Etichetă: mediu

Poluarea reprezintă contaminarea mediului înconjurător cu materiale care interferează cu sănătatea umană, calitatea vieții sau funcția naturală a ecosistemelor (organismele vii și mediul în care trăiesc). Poluarea poate fi și un rezultat al cauzelor naturale, de exemplu erupțiile vulcanice, însă de cele mai multe ori, cea mai mare parte din substanțele poluante provine din activitățile umane.

Poluarea solului reprezintă acumularea de substanțe chimice la nivelul creșterii plantelor care pot afecta atât sănătatea oamenilor, cât și pe cea a animalelor. Tratarea solului cu îngrășăminte chimice, pesticide și fungicide omoară și organismele utile de pe suprafața solului, cum ar fi unele bacterii, fungi și alte microorganisme. De exemplu, fermierii care cultivau căpșuni în California au dezinfectat solul cu substanțe chimice periculoase pentru a ucide organismele care ar fi putut afecta căpșunii. Această metodă însă, omoară fără discriminare și organismele benefice și lasă solul steril, dependent de utilizarea îngrășămintelor pentru a putea suporta creșterea plantelor.

Poluarea aerului a luat amploare încă din momentul în care oamenii au început să folosească focul pentru agricultură, încălzire și gătitul alimentelor. În timpul revoluției industriale, deja poluarea aerului devenise o problemă majoră. Majoritatea poluanților sunt curățați de către ploaie, zăpadă sau ceață, însă doar după ce au parcurs distanțe mari. În timp ce poluanții se adună în atmosferă, oxizii de sulf și azot sunt transformați în acizi care se combină cu ploaia. Această ploaie acidă, însă, cade peste lacuri și peste păduri, unde poate duce la moartea peștilor sau plantelor și poate să afecteze intregi ecosisteme. În cele din urmă, lacurile și pădurile ajung să fie lipsite de viață. O altă problemă legată de poluarea aerului este încălzirea globală, o creștere a temperaturii Pământului exagerată din cauza acumulării unor gaze atmosferice, cum ar fi dioxidul de carbon.

Poluarea apelor a apărut din cauza utilizării excesive a produselor chimice folosite în agricultură, cum ar fi îngrășămintele și pesticidele. O altă cauză ar fi folosirea apei menajere și a apei industriale. Îngrășămintele chimice folosite în agricultură sunt vărsate în lacuri și râuri, iar împreună cu fosfații și nitrații din apa menajeră, măresc viteza de dezvoltare a algelor. Acest proces de eutrofizare cauzează moartea peștilor și a altor specii acvatice.

 

Efectele poluării solului cu deșeuri rezultate din activități economice

Foarte multe industrii desfășoară activități ce au drept consecință, crearea de diverse deșeuri, însă multe dintre ele poluează solul fără a observa acest lucru. Orice activitate economică a ajuns să genereze deșeuri fără să realizeze că acestea pot avea efecte devastatoare asupra solului, și care, într-un final, afectează omul, plantele și animalele. Cele mai vizibile și nocive efecte ale diversificării deșeurilor sunt apariția bolilor la oameni și animale, ca urmare a alimentației modificate, recoltele mai slabe datorate agenților de poluare prezenți în pământ, apariția schimbărilor climatice și degradarea atmosferei și a dispariției anumitor specii de animale și a dislocării masive de populație. Consecințele poluării se văd și acum, însă mai târziu vor fi mult mai vizibile, când vor avea loc deșertificări, care vor produce la rândul lor, dispariția unor specii de animale și plante.

Oamenii au cel mai mult de suferit de pe urma poluării solului, astfel că activitățile firmelor sunt monitorizate conform Legii 101/ 2011, actualizată în anul 2014 și care prevede sancțiuni asupra faptelor care duc la degradarea mediului.

Art. 1.

Prezenta lege stabilește măsuri de natură penală pentru a asigura o protecție eficace a mediului.

Art. 2.

