Poluarea reprezintă contaminarea mediului înconjurător cu materiale care interferează cu sănătatea umană, calitatea vieții sau funcția naturală a ecosistemelor (organismele vii și mediul în care trăiesc). Poluarea poate fi și un rezultat al cauzelor naturale, de exemplu erupțiile vulcanice, însă de cele mai multe ori, cea mai mare parte din substanțele poluante provine din activitățile umane.

Poluarea solului reprezintă acumularea de substanțe chimice la nivelul creșterii plantelor care pot afecta atât sănătatea oamenilor, cât și pe cea a animalelor. Tratarea solului cu îngrășăminte chimice, pesticide și fungicide omoară și organismele utile de pe suprafața solului, cum ar fi unele bacterii, fungi și alte microorganisme. De exemplu, fermierii care cultivau căpșuni în California au dezinfectat solul cu substanțe chimice periculoase pentru a ucide organismele care ar fi putut afecta căpșunii. Această metodă însă, omoară fără discriminare și organismele benefice și lasă solul steril, dependent de utilizarea îngrășămintelor pentru a putea suporta creșterea plantelor.

Poluarea aerului a luat amploare încă din momentul în care oamenii au început să folosească focul pentru agricultură, încălzire și gătitul alimentelor. În timpul revoluției industriale, deja poluarea aerului devenise o problemă majoră. Majoritatea poluanților sunt curățați de către ploaie, zăpadă sau ceață, însă doar după ce au parcurs distanțe mari. În timp ce poluanții se adună în atmosferă, oxizii de sulf și azot sunt transformați în acizi care se combină cu ploaia. Această ploaie acidă, însă, cade peste lacuri și peste păduri, unde poate duce la moartea peștilor sau plantelor și poate să afecteze intregi ecosisteme. În cele din urmă, lacurile și pădurile ajung să fie lipsite de viață. O altă problemă legată de poluarea aerului este încălzirea globală, o creștere a temperaturii Pământului exagerată din cauza acumulării unor gaze atmosferice, cum ar fi dioxidul de carbon.

Poluarea apelor a apărut din cauza utilizării excesive a produselor chimice folosite în agricultură, cum ar fi îngrășămintele și pesticidele. O altă cauză ar fi folosirea apei menajere și a apei industriale. Îngrășămintele chimice folosite în agricultură sunt vărsate în lacuri și râuri, iar împreună cu fosfații și nitrații din apa menajeră, măresc viteza de dezvoltare a algelor. Acest proces de eutrofizare cauzează moartea peștilor și a altor specii acvatice.

 

Efectele poluării solului cu deșeuri rezultate din activități economice

Foarte multe industrii desfășoară activități ce au drept consecință, crearea de diverse deșeuri, însă multe dintre ele poluează solul fără a observa acest lucru. Orice activitate economică a ajuns să genereze deșeuri fără să realizeze că acestea pot avea efecte devastatoare asupra solului, și care, într-un final, afectează omul, plantele și animalele. Cele mai vizibile și nocive efecte ale diversificării deșeurilor sunt apariția bolilor la oameni și animale, ca urmare a alimentației modificate, recoltele mai slabe datorate agenților de poluare prezenți în pământ, apariția schimbărilor climatice și degradarea atmosferei și a dispariției anumitor specii de animale și a dislocării masive de populație. Consecințele poluării se văd și acum, însă mai târziu vor fi mult mai vizibile, când vor avea loc deșertificări, care vor produce la rândul lor, dispariția unor specii de animale și plante.

Oamenii au cel mai mult de suferit de pe urma poluării solului, astfel că activitățile firmelor sunt monitorizate conform Legii 101/ 2011, actualizată în anul 2014 și care prevede sancțiuni asupra faptelor care duc la degradarea mediului.

Art. 1.

Prezenta lege stabilește măsuri de natură penală pentru a asigura o protecție eficace a mediului.

Art. 2.

În sensul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații:

