pentru băuturi, inclusiv capacele acestora; pungi de transport din plastic subțire, șervețele umede; baloane; produse din tutun cu filtre și filtre comercializate pentru a fi utilizate în combinație cu produse din tutun.

Sursa: Ministerul Mediului – Romania

Comisia Europeană a lansat o consultare publică pentru revizuirea Regulamentului privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și amestecurilor chimice (Regulamentul CLP).
Această revizuire este una din cele 85 de acțiuni planificate în Strategia pentru produse chimice, adoptată de Comisie în octombrie 2020 ca prim pas către ambiția de poluare zero.

Cetățenii și organizațiile sunt invitate să își împărtășească opiniile până la 15 noiembrie 2021.
Regulamentul CLP este legislația de bază utilizată în UE pentru identificarea și comunicarea proprietăților periculoase ale substanțelor chimice. Acesta stabilește modul de clasificare a substanțelor chimice periculoase (de exemplu, ca fiind cancerigene sau periculoase pentru mediul acvatic) și modul de comunicare a acestor pericole între lanțurile de aprovizionare și consumatorii și lucrătorii.

Pentru această revizuire, Comisia va examina, printre altele, diferite măsuri și opțiuni pentru a introduce noi clase de pericol (cum ar fi perturbarea endocrină, precum și persistența, bioacumularea și toxicitatea) și criteriile de clasificare corespunzătoare.

Fiind unul dintre obiectivele Pactului verde european și al Strategiei pentru produse chimice, această revizuire va contribui la atingerea unui nivel legitim mai ridicat de protecție a cetățenilor și a mediului împotriva substanțelor chimice periculoase. Este, de asemenea, o oportunitate de a încuraja înlocuirea substanțelor chimice periculoase cu substanțe chimice mai sigure și de a promova industria UE ca un lider mondial în producția și utilizarea de produse chimice sigure și durabile.

În prezent, Comisia efectuează o evaluare a impactului pentru a decide cea mai adecvată cale de urmat și a lansat consultarea publică.

Consultarea urmărește să adune punctele de vedere ale cetățenilor, instituțiilor și organizațiilor din sectoarele public și privat cu privire la modul de a revizui cel mai bine Regulamentul CLP, luând în considerare progresul științific și tehnic.
Acest chestionar constă din două secțiuni: una cu întrebări mai generale și cealaltă cu mai multe întrebări de specialitate. Il puteti consulta aici.

Sursa: Ministerul Mediului – Romania

La un an de când viața noastră a început să fie afectată de COVID-19, Europa continuă să prezinte pachete de politici prin care să își atingă obiectivele cuprinse în Pactul Verde Eropean.

Este absolut necesar ca Europa să își continue parcursul către îndeplinirea acestor obiective și să se asigure că în următorii ani, Europa va deveni o societate rezilientă, bazată pe solidaritate și ne va crea un mediu sănătos tuturor. Pandemia a afectat multe ramuri economice: activitățile culturale, turismul, industria restaurantelor și mijloacele de subzistență ale persoanelor dependente de aceste ramuri economice. S-au schimbat, cu siguranță, multe aspecte ale vieții noastre, de la interacțiuni sociale până la rutina noastră cotidiană. Un an mai târziu de la debutul acestei catastrofe, realizăm că ne confruntăm cu o criză economică și o societate obosită.

Uniunea Europeană și statele membre au luat inițiative în ceea ce privește protejarea oamenilor împotriva acestui virus. Europa a decis să acorde prioritate cetățenilor ei. Mai exact, Pactul Verde European este răspunsul Europei la criza climatică și la criza biodiversității.

Comisia Europeană a anunțat Pactul verde european, un program politic cuprinzător, prin care să se realizeze, până în 2050, o economie sustenabilă și neutră din punctul de vedere al emisiilor de dioxid de carbon printr-o „tranziție justă”, asigurându-se că „niciun loc sau nimeni nu este lăsat în urmă”.

„Aceste obiective generale sunt transpuse într-o serie de pachete de politici, printre care Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030, Strategia „De la fermă la consumator”, Planul de acțiune pentru economia circulară, Strategia privind emisiile industriale, Legea climei și Pactul climatic. În februarie a fost propus un alt act legislativ esențial, Strategia UE privind adaptarea la schimbările climatice, care urmărește să permită o adaptare mai inteligentă, mai rapidă și mai sistematică. Vor continua să fie prezentate și alte inițiative, cum sunt Strategia privind substanțele chimice, Planul de acțiune privind reducerea la zero a poluării apei, aerului și solului și pachetul „Fit for 55” pentru reducerea emisiilor cu cel puțin 55 % până în 2030. ”

Cum va arăta evoluția mediului înconjurător?