În sensul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații:

1. a) încălcarea dispozițiilor legale în domeniu – nerespectarea prevederilor privind acțiuni sau inacțiuni interzise potrivit actelor normative în domeniu, prin care se transpun actele juridice prevăzute în anexele A și B la Directiva 2008/99/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind protecția mediului prin intermediul dreptului penal, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 328 din 6 decembrie 2008, astfel cum sunt prevăzute în anexele nr. 1 și 2;
2. b) specii de floră și faună sălbatică protejate – speciile prevăzute în anexele A și B la Regulamentul (CE) nr. 338/97 al Consiliului din 9 decembrie 1996 privind protecția speciilor, faunei și florei sălbatice prin controlul comerțului cu acestea, publicat în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene nr. L 61 din 3 martie 1997, cu modificările ulterioare;
3. c) comerț – comerțul astfel cum este definit în art. 2 lit. u) din Regulamentul (CE) nr. 338/97, cu modificările ulterioare;
4. d) materiale nucleare – materiale nucleare, astfel cum sunt definite de art. 1 pct. 1 lit. h) din Convenția privind răspunderea civilă pentru daune nucleare, încheiată la Viena la 21 mai 1963, la care România a aderat prin Legea nr. 106/1992, cu modificările ulterioare;
5. e) prejudiciu semnificativ adus mediului – o daună ireversibilă sau de lungă durată, cuantificabilă ori nu în bani, produsă în orice mod asupra mediului, sau care a provocat ori este de natură să provoace decesul sau vătămarea gravă a integrității corporale ori a sănătății unei persoane;
6. f) instalație în care se desfășoară o activitate periculoasă – instalație prevăzută de legislația în vigoare în care se desfășoară activități care pot avea un impact semnificativ asupra mediului;
7. g) materiale în sensul art. 8 alin. (1) – orice material chimic, biologic, radioactiv sau nuclear, prevăzut de actele normative menționate în anexele nr. 1 și 2, care poate produce un impact semnificativ asupra mediului;
8. h) materiale radioactive periculoase – substanțe care prezintă un risc radiologic deosebit potrivit legislației în vigoare.

Art. 3.

Colectarea, transportul, valorificarea sau eliminarea de deșeuri, inclusiv supravegherea acestor operațiuni și întreținerea ulterioară a spațiilor de eliminare, cât și acțiunile întreprinse de brokeri în procesul de gestionare a deșeurilor, cu încălcarea dispozițiilor legale în domeniu, care pot provoca decesul ori vătămarea gravă a unei persoane sau un prejudiciu semnificativ adus mediului, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.

Art. 4. – Modificări (1)

Exportul de deșeuri cu încălcarea dispozițiilor legale în domeniu, în cazul în care această activitate intră în domeniul de aplicare al art. 2 pct. 35 din Regulamentul (CE) nr. 1.013/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 iunie 2006 privind transferurile de deșeuri, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, nr. L 190 din 12 iulie 2006, indiferent dacă transportul se efectuează prin una sau mai multe operațiuni, se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani.

Art. 5.

Exploatarea cu încălcarea dispozițiilor legale în domeniu a unei instalații în care se desfășoară o activitate periculoasă sau în care sunt depozitate ori utilizate substanțe sau preparate periculoase, de natură a provoca în afara instalației decesul ori vătămarea gravă a unei persoane sau un prejudiciu semnificativ adus mediului, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.

Art. 6.

(1) Comerțul cu exemplare din speciile de faună sau floră sălbatică protejate ori cu părți sau derivate ale acestora, cu încălcarea dispozițiilor legale în domeniu, cu excepția cazurilor în care fapta afectează o cantitate mică de astfel de exemplare și are un impact nesemnificativ asupra stării de conservare a speciilor, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.

(2) În cazul în care comerțul se realizează cu specii de faună din cele prevăzute la art. 33 alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, se aplică sancțiunile prevăzute la art. 52 alin. (1) din ordonanța de urgență.

Art. 7.

Producția, importul, exportul, introducerea pe piață sau folosirea de substanțe care diminuează stratul de ozon, cu încălcarea dispozițiilor legale în domeniu, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.

Art. 8.

(1) Deversarea, emiterea sau introducerea, cu încălcarea dispozițiilor legale în domeniu, a unei cantități de materiale în aer sau sol care pot provoca decesul ori vătămarea gravă a unei persoane, sau un prejudiciu semnificativ adus mediului, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 1 la 5 ani.

(2) Deversarea, emiterea sau introducerea, cu încălcarea dispozițiilor legale în domeniu, de surse de radiații ionizante în aer, apă sau sol care pot provoca decesul ori vătămarea gravă a unei persoane, sau un prejudiciu semnificativ adus mediului, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 1 la 5 ani.

Art. 9.

