PARLAMENTUL EUROPEAN ŞI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunităţii Europene, în special articolul 175 alineatul (1),
având în vedere propunerea Comisiei (1),
(1)JO C 365 E, 19.12.2000, p. 184 şi JO C 240 E, 28.8.2001, p. 298.
având în vedere avizul Comitetului Economic şi Social (2),
(2)JO C 116, 20.4.2001, p. 38.
având în vedere avizul Comitetului Regiunilor (3),
(3)JO C 148, 18.5.2001, p. 1.
în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 251 din tratat, având în vedere proiectul comun aprobat de comitetul de conciliere la data de 8 noiembrie 2002 (4),
(4)Avizul Parlamentului European din 15 mai 2001 (JO C 34 E, 7.2.2002, p. 115), Poziţia comună a Consiliului din 4 decembrie 2001 (JO C 110 E, 7.5.2002, p. 1) şi Decizia Parlamentului European din 10 aprilie 2002 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial). Decizia Parlamentului European din 18 decembrie 2002 şi Decizia Consiliului din 16 decembrie 2002.

Întrucât:
(1)Obiectivele politicii de mediu a Comunităţii sunt, în special, conservarea, protecţia şi îmbunătăţirea calităţii mediului, protecţia sănătăţii umane şi utilizarea prudentă şi raţională a resurselor naturale. Această politică se bazează pe principiul precauţiei, precum şi pe principiul acţiunii preventive, pe principiul remedierii cu prioritate la sursă a daunelor aduse mediului şi pe principiul poluatorul plăteşte.
(2)Programul comunitar de politică şi acţiune în domeniul mediului şi al dezvoltării durabile (“Al cincilea program de acţiune în domeniul mediului”) (5) prevede că realizarea unei dezvoltări durabile necesită modificări profunde ale tipurilor actuale de creştere, producţie, consum şi conduită şi preconizează, între altele, reducerea risipei de resurse naturale şi prevenirea poluării. Acest program menţionează deşeurile de echipamente electrice şi electronice (DEEE) ca fiind unul dintre domeniile ţintă care trebuie reglementate, în vederea aplicării principiilor prevenirii, valorificării şi eliminării sigure a deşeurilor.
(5)JO C 138, 17.5.1993, p. 5.
(3)Comunicarea Comisiei din 30 iulie 1996 privind revizuirea strategiei comunitare de gestionare a deşeurilor prevede că, în măsura în care nu se poate evita producerea deşeurilor, este necesar ca acestea să fie refolosite sau să se valorifice materiile sau energia pe care le conţin.
(4)În Rezoluţia sa din 24 februarie 1997 privind o strategie comunitară de gestionare a deşeurilor (6), Consiliul insistă asupra necesităţii de a încuraja valorificarea deşeurilor în vederea reducerii cantităţii de deşeuri eliminate şi a economisirii resurselor naturale, în special prin refolosirea, reciclarea, compostarea şi valorificarea energetică a deşeurilor, şi a recunoscut faptul că alegerea soluţiilor în fiecare caz în parte trebuie să ţină seama de efectele de mediu şi economice, dar că, până la realizarea de progrese ştiinţifice şi tehnice şi dezvoltarea de analize ale ciclului de viaţă, sunt de preferat refolosirea şi valorificarea materialelor, deoarece acestea reprezintă cele mai bune soluţii din punct de vedere ecologic. De asemenea, Consiliul a invitat Comisia să instituie, de îndată ce este posibil, continuările necesare ale proiectelor din cadrul programului privind fluxurile prioritare de deşeuri, în special DEEE.
(6)JO C 76, 11.3.1997, p. 1.
(5)În rezoluţia sa din 14 noiembrie 1996 (7), Parlamentul European invită Comisia să prezinte propuneri de directive privind anumite fluxuri prioritare de deşeuri, inclusiv deşeuri de echipamente electrice şi electronice, şi să fundamenteze aceste propuneri pe principiul responsabilităţii producătorului. În aceeaşi rezoluţie, Parlamentul European invită Consiliul şi Comisia să prezinte propuneri de reducere a volumului de deşeuri.
(7)JO C 362, 2.12.1996, p. 241.
(6)Directiva 75/442/CEE a Consiliului din 15 iulie 1975 privind deşeurile (8) prevede că se pot adopta reglementări speciale, prin directive speciale, pentru cazuri particulare sau pentru completarea Directivei 75/442/CEE, în ce priveşte gestionarea categoriilor de deşeuri speciale.
(8)JO L 194, 25.7.1975, p. 47. Directivă, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Decizia 96/350/CE a Comisiei (JO L 135, 6.6.1996, p. 32).