Exemple globale pe plan local:

Evoluția unor spații în care sunt deschise cariere pentru exploatarea rocilor de construcție (calcar, granit, bazalt), ori a minereurilor de fier, cupru sau sulf. Mediul înconjurător suferă transformări profunde prin defrișarea și îndepărtarea solului, crearea și dezvoltarea excavației și a haldelor de steril, poluarea aerului și a prafului limitrof cu praful rezultat în urma exploziilor repetate, apoi a apei râurilor de către scurgerile reziduale.

Efectul de seră – este urmat de încălzirea globală, de modificarea regimului precipitațiilor, accentuarea fenomenului de secetă și deșertificarea, etc. Obiectivele propuse pentru diminuarea acestor evoluții privesc reducerea consumului de combustibili poluanți și folosirea unor resurse energetice.

Scenariul lui Dennis Meadows „Limitele creșterii” ne informează că amprenta ecologică a activităților umane a depășit după anul 1980 capacitatea de suport a pământului. Din această cauză, s-au declanșat diverse fenomene grave precum: topirea ghețarilor, ridicarea nivelului oceanic, precum și degradarea cu 38% din terenurile agricole.

Momentan, mediul înconjurător se află într-un punct critic. Însă, dacă ne unim forțele și contribuim la protejarea lui, avem o oportunitate în următorul deceniu să extindem măsurile de protecție a mediului, să reducem impactul schimbărilor climatice și să diminuăm radical consumul de resurse naturale.

Potrivit raportului „European Environment- state and outlook 2020” (SOER 2020), mai exact „Mediul european – situația actuală și perspectiva 2020” suntem informați că, deși politicile europene în domeniul climei și al mediului au contribuit la îmbunătățirea condițiilor de mediu, Europa nu a înregistrat progrese, însă avem o mică speranță pentru următorii ani.

SOER 2020 oferă o imagine clară a poziției în care se află Europa în contextul îndeplinirii obiectivelor între anii 2020 și 2030, precum și a obiectivelor pe termen lung și a aspirațiilor chiar pentru anul 2050 în vederea orientării către un viitor durabil, cu un volum scăzut de emisii de dioxid de carbon.

Raportul arată că Europa a înregistrat deja progrese semnificative în ultimele două decenii în ceea ce privește atenuarea schimbărilor climatice, reducând nivelul emisiilor de gaze cu efect de seră. Semne de progres sunt evidente și în alte domenii, precum combaterea poluării aerului și a apei și introducerea de noi politici pentru combaterea deșeurilor de plastic și pentru sprijinirea adaptării la schimbările climatice, a economiei circulare și a bioeconomiei.

Mai mult, inițiativa finanțării durabile a UE este prima de acest gen în ceea ce privește rolul sectorului financiar de încurajare a orientării necesare către un viitor durabil.

„Mediul european se află într-un punct critic. Avem o oportunitate mică în următorul deceniu pentru a extinde măsurile de protecție a naturii, a reduce impactul schimbărilor climatice și a diminua radical consumul nostru de resurse naturale. Evaluarea noastră relevă faptul că schimbările graduale au generat progrese în anumite domenii, însă clar insuficiente pentru îndeplinirea obiectivelor noastre pe termen lung. Dispunem deja de cunoștințele, tehnologiile și instrumentele care se impun pentru a face ca sistemele-cheie de producție și consum, cum ar fi alimentația, mobilitatea și energia, să devină sustenabile. Bunăstarea și prosperitatea noastră în viitor depind de aceasta și de capacitatea noastră de a beneficia de acțiuni la nivelul întregii societăți pentru a aduce schimbarea și a crea un viitor mai bun”, a declarat Hans Bruyninckx, directorul executiv al AEM.

Raportul ne informează și asupra a șapte domenii-cheie în care se impun acțiuni îndrăznețe:

1. Realizarea potențialului neîndeplinit al politicilor existente în materie de mediu.

Punerea în aplicare în totalitate a politicilor existente ar face ca Europa să avanseze puternic către îndeplinirea obiectivelor de mediu pe care și le-a asumat pentru 2030.

2. Adoptarea sustenabilității drept cadru pentru elaborarea politicilor.

Dezvoltarea cadrelor de politici pe termen lung, cu ținte obligatorii — începând cu sistemul alimentar, substanțele chimice și amenajarea teritoriului — va stimula și orienta întreprinderea de acțiuni coerente la nivelul domeniilor de politică și al societății.

3. Poziționarea în fruntea acțiunilor internaționale de obținere a sustenabilității.

UE ar trebui să se folosească de influența diplomatică și economică pentru a încuraja adoptarea de acorduri internaționale ambițioase în domenii precum biodiversitatea și utilizarea resurselor.

4.Stimularea inovării în întreaga societate.

Schimbarea traiectoriei actuale va depinde mult de apariția și răspândirea diverselor forme de inovare care pot genera noi moduri de gândire și de viață.

5. Extinderea investițiilor și reorientarea sectorului financiar în vederea sprijinirii proiectelor și afacerilor durabile.