(1) Producția, manipularea, prelucrarea, tratarea, depozitarea temporară sau definitivă, importul, exportul, cu încălcarea dispozițiilor legale în domeniu, de materiale nucleare ori de materiale radioactive periculoase constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 10 ani.

(2) Dacă faptele prevăzute la alin. (1) au produs pericol public, au avut vreuna dintre urmările arătate în art. 181 sau 182 din Codul penal ori au cauzat o pagubă, pedeapsa este închisoarea de la 1 la 12 ani și interzicerea unor drepturi.

(3) În cazul în care faptele prevăzute la alin. (1) au avut consecințe deosebit de grave, în sensul art. 146 din Codul penal, pedeapsa este închisoarea de la 10 la 20 de ani și interzicerea unor drepturi, iar dacă s-a produs moartea uneia sau mai multor persoane, pedeapsa este detențiunea pe viață ori închisoarea de la 15 la 25 de ani și interzicerea unor drepturi.

(4) Tentativa se pedepsește.

Art. 10.

(1) Infracțiunile prevăzute la art. 3, 7 și 8, săvârșite din culpă, se sancționează cu pedeapsa prevăzută de acel articol, ale cărei limite se reduc la jumătate.

(2) Faptele prevăzute la art. 4, 5 și 6, săvârșite din culpă, se sancționează cu pedeapsa prevăzută de acel articol, ale cărei limite speciale se reduc la jumătate, sau cu amendă.

Art. 11.

Faptele prevăzute la art. 2791 din Codul penal săvârșite din culpă se sancționează cu pedeapsa prevăzută de acel articol, ale cărei limite se reduc la jumătate.

Art. 12.

Faptele prevăzute la art. 3022 din Codul penal săvârșite din culpă se sancționează cu pedeapsa prevăzută de acel articol, ale cărei limite se reduc la jumătate.

Art. 13.

Faptele prevăzute la art. 271 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, cu modificările și completările ulterioare, săvârșite din culpă, se sancționează cu pedeapsa prevăzută de acel articol, ale cărei limite se reduc la jumătate.

Art. 14.

Faptele prevăzute la art. 52 alin. (1) lit. c) și d) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, săvârșite din culpă, se sancționează cu amendă.

Art. 15.

Faptele prevăzute la art. 2-8 se pedepsesc potrivit prezentei legi, dacă nu constituie, conform legislației în vigoare, infracțiuni mai grave.

Art. 16.

Orice persoană care în exercitarea atribuțiilor legale constată săvârșirea unei infracțiuni prevăzute de prezenta lege are obligația de a sesiza de îndată organele de urmărire penală.

Art. 17.

Anexele nr. 1 și 2 fac parte integrantă din prezenta lege.

Prezenta lege transpune Directiva 2008/99/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind protecția mediului prin intermediul dreptului penal, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 328 din 6 decembrie 2008.

Efectele poluării asupra omului încep de la simple alergii și iritații la nivelul pielii și ochilor până la boli ale sistemului nervos. Aceste boli ale sistemului nervos pot conduce la apariția diverselor tipuri de cancer.

Deversarea de deșeuri de către operatorii economici va potența și mai mult efectele deja nocive ale poluării create de alte activități. Realizarea unui plan de gestionare a acestora, creat cu ajutorul unor specialiști care să știe exact ce presupune legislația, va ajuta firmele să respecte atât prevederile legale, cât și să reducă anumite costuri legate de managementul resturilor inutilizabile.

Echipa noastră Think-green se ocupă de:

Întocmirea declarațiilor specifice către Administrația Fondului pentru Mediu, în conformitate cu legislația în vigoare și depunerea acestora la sediul AFM.

Identificarea obligațiilor la Fondul pentru mediu, asigurarea suportului pentru întocmirea declaratiilor (ambalaje, echipamente electrice și electronice, baterii, surse staționare, deșeuri feroase și neferoase, uleiuri etc)

Raportarea ambalajelor, echipamentelor electrice și electronice, baterii și acumulatori, anvelope către organizațiile de transfer de responsabilitate.

Identificarea operatorilor economici autorizați pentru preluarea responsabilității în vederea atingerii obiectivelor de reciclare/ valorificare a deșeurilor din ambalaje.

Managementul deseurilor

Persoana responsabila cu managementul deseurilor – Certificat de Specialist in managementul deseurilor, cod COR325713 conform Legii 211/2011 (lipsa se sanctioneaza cu amenda 15.000-30.000RON).