  1. a) încălcarea dispozițiilor legale în domeniu – nerespectarea prevederilor privind acțiuni sau inacțiuni interzise potrivit actelor normative în domeniu, prin care se transpun actele juridice prevăzute în anexele A și B la Directiva 2008/99/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind protecția mediului prin intermediul dreptului penal, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 328 din 6 decembrie 2008, astfel cum sunt prevăzute în anexele nr. 1 și 2;
  2. b) specii de floră și faună sălbatică protejate – speciile prevăzute în anexele A și B la Regulamentul (CE) nr. 338/97 al Consiliului din 9 decembrie 1996 privind protecția speciilor, faunei și florei sălbatice prin controlul comerțului cu acestea, publicat în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene nr. L 61 din 3 martie 1997, cu modificările ulterioare;
  3. c) comerț – comerțul astfel cum este definit în art. 2 lit. u) din Regulamentul (CE) nr. 338/97, cu modificările ulterioare;
  4. d) materiale nucleare – materiale nucleare, astfel cum sunt definite de art. 1 pct. 1 lit. h) din Convenția privind răspunderea civilă pentru daune nucleare, încheiată la Viena la 21 mai 1963, la care România a aderat prin Legea nr. 106/1992, cu modificările ulterioare;
  5. e) prejudiciu semnificativ adus mediului – o daună ireversibilă sau de lungă durată, cuantificabilă ori nu în bani, produsă în orice mod asupra mediului, sau care a provocat ori este de natură să provoace decesul sau vătămarea gravă a integrității corporale ori a sănătății unei persoane;
  6. f) instalație în care se desfășoară o activitate periculoasă – instalație prevăzută de legislația în vigoare în care se desfășoară activități care pot avea un impact semnificativ asupra mediului;
  7. g) materiale în sensul art. 8 alin. (1) – orice material chimic, biologic, radioactiv sau nuclear, prevăzut de actele normative menționate în anexele nr. 1 și 2, care poate produce un impact semnificativ asupra mediului;
  8. h) materiale radioactive periculoase – substanțe care prezintă un risc radiologic deosebit potrivit legislației în vigoare.

Art. 3.

Colectarea, transportul, valorificarea sau eliminarea de deșeuri, inclusiv supravegherea acestor operațiuni și întreținerea ulterioară a spațiilor de eliminare, cât și acțiunile întreprinse de brokeri în procesul de gestionare a deșeurilor, cu încălcarea dispozițiilor legale în domeniu, care pot provoca decesul ori vătămarea gravă a unei persoane sau un prejudiciu semnificativ adus mediului, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.

Art. 4. – Modificări (1)

Exportul de deșeuri cu încălcarea dispozițiilor legale în domeniu, în cazul în care această activitate intră în domeniul de aplicare al art. 2 pct. 35 din Regulamentul (CE) nr. 1.013/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 iunie 2006 privind transferurile de deșeuri, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, nr. L 190 din 12 iulie 2006, indiferent dacă transportul se efectuează prin una sau mai multe operațiuni, se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani.

Art. 5.

Exploatarea cu încălcarea dispozițiilor legale în domeniu a unei instalații în care se desfășoară o activitate periculoasă sau în care sunt depozitate ori utilizate substanțe sau preparate periculoase, de natură a provoca în afara instalației decesul ori vătămarea gravă a unei persoane sau un prejudiciu semnificativ adus mediului, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.

Art. 6.

(1) Comerțul cu exemplare din speciile de faună sau floră sălbatică protejate ori cu părți sau derivate ale acestora, cu încălcarea dispozițiilor legale în domeniu, cu excepția cazurilor în care fapta afectează o cantitate mică de astfel de exemplare și are un impact nesemnificativ asupra stării de conservare a speciilor, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.

(2) În cazul în care comerțul se realizează cu specii de faună din cele prevăzute la art. 33 alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, se aplică sancțiunile prevăzute la art. 52 alin. (1) din ordonanța de urgență.

Art. 7.

Producția, importul, exportul, introducerea pe piață sau folosirea de substanțe care diminuează stratul de ozon, cu încălcarea dispozițiilor legale în domeniu, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.

Art. 8.

(1) Deversarea, emiterea sau introducerea, cu încălcarea dispozițiilor legale în domeniu, a unei cantități de materiale în aer sau sol care pot provoca decesul ori vătămarea gravă a unei persoane, sau un prejudiciu semnificativ adus mediului, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 1 la 5 ani.

(2) Deversarea, emiterea sau introducerea, cu încălcarea dispozițiilor legale în domeniu, de surse de radiații ionizante în aer, apă sau sol care pot provoca decesul ori vătămarea gravă a unei persoane, sau un prejudiciu semnificativ adus mediului, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 1 la 5 ani.

Art. 9.

(1) Producția, manipularea, prelucrarea, tratarea, depozitarea temporară sau definitivă, importul, exportul, cu încălcarea dispozițiilor legale în domeniu, de materiale nucleare ori de materiale radioactive periculoase constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 10 ani.

(2) Dacă faptele prevăzute la alin. (1) au produs pericol public, au avut vreuna dintre urmările arătate în art. 181 sau 182 din Codul penal ori au cauzat o pagubă, pedeapsa este închisoarea de la 1 la 12 ani și interzicerea unor drepturi.