Aceasta presupune investiții în viitor, prin utilizarea deplină a fondurilor publice în scopul de a sprijini inovațiile și soluțiile bazate pe natură, prin achiziții durabile și prin măsuri de susținere a sectoarelor și regiunilor afectate. De asemenea, aceasta presupune implicarea sectorului financiar în investiții durabile, prin punerea în aplicare și dezvoltarea Planului de acțiune al UE privind finanțarea durabilă.

6. Gestionarea riscurilor și asigurarea unei tranziții echitabile din punct de vedere social.

Pentru o tranziție reușită către sustenabilitate este nevoie ca societățile să recunoască riscurile potențiale, oportunitățile și compromisurile și să găsească modalități de a le gestiona. Politicile UE și naționale au un rol esențial în realizarea „tranzițiilor echitabile”, asigurându-se că nimeni nu este lăsat în urmă.

7. Consolidarea cunoștințelor și a know-how-ului.

Aceasta presupune punerea unui accent mai mare pe înțelegerea sistemelor care generează presiuni asupra mediului, a căilor de parcurs către sustenabilitate, a inițiativelor promițătoare și a obstacolelor din calea schimbării. Continuarea consolidării capacității este necesară pentru a ne croi un drum într-o lume caracterizată de schimbări rapide, investind în educație și competențe.

Echipa noastră sprijină aceste politici și contribuie la evoluția mediului înconjurător din următorii ani.

• Suntem o echipă de profesioniști cu o experiență legislativă vastă în managementul de mediu;
• Experiența în consultanța de mediu ne permite să oferim servicii de mediu adaptate pentru afacerea ta;
• Ne asumăm întreaga responsabilitate pentru serviciile noastre;

Nu ezitați să ne contactați pentru orice nelămurire cu privire la problemele legate de protecția mediului.

Echipa Think-Green

Un mediu curat este indispensabil pentru o economie durabilă și o societate echitabilă. Planeta noastră se confruntă cu provocări fără precedent în ceea ce privește mediul, iar cumulate acestea reprezintă un pericol la adresa bunăstării noastre. Însă, vestea bună este că, nu e prea târziu să luăm măsuri ferme și să protejăm cu grijă ceea ce încă avem. Este absolut esențial să percepem clima, mediul, economia și societatea în care trăim ca fiind părți inseparabile ale aceluiași întreg. Planeta noastră este într-o permanentă schimbare, fapt la care contribuie și oamenii. Practicile de utilizare ale terenurilor, defrișările care au loc pe întregul glob duc la creșterea concentrațiilor de gaze din atmosferă, care în cele din urmă produc schimbări climatice la nivel mondial. Este evident și faptul că, aceste schimbări climatice afectează fiecare colț al planetei noastre. Anumite zone ar putea suferi din cauza valurilor de căldură extinse și a secetei, în timp ce alte zone se pot confrunta cu furtuni frecvente și puternice. Oamenii, mediul și natura sunt deopotrivă afectați de aceste schimbări.

Schimbările climatice, pierderea biodiversității și degradarea solului afectează sănătatea umană. Cele mai cunoscute impacturi asupra sănătății se referă la poluarea mediului înconjurător, la calitatea proastă a apei și la o igienă insuficientă. Te întrebi care e soluția? Soluția, ca și în cazul altor momente cruciale din istoria omenirii, stă într-un singur cuvânt și anume „educație”. Este esențial să nu mai așteptăm ca totul să se rezolve prin politici statale, ci să luăm măsuri din proprie inițiativă, astfel îi vom determina și pe ceilalți să ne urmeze exemplul. În acest mod, prin implicare activă, putem să evităm și să prevenim totodată, eventualele pericole la care suntem supuși constant. Un mediu sănătos, un univers sigur și o dezvoltare durabilă sunt repere pentru o educație fundamentală.

Oamenii au înțeles de-a lungul vieții că protecția mediului este un act de responsabilitate față de ei înșiși, cât și față de natură. Legislația de mediu este un aspect complex, de aceea vrem să asigurăm garanția succesului în rezolvarea cerințelor tale privind protecția mediului. Rezultatele unui specialist în domeniu sunt cea mai bună garanție atunci când apelezi la serviciile unui expert în serviciu de mediu. Specialiștii în acest domeniu, datorită expertizei și experienței lor, pot face diferența între un aer respirabil și un mediu poluat.

Dacă ai o afacere ce desfășoară activități cu un puternic impact asupra mediului sau deșeurile rezultate pot afecta, în orice măsură, mediul, indicat ar fi să apelezi la o firma de consultanță de mediu, care să te îndrume, prin intermediul specialiștilor pe care îi are, înspre îmbunătățirea calității impactului și obținerea actelor și certificărilor necesare funcționării. https://www.think-green.ro/ este soluția pentru tine. Apelează cu încredere la serviciile noastre, iar noi ne vom ocupa să îți satisfacem toate dorințele!

Ne poți contacta, de asemenea, și pe email-ul nostru: office@think-green.ro!