Verificarea amplasamentului in vederea stabilirii neconformitatilor in ceea ce priveste managementul deseurilor.

Dosar propriu de management al deseurilor ce cuprinde identificarea, clasificarea si raportarea diferentiata a tipurilor de deseuri generate conform HG 856/2002 si Legii 211/2011 (lipsa acestui dosar se sanctioneaza cu amenda 15.000-30.000 RON).

Indrumare in vederea respectarii cerintelor H.G. nr. 1061/2008 privind trasportul deseurilor periculoase si nepericuloase (verificarea documentelor de transport).

Constituirea si mentinerea unui dosar cu evidenta deseurilor generate o perioada de cel putin 3 ani, in conformitate cu prevederile legii.

Instruirea personalului pentru a intelege importanta colectarii selective a deseurilor generate.

Urmarirea trasabilitatii deseurilor generate.

Guvernul a adoptat o nouă Ordonanță de Urgență privind regimul deșeurilor, un act normativ care majorează obiectivele privind reciclarea deșeurilor municipale până la 55% în 2025, potrivit unui comunicat al Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor în AGERPRES.

„Prin adoptarea acestei ordonanţe, completăm noul pachet legislativ pe deşeuri şi ne îndeplinim obligaţiile asumate, în calitate de stat membru al Uniunii Europene. În plus, prin decizia Guvernului, vom închide un alt caz de infringement declanşat împotriva României. Noua OUG va introduce noi obligaţii pentru actorii din lanţ şi va reglementa mult mai clar activităţile de colectare separată a deşeurilor şi tranziţia la economia circulară. De asemenea, prin acest act normativ subliniem încă odată importanţa colectării separate a deşeurilor reciclabile pe cel puţin patru fracţii, plus fracţia pentru deşeurile biodegradabile”, a declarat ministrul Mediului, Barna Tanczos.

Prin adoptarea actului normativ, se reflectă viziunea Uniunii Europene de a trece la o economie circulară. Totodată, au fost majorate obiectivele la 55% reciclare deşeuri municipale în 2025, 60% în 2030 şi 65% în 2035. Aceste obiective au rolul de a crea noi oportunități economice, de a stimula competitivitatea pe termen lung și de a reintroduce materialele în circuitul economic.

„Introducerea unor cerinţe operaţionale minime pentru schemele de răspundere extinsă a producătorilor care au rolul de a diminua costurile, de a stimula performanţa şi de a asigura condiţii de concurenţă echitabile, inclusiv pentru întreprinderile mici şi mijlocii şi pentru întreprinderile din domeniul comerţului electronic, evitându-se obstacolele în calea bunei funcţionări a pieţei interne. Aceste scheme reprezintă o parte esenţială a sistemului de gestionare eficientă a deşeurilor”, se precizează în comunicatul citat.

De asemenea, acest act normativ are în vedere și informarea consumatorilor cu privire la implicarea lor în prevenirea generării deșeurilor și persuasiunea lor în direcția schimbării comportamentului, prin educație și campanii de sensibilizare. Mai mult, producătorii trebuie să promoveze utilizarea sustenabilă a produselor lor şi să contribuie la gestionarea lor la sfârşitului ciclului de viaţă al acestora. În context, Ministerul Mediului subliniază că o colectare separată contribuie în mod esenţial la creşterea ratelor de pregătire pentru reutilizare şi reciclare.

„Pentru a evita o modalitate de tratare a deşeurilor care blochează resursele la nivelurile inferioare ale ierarhiei deşeurilor, pentru a permite reciclarea de înaltă calitate şi pentru a stimula folosirea unor materii prime secundare de calitate, autorităţile publice locale trebuie să se asigure că bio-deşeurile sunt colectate separat, iar sistemele deja instituite pentru colectarea deşeurilor sunt operate corect, eficient, cu o performanţă ridicată”, precizează sursa citată.