(3) În cazul în care faptele prevăzute la alin. (1) au avut consecințe deosebit de grave, în sensul art. 146 din Codul penal, pedeapsa este închisoarea de la 10 la 20 de ani și interzicerea unor drepturi, iar dacă s-a produs moartea uneia sau mai multor persoane, pedeapsa este detențiunea pe viață ori închisoarea de la 15 la 25 de ani și interzicerea unor drepturi.

(4) Tentativa se pedepsește.

Art. 10.

(1) Infracțiunile prevăzute la art. 3, 7 și 8, săvârșite din culpă, se sancționează cu pedeapsa prevăzută de acel articol, ale cărei limite se reduc la jumătate.

(2) Faptele prevăzute la art. 4, 5 și 6, săvârșite din culpă, se sancționează cu pedeapsa prevăzută de acel articol, ale cărei limite speciale se reduc la jumătate, sau cu amendă.

Art. 11.

Faptele prevăzute la art. 2791 din Codul penal săvârșite din culpă se sancționează cu pedeapsa prevăzută de acel articol, ale cărei limite se reduc la jumătate.

Art. 12.

Faptele prevăzute la art. 3022 din Codul penal săvârșite din culpă se sancționează cu pedeapsa prevăzută de acel articol, ale cărei limite se reduc la jumătate.

Art. 13.

Faptele prevăzute la art. 271 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, cu modificările și completările ulterioare, săvârșite din culpă, se sancționează cu pedeapsa prevăzută de acel articol, ale cărei limite se reduc la jumătate.

Art. 14.

Faptele prevăzute la art. 52 alin. (1) lit. c) și d) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, săvârșite din culpă, se sancționează cu amendă.

Art. 15.

Faptele prevăzute la art. 2-8 se pedepsesc potrivit prezentei legi, dacă nu constituie, conform legislației în vigoare, infracțiuni mai grave.

Art. 16.

Orice persoană care în exercitarea atribuțiilor legale constată săvârșirea unei infracțiuni prevăzute de prezenta lege are obligația de a sesiza de îndată organele de urmărire penală.

Art. 17.

Anexele nr. 1 și 2 fac parte integrantă din prezenta lege.

Prezenta lege transpune Directiva 2008/99/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind protecția mediului prin intermediul dreptului penal, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 328 din 6 decembrie 2008.

Efectele poluării asupra omului încep de la simple alergii și iritații la nivelul pielii și ochilor până la boli ale sistemului nervos. Aceste boli ale sistemului nervos pot conduce la apariția diverselor tipuri de cancer.

Deversarea de deșeuri de către operatorii economici va potența și mai mult efectele deja nocive ale poluării create de alte activități. Realizarea unui plan de gestionare a acestora, creat cu ajutorul unor specialiști care să știe exact ce presupune legislația, va ajuta firmele să respecte atât prevederile legale, cât și să reducă anumite costuri legate de managementul resturilor inutilizabile.

Echipa noastră Think-green se ocupă de:

Întocmirea declarațiilor specifice către Administrația Fondului pentru Mediu, în conformitate cu legislația în vigoare și depunerea acestora la sediul AFM.

Identificarea obligațiilor la Fondul pentru mediu, asigurarea suportului pentru întocmirea declaratiilor (ambalaje, echipamente electrice și electronice, baterii, surse staționare, deșeuri feroase și neferoase, uleiuri etc)

Raportarea ambalajelor, echipamentelor electrice și electronice, baterii și acumulatori, anvelope către organizațiile de transfer de responsabilitate.

Identificarea operatorilor economici autorizați pentru preluarea responsabilității în vederea atingerii obiectivelor de reciclare/ valorificare a deșeurilor din ambalaje.

Managementul deseurilor

Persoana responsabila cu managementul deseurilor – Certificat de Specialist in managementul deseurilor, cod COR325713 conform Legii 211/2011 (lipsa se sanctioneaza cu amenda 15.000-30.000RON).

Verificarea amplasamentului in vederea stabilirii neconformitatilor in ceea ce priveste managementul deseurilor.

Dosar propriu de management al deseurilor ce cuprinde identificarea, clasificarea si raportarea diferentiata a tipurilor de deseuri generate conform HG 856/2002 si Legii 211/2011 (lipsa acestui dosar se sanctioneaza cu amenda 15.000-30.000 RON).

Indrumare in vederea respectarii cerintelor H.G. nr. 1061/2008 privind trasportul deseurilor periculoase si nepericuloase (verificarea documentelor de transport).

Constituirea si mentinerea unui dosar cu evidenta deseurilor generate o perioada de cel putin 3 ani, in conformitate cu prevederile legii.

Instruirea personalului pentru a intelege importanta colectarii selective a deseurilor generate.

Urmarirea trasabilitatii deseurilor generate.