(7)Cantitatea de DEEE produse în Comunitate creşte rapid. Prezenţa componentelor periculoase în echipamentele electrice şi electronice (EEE) reprezintă o problemă importantă în faza de gestionare a deşeurilor, iar reciclarea DEEE nu se realizează la un nivel suficient.
(8)Obiectivul de îmbunătăţire a gestionării DEEE nu poate fi atins în mod eficient dacă statele membre acţionează separat, în special, abordările naţionale diferite ale principiului responsabilităţii producătorului pot duce la deosebiri considerabile la nivelul sarcinii financiare suportate de agenţii economici. Diferenţele între politicile naţionale privind gestionarea DEEE compromit eficienţa politicilor de reciclare. Din acest motiv, trebuie să se prevadă criterii esenţiale la nivel comunitar.
(9)Este necesar să se aplice dispoziţiile prezentei directive produselor şi producătorilor, indiferent de tehnica de vânzare folosită, în special vânzarea la distanţă şi vânzarea electronică. În această privinţă, este necesar ca obligaţiile producătorilor şi distribuitorilor care utilizează canale de vânzare la distanţă sau de vânzare electronică să aibă, în măsura posibilului, aceeaşi formă şi să se aplice uniform, pentru a evita ca agenţii care utilizează celelalte canale de distribuţie să nu trebuiască să suporte costurile care rezultă din dispoziţiile prezentei directive în ceea ce priveşte DEEE vândute prin canalele de vânzare la distanţă sau de vânzare electronică.
(10)Este necesar ca prezenta directivă să înglobeze toate echipamentele electrice şi electronice utilizate de consumatori, precum şi echipamentele electrice şi electronice destinate utilizării profesionale. Este important ca prezenta directivă să se aplice fără a aduce atingere legislaţiei comunitare privind cerinţele de siguranţă şi sănătate care protejează toate persoanele care intră în contact cu DEEE, precum şi legislaţiei comunitare speciale privind gestionarea deşeurilor, în special Directiva 91/157/CEE a Consiliului din 18 martie 1991 privind bateriile şi acumulatoarele care conţin anumite substanţe periculoase (1).
(1)JO L 78, 26.3.1991, p. 38. Directivă, astfel cum a fost modificată prin Directiva 98/101/CE a Comisiei (JO L 1, 5.1.1999, p. 1).
(11)Se impune revizuirea, de îndată ce este posibil, a Directivei 91/157/CEE, în special în temeiul dispoziţiilor prezentei directive.
(12)Stabilirea, prin prezenta directivă, a responsabilităţii producătorului este una dintre modalităţile de încurajare a proiectării şi producerii de echipamente electrice şi electronice prin procedee care să ţină seama pe deplin de cerinţele de reparare, posibilă îmbunătăţire, refolosire, demontare şi reciclare şi care să faciliteze aceste operaţiuni.
(13)Pentru a garanta siguranţa şi sănătatea personalului de distribuire însărcinat cu preluarea şi manipularea DEEE, statele membre ar trebui să definească, în conformitate cu legislaţia internă şi comunitară privind cerinţele de siguranţă şi sănătate, condiţiile în care distribuitorii pot refuza preluarea.
(14)Statele membre ar trebui să încurajeze proiectarea şi producerea de echipamente electrice şi electronice care să ţină seama de demontarea şi valorificarea lor şi care să faciliteze aceste operaţiuni, în special refolosirea şi reciclarea DEEE, a componentelor şi materialelor lor. Producătorii nu trebuie să împiedice, prin caracteristici specifice de proiectare sau prin procedee specifice de fabricare, refolosirea DEEE, cu excepţia cazului în care aceste caracteristici specifice de proiectare sau procedee specifice de fabricare prezintă avantaje determinante, de exemplu în ceea ce priveşte protecţia mediului şi/sau cerinţele de siguranţă.
(15)Colectarea selectivă este condiţia prealabilă pentru a asigura tratarea specifică şi reciclarea DEEE şi este necesară pentru atingerea nivelului ales de protecţie a sănătăţii umane şi a mediului în Comunitate. Consumatorii trebuie să contribuie activ la succesul acestui tip de colectare şi trebuie încurajaţi să predea DEEE. În acest scop, ar trebui create instalaţii adecvate pentru predarea DEEE, inclusiv puncte publice de colectare, la care gospodăriile particulare să-şi poată preda, cel puţin gratuit, deşeurile.
(16)În scopul atingerii nivelului ales de protecţie şi a obiectivelor de mediu armonizate ale Comunităţii, statele membre ar trebui să ia măsurile necesare pentru a reduce la minimum eliminarea DEEE ca deşeuri orăşeneşti nesortate şi pentru a atinge un nivel înalt de colectare selectivă a DEEE. Pentru ca statele membre să depună eforturi în ceea ce priveşte elaborarea de programe eficiente de colectare, se impune a li se cere atingerea unui nivel ridicat de colectare a DEEE provenite din gospodării particulare.