Ordonanța de Urgență privind regimul deșeurilor are în vedere instituirea de registre electronice prin care se poate asigura trasabilitate deşeurilor de la generator la instalaţiile de reciclare/valorificare/eliminare şi se va încuraja dezvoltarea, producerea, comercializarea şi utilizarea produselor şi componentelor de produse adaptate unei utilizări multiple, care conţin materiale reciclate, care sunt durabile din punct de vedere tehnic şi reparabile cu uşurinţă. Mai mult decât atât, acest act normativ presupune și actualizarea definițiilor prevăzute în Directiva 2008/98/CE pentru monitorizarea eficace a progreselor înregistrate. Câteva dintre definițiile prevăzute în Directiva 2008/98/CE sunt:

(1) Gestionarea deșeurilor în Uniune ar trebui să fie îmbunătățită și transformată în gestionarea durabilă a materialelor pentru a proteja, a conserva și a îmbunătăți calitatea mediului, pentru a proteja sănătatea umană, pentru a asigura utilizarea prudentă, eficientă și rațională a resurselor naturale, pentru a promova principiile economiei circulare, pentru a spori utilizarea energiei din surse regenerabile, pentru a crește eficiența energetică, pentru a reduce gradul de dependență a Uniunii față de resursele importate, pentru a crea noi oportunități economice și pentru a stimula competitivitatea pe termen lung. Pentru ca economia să devină cu adevărat circulară, este necesar să se adopte măsuri suplimentare privind producția și consumul sustenabile, prin axarea pe întregul ciclu de viață al produselor, într-un mod care conservă resursele și închide bucla. Utilizarea mai eficientă a resurselor ar aduce, de asemenea, economii nete substanțiale întreprinderilor, autorităților publice și consumatorilor din Uniune, reducând, în același timp, emisiile anuale totale de gaze cu efect de seră.

(2) Creșterea eficienței în utilizarea resurselor și asigurarea valorificării deșeurilor ca resursă poate contribui la reducerea dependenței Uniunii de importul de materii prime și poate facilita tranziția la o gestionare mai sustenabilă a materialelor și la crearea unui model de economie circulară. Tranziția respectivă ar trebui să contribuie la realizarea obiectivelor de creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii stabilite în Strategia Europa 2020 și la crearea de oportunități importante pentru economiile locale și părțile interesate, contribuind în același timp la îmbunătățirea sinergiilor dintre economia circulară și politicile în materie de energie, climă, agricultură, industrie și cercetare, și în același timp generând beneficii pentru mediu în ceea ce privește reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și pentru economie.

(3) Obiectivele prevăzute în Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind pregătirea pentru reutilizare și reciclarea deșeurilor ar trebui să fie mai ambițioase, astfel încât să reflecte mai bine ambiția Uniunii de a trece la o economie circulară.

Multe state membre nu au dezvoltat încă în întregime infrastructura necesară în materie de gestionare a deșeurilor. Prin urmare, este esențial să se stabilească obiective clare de politică pe termen lung pentru a orienta măsurile și investițiile, în special prin prevenirea creării de capacități excedentare structurale în ceea ce privește tratarea deșeurilor reziduale și blocarea materialelor reciclabile la nivelurile inferioare ale ierarhiei deșeurilor. Deșeurile municipale reprezintă aproximativ între 7 %-10 % din totalul deșeurilor generate în Uniune. Acest flux de deșeuri este însă unul dintre cele mai complexe de gestionat, iar modul în care este administrat constituie, în general, un bun indiciu în ceea ce privește calitatea sistemului global de gestionare a deșeurilor dintr-o țară. Provocările în materie de gestionare a deșeurilor municipale sunt determinate de faptul că acestea au o compoziție foarte complexă și mixtă, se află în imediata apropiere a cetățenilor, au un grad foarte ridicat de vizibilitate publică și au consecințe asupra mediului și a sănătății populației. Prin urmare, administrarea deșeurilor municipale necesită un sistem foarte complex, inclusiv o schemă eficientă de colectare, un sistem eficient de sortare și urmărirea adecvată a fluxurilor de deșeuri, implicarea în mod activ a cetățenilor și a întreprinderilor, adaptarea infrastructurii la compoziția specifică a deșeurilor și un sistem de finanțare detaliat. Țările care au dezvoltat sisteme eficiente de gestionare a deșeurilor municipale au, în general, rezultate mai bune în ceea ce privește administrarea globală a deșeurilor, inclusiv privind îndeplinirea obiectivelor de reciclare.

Think Green? Este acum în ajutorul tău! Compania noastră este o firmă de consultanță de mediu ce ofera soluții profesionale, optime și rapide la problemele de mediu ale organizaţiilor. Oferim clienţilor noștri posibilitatea de a îmbunătăți performanța de mediu, optimiza procesele și reduce riscurile și impacturile negative asupra mediului.