(17)Tratarea specifică a DEEE este indispensabilă pentru a evita dispersarea agenţilor poluanţi în materialele reciclate sau în fluxul de deşeuri. O astfel de tratare constituie modalitatea cea mai eficientă de garantare a respectării nivelului ales de protecţie a mediului în Comunitate. Este important ca unităţile sau întreprinderile care efectuează operaţiuni de reciclare sau de tratare să respecte normele minime pentru a preveni consecinţele negative ale tratării DEEE asupra mediului. Este necesară utilizarea celor mai bune tehnici de tratare, valorificare şi reciclare, în măsura în care acestea garantează protecţia sănătăţii umane şi un înalt grad de protecţie a mediului. Cele mai bune tehnici de tratare, valorificare şi reciclare disponibile pot fi definite cu mai multă precizie în conformitate cu procedurile prevăzute de Directiva 96/61/CE.
(18)După caz, este necesar să se acorde prioritate refolosirii DEEE şi a componentelor, subansamblelor şi produselor lor consumabile. În cazul în care nu este preferabilă refolosirea, toate DEEE colectate separat ar trebui să fie valorificate, în vederea atingerii unui înalt nivel de reciclare şi valorificare. În plus, producătorii trebuie încurajaţi să integreze materialele reciclate în noile echipamente.
(19)Se impune definirea la nivel comunitar a unor principii de bază în ceea ce priveşte finanţarea gestionării DEEE şi este necesar ca anumite programe de finanţare să contribuie la atingerea unor rate de colectare ridicate şi la punerea în aplicare a principiului responsabilităţii producătorului.
(20)Este important ca utilizatorii de echipamente electrice şi electronice din gospodăriile particulare să aibă cel puţin posibilitatea de a preda DEEE gratuit. În consecinţă, producătorii trebuie să finanţeze recuperarea la punctele de colectare, tratarea, valorificarea şi eliminarea DEEE. Pentru a atinge un grad maxim de eficienţă a conceptului de responsabilitate a producătorului, fiecare producător trebuie să răspundă de finanţarea gestionării deşeurilor provenite de la propriile produse. Producătorul trebuie să poată opta pentru îndeplinirea acestei obligaţii prin intermediul unor sisteme individuale sau colective. Atunci când introduce un produs pe piaţă, fiecare producător ar trebui să ofere o garanţie financiară care să evite o situaţie în care costurile de gestionare a DEEE provenite de la produsele al căror producător şi-a încetat activitatea sau care nu poate fi identificat (produse orfane) să fie suportate de societate sau de producătorii care rămân în activitate. Responsabilitatea finanţării gestionării deşeurilor istorice ar trebui împărţită între toţi producătorii existenţi, în cadrul unor sisteme colective de finanţare la care toţi producătorii existenţi pe piaţă în momentul generării costurilor să contribuie în mod proporţional. Sistemele colective de finanţare nu ar trebui să aibă efectul de a exclude producătorii, importatorii şi nou-veniţii pe piaţă specializaţi sau de serie mică. Pe durata unei perioade de tranziţie, producătorii ar trebui să aibă posibilitatea de a informa cumpărătorii, în mod voluntar, în momentul vânzării de produse noi, în legătură cu costurile de colectare, tratare şi eliminare nepoluantă a deşeurilor istorice. Producătorii care apelează la această dispoziţie ar trebui să garanteze faptul că aceste costuri nu depăşesc costurile reale suportate.
(21)Pentru a asigura succesul colectării DEEE, este indispensabil ca utilizatorii să fie informaţi în legătură cu obligaţia de a nu elimina DEEE ca deşeuri municipale nesortate şi de a efectua colectarea selectivă a DEEE, precum şi în legătură cu sistemele de colectare şi rolul acestora în gestionarea DEEE. Această informare presupune marcarea corespunzătoare a echipamentelor electrice şi electronice care pot ajunge în coşurile de gunoi sau alte mijloace similare de colectare a deşeurilor municipale.
(22)Este important ca producătorii să furnizeze informaţii cu privire la identificarea componentelor şi a materialelor pentru a facilita gestionarea DEEE, în special tratarea şi valorificarea/reciclarea acestora.
(23)Statele membre ar trebui să asigure ca infrastructurile de inspecţie şi de control să permită punerea corespunzătoare în aplicare a prezentei directive, având în vedere, între altele, Recomandarea 2001/331/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 4 aprilie 2001 privind criteriile minime aplicabile inspecţiilor de mediu în statele membre (1).
(1)JO L 118, 27.4.2001, p. 41.