În data de 2 septembrie 2021 intră în vigoare Ordonanța privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului. De la această dată, mai multe produse uzuale din plastic nu vor mai putea fi introduse în piață.

Produsele din plastic de unică folosință, produsele fabricate din materiale plastice oxodegradabile și echipamentele de pescuit care conțin plastic sunt reglementate, începând cu 2 septembrie, de o nouă ordonanță simplă  (OG 6/2021) ce transpune în legislația națională o Directivă Europeană privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului (Directiva 904/2019).

Iar acest lucru înseamnă că, de la această dată, pentru anumite categorii de produse va fi interzisă punerea pe piață, iar pentru altele vor fi aplicate ținte de reducere a consumului. Ordinanța impune, de asemenea, un calendar pentru producătorii de astfel de produse care trebuie să își asume anumite costuri legate de gestionarea deșeurilor dar și să schimbe unele ambalaje.

 

Ce s-a intâmplat începând cu 2 septembrie 2021

Mai exact, la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe, adică 2 septembrie 2021, s-a interzis introducerea pe piață a următoarelor produse din plastic de unică folosință:

• Bețișoare pentru urechi, cu excepția cazului în care intră în domeniul de aplicare al Regulamentului (UE) 2017/745 al Parlamentului European și al Consiliului privind dispozitivele medicale
• Tacâmuri (furculițe, cuțite, linguri, bețișoare chinezești)
• Farfurii
• Paie pentru băuturi, cu excepția cazului în care intră în domeniul de aplicare al Regulamentului (UE) 2017/745 al Parlamentului European și al Consiliului privind dispozitivele medicale.
• Agitatoare pentru băuturi
• Bețe care se atașează baloanelor sau care sprijină baloane, cu excepția baloanelor de uz industrial sau pentru alte utilizări și aplicații profesionale, care nu sunt distribuite consumatorilor, inclusiv mecanismele acestor bețe
• Recipiente pentru alimente, fabricate din polistiren expandat, cum ar fi cutiile cu sau fără capac, utilizate pentru a conține produse alimentare care:

1. a) sunt destinate consumului imediat, fie pe loc, fie la pachet;
2. b) sunt de regulă consumate din recipient;
3. c) sunt gata de consum fără a necesita o pregătire suplimentară precum gătirea, fierberea sau încălzirea, inclusiv recipiente pentru alimente utilizate pentru meniuri de tip fast-food sau alte meniuri gata pentru consum imediat, cu excepția recipientelor pentru băuturi, a farfuriilor, a pachetelor și foliilor din material flexibil care conțin produsele alimentare

• Recipiente pentru băuturi fabricate din polistiren expandat, inclusiv dopurile și capacele acestora
• Pahare pentru băuturi fabricate din polistiren expandat, inclusiv capacele acestora

O perioadă, aceste produse ar mai putea fi găsite în comerț, întrucât stocurile pe care comercianții din România încă le mai au pot fi epuizate. Interdicția stabilită prin OUG se referă doar la punerea pe piață de noi produse de plastic din momentul intrării în vigoare a prezentului act normativ.

 

Noi marcaje pe etichetele produselor

Tot de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe, adică 2 septembrie 2021, anumite produse din plastic de unică folosință vor trebui să poarte pe ambalaj, sau direct pe produs, atunci când sunt introduse în piață, un anumit marcaj. 

Marcajul trebuie să fie clar, lizibil, să nu se poată șteargă și să informeze consumatorii cu privire la:

• opțiunile adecvate de gestionare a deșeurilor pentru produs sau mijloacele de eliminare a deșeurilor care trebuie să fie evitate pentru produsul respecti;
• prezența materialelor plastice în componența produsului și impactul negativ asupra mediului rezultat din aruncarea produsului sau din alte mijloace necorespunzătoare de eliminare a produsului;

Produsele care vor trebui astfel marcate sunt:

• Absorbante, tampoane igienice și aplicatoare de tampoane
• Șervețele umede, și anume șervețele preumezite de îngrijire personală și de uz casnic
• Produse din tutun cu filtre și filtre comercializate pentru a fi utilizate în combinație cu produse din tutun
• Pahare pentru băuturi

Ordonanța de urgență a venit și cu noi reglementări privind răspunderea extinsă a producătorilor, dar acestea vor fi obligatorii etapizat. Astfel, aplicându-se principiul „poluatorul plătește”, s-au introdus prevederi legate de scheme de răspundere extinsă a producătorilor, care să acopere costurile necesare pentru gestionarea și curățarea deșeurilor și pentru măsurile de sensibilizare menite să prevină și să reducă astfel de deșeuri.

Exemple de produse vizate: recipiente pentru alimente; pachete și folii; recipientele pentru băuturi cu o capacitate de până la trei litri, inclusiv dopurile și capacele acestora; pahare pentru băuturi, inclusiv capacele acestora; pungi de transport din plastic subțire, șervețele umede; baloane; produse din tutun cu filtre și filtre comercializate pentru a fi utilizate în combinație cu produse din tutun.

 

Alte măsuri ce vor fi obligatorii începând cu anii următori

În ceea ce privește reducerea consumului pentru alte bunuri de plastic de unică folosință, până în 2026, România trebuie să adopte măsuri pentru o reducere ambițioasă și susținută a consumului de produse din plastic de unică folosință.

Exemple de măsuri:

• obiective naționale de reducere a consumului (spre exemplu sticle si cutii din plastic, caserole, capace etc.);
• alternative reutilizabile pentru consumator (spre exemplu ambalaje reutilizabile);
• interzicerea acordării gratuite de produse de unică folosință.

Spre exemplu, actul normativ are consecințe și asupra jucătorilor din HoReCa, în special a celor cu produse fast food care vând produse gata de consum. Aceștia vor fi nevoiți să aplice un preț de vânzare pentru produsele din plastic de unică folosință furnizate și să afișeze valoarea acestora în loc vizibil la punctul de vânzare și să evidențieze distinct pe documentele de vânzare prețul produselor din plastic de unică folosință furnizate. În plus, aceștia trebuie să ofere consumatorului posibilitatea de a alege la punctele de vânzare alternative reutilizabile, alternative adecvate și durabile sau care nu conțin plastic.

Aceste obligații sunt valabile și pentru operatorii economici care comercializează cu amănuntul produse din plastic de unică folosință, iar produsele de unică folosință vizate sunt paharele pentru băuturi, inclusiv capacele acestor, recipientele pentru alimente ( cum ar fi cutiile pentru produse alimentare  destinate consumului imediat, inclusiv recipiente pentru alimente utilizate pentru meniuri de tip fast food sau alte meniuri gata pentru consum imediat, cu excepția recipientelor pentru băuturi, a farfuriilor, a pachetelor și foliilor din material flexibil care conțin produsele alimentare).

Nu în ultimul rând, pentru a realiza o reducere cantitativă măsurabilă a consumului de produse din plastic de unică folosință, operatorii economici care introduc pe piața națională aceste produse sunt obligați:

• să reducă progresiv cantitățile introduse pe piață astfel: 5% pentru anul 2023, 10% pentru anul
  2024, 15% pentru anul 2025 și 20% pentru anul 2026, raportat la anul 2022,
•  să declarare anual la Administrația Fondului pentru Mediu cantitățile introduse pe piață în anul
  precedent celui în care raportează;
• să raporteze anual măsurile adoptate pentru atingerea țintelor menționate  către autoritatea publică centrală din domeniul mediului și autoritatea publică centrală din domeniul economiei, până la data de 01 februarie a anului următor celui în care s-a desfășurat activitatea.

Legat de cerințele specifice ale produselor, de la 3 iulie 2024 pot fi introduse pe piață numai recipientele pentru băuturi cu o capacitate de până la trei litri care au dopurile/capacele din plastic atașate de ele, în timpul etapei de utilizare preconizată a produselor. De asemenea, începând cu 2025, toate sticlele PET introduse pe piață trebuie să conțină plastic reciclat în proporție de cel puțin 25 %, și, începând cu 2030, procentul crește la cel puțin 30 %.

În ultimii 50 de ani, producția și consumul de plastic au crescut de 20 de ori și, se pare că se va dubla, iar în următorii 20 de ani va depăși 600 milioane tone la nivel mondial. Doar 30% din plasticul din UE – care totalizează 25 milioane de tone anual – este colectat separat și reciclat. Prin urmare, plasticul devine un pericol tot mai mare pentru flora și fauna acvatică, el reprezentând 85% din deșeurile marine întâlnite pe plaje.

Sursa :   https://www.economica.net/

Legislația de mediu este un domeniu foarte vast alcătuit din numeroase acte normative (hotărâri, ordonanțe de Guvern, ordine emise de autorități), amintim și regulamentele UE, plus multe alte documente elaborate în scopul protecției mediului înconjurător.

Mediul înconjurător reprezintă o preocupare importantă pentru europeni, printre care, evident, ne aflăm și noi, membrii echipei Think Green. Suntem de părere că, doar de noi depinde protejarea mediului și respectarea regulilor și legislației de mediu pe care le-am stabilit împreună ca membrii ai Uniunii Europene.

Cum putem să ne implicăm concret?

• Ne informăm!
• Economisim cât mai mult resursele naturale!
• Reciclăm tot ce se poate!
• Vedem ce inițiative și proiecte de mediu putem sprijini!
• Stabilim reguli sănătoase de consum!

Unul dintre domeniile-cheie ale politicilor de mediu este colectarea și reciclarea deșeurilor.

Legea nr. 181 din 19 august 2020 privind gestionarea deșeurilor nepericuloase compostabile

Articolul 1

(1) Prezenta lege are ca obiect stabilirea cadrului legal pentru desfășurarea activităților de gestionare a deșeurilor nepericuloase compostabile, prin reciclarea/valorificarea acestora folosind opțiunea de compostare/digestie anaerobă, în vederea protejării sănătății umane și a mediului înconjurător.

(2) În vederea realizării activităților prevăzute la alin. (1) se stabilesc următoarele:

1. a) condițiile utilizării deșeurilor nepericuloase în vederea compostării/digestiei anaerobe pentru atingerea țintelor și obiectivelor privind reciclarea/valorificarea și reducerea eliminării prin depozitare a biodeșeurilor;
2. b) stabilirea categoriilor de deșeuri destinate compostării/ digestiei anaerobe;
3. c) stabilirea categoriilor de calitate a compostului;
4. d) modalitățile de utilizare a compostului/digestatului în funcție de categoria de calitate;
5. e) certificarea conformității calității compostului în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) 2019/1.009 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 iunie 2019 de stabilire a normelor privind punerea la dispoziție pe piață a produselor fertilizante UE și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1.069/2009 și (CE) nr. 1.107/2009 și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 2.003/2003;

(3) Începând cu data de 1 ianuarie 2021, autoritățile administrației publice locale sau, după caz, subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor, respectiv asociațiile de dezvoltare intercomunitară ale acestora, trebuie să implementeze sistemul de colectare separată a deșeurilor biodegradabile, să extindă colectarea separată din ușă în ușă a biodeșeurilor în mediul urban, dublată de implementarea schemei „plătește pentru cât arunci“ și să încurajeze compostarea individuală în gospodăriile din mediul rural.

Articolul 2

(1) Este obligatorie colectarea separată a deșeurilor biodegradabile destinate compostării/digestiei anaerobe, inclusiv din ușă în ușă, denumită în continuare U-U, sau prin aport voluntar, denumită în continuare AP.

(2) Criteriile de conformitate pentru deșeurile biodegradabile, aditivi și agenți auxiliari care urmează a fi supuși compostării și digestiei anaerobe sunt definite în Normele tehnice privind activitatea de compostare și digestie anaerobă, denumite în continuare Norme tehnice, emise prin ordin comun de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor împreună cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

(3) Materiile prime permise în procesul de compostare și digestie anaerobă sunt precizate în Normele tehnice.

(4) Tratarea biologică prin compostare/digestie anaerobă a deșeurilor biodegradabile este condiționată de tipul deșeurilor și modul de colectare a acestora.

(5) Ambalajele biodegradabile trebuie să îndeplinească cerințele esențiale prevăzute în anexa nr. 2 pct. 3 lit. c) și d) din Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje, cu modificările și completările ulterioare.

Nu este suficient să implementăm legi pe care nu le putem respecta. Este datoria noastră ca și locuitori ai acestei planete să ne preocupăm în mod constant de ceea ce ne înconjoară. În timpul reciclării, se reduce consumul de materie primă, se reduce consumul de energie și scade riscul contaminării mediului natural.

Reciclarea deșeurilor este o soluție optimă pentru a obține reutilizarea și valorificarea lor în scopuri ecologice.

Împreună putem menține un spațiu verde și sănătos! Think Green!