(24)Pentru a evalua atingerea obiectivelor prezentei directive, sunt necesare informaţii în legătură cu ponderea sau, dacă acest lucru nu este posibil, în legătură cu cantităţile de echipamente electrice şi electronice introduse pe piaţa comunitară şi în legătură cu ratele de colectare, refolosire (inclusiv a aparatelor întregi, în măsura posibilului), valorificare/reciclare şi exportare a DEEE colectate în conformitate cu prezenta directivă.
(25)Statele membre pot alege să aplice anumite dispoziţii ale prezentei directive prin intermediul unor acorduri încheiate între autorităţile competente şi sectoarele economice în cauză, cu condiţia respectării unor cerinţe speciale.
(26)Comisia trebuie să efectueze, în conformitate cu o procedură de comitet, adaptarea la progresul ştiinţific şi tehnic a anumitor dispoziţii ale prezentei directive, a listei cu produsele incluse în categoriile enumerate în anexa IA, a tratării selective a materialelor şi componentelor DEEE, a cerinţelor tehnice de depozitare şi de tratare a DEEE şi a simbolului utilizat pentru marcarea EEE.
(27)Trebuie adoptate măsurile necesare pentru aplicarea prezentei directive, în conformitate cu Decizia 1999/468/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 de stabilire a procedurilor de exercitare a atribuţiilor de punere în aplicare conferite Comisiei (2),
(2)JO L 184, 17.7.1999, p. 23.

ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:

Art. 1: Obiective
Prezenta directivă are ca obiectiv prioritar prevenirea producerii de deşeuri de echipamente electrice şi electronice (DEEE) şi, în plus, refolosirea, reciclarea şi alte forme de valorificare a acestor deşeuri, astfel încât să se reducă volumul de deşeuri eliminate. Prezenta directivă urmăreşte, de asemenea, îmbunătăţirea performanţelor privind mediul ale tuturor operatorilor implicaţi în ciclul de viaţă al echipamentelor electrice şi electronice, precum producători, distribuitori şi consumatori şi, în special, operatori care sunt direct implicaţi în tratarea deşeurilor de echipamente electrice şi electronice.

Art. 2: Domeniul de aplicare
(1)Prezenta directivă se aplică echipamentelor electrice şi electronice incluse în categoriile enumerate în anexa IA, cu condiţia ca echipamentul în cauză să nu fie parte componentă a unui alt tip de echipament care nu intră în domeniul de aplicare a prezentei directive. Anexa IB conţine o listă cu produse incluse în categoriile enumerate în anexa IA.
(2)Prezenta directivă se aplică fără a aduce atingere dispoziţiilor comunitare privind cerinţele de siguranţă şi sănătate, precum şi dispoziţiilor comunitare speciale în domeniul gestionării deşeurilor.
(3)Se exclud din domeniul de aplicare a prezentei directive echipamentele care au legătură cu protecţia intereselor esenţiale de securitate ale statelor membre, armele, muniţiile şi materialul de război. Aceasta nu se aplică, cu toate acestea, produselor care nu sunt destinate scopurilor specific militare.

Art. 3: Definiţii
În sensul prezentei directive:
(a)”echipamente electrice şi electronice” sau “EEE” înseamnă echipamente care funcţionează pe bază de curenţi electrici sau câmpuri electromagnetice şi echipamente de producţie, de transfer şi de măsurare a acestor curenţi şi câmpuri, incluse în categoriile menţionate în anexa IA, şi destinate utilizării la o tensiune mai mică sau egală cu 1 000 de volţi, curent alternativ, şi 1 500 de volţi, curent continuu;
(b)”deşeuri de echipamente electrice şi electronice” sau “DEEE” înseamnă echipamentele electrice şi electronice care constituie deşeuri în sensul articolului 1 litera (a) din Directiva 75/442/CEE, inclusiv toate componentele, subansamblele şi produsele consumabile care fac parte integrantă din produs în momentul rebutării;
(c)”prevenire” înseamnă măsurile care urmăresc reducerea cantităţii şi nocivităţii DEEE asupra mediului, precum şi a materiilor şi substanţelor pe care acestea le conţin;
(d)”refolosire” înseamnă orice operaţiune prin care DEEE sau componentele acestora sunt utilizate în acelaşi scop pentru care au fost concepute, inclusiv continuarea utilizării echipamentelor sau componentelor acestora predate la punctele de colectare, la distribuitori, la reciclatori sau la fabricanţi;
(e)”reciclare” înseamnă reprelucrarea, într-un proces de producţie, a materialelor conţinute în deşeuri în acelaşi scop ca cel iniţial sau în alte scopuri, exceptând recuperarea de energie, prin care se înţelege utilizarea deşeurilor combustibile pentru producerea de energie prin ardere directă, concomitent cu alte deşeuri sau separat, dar cu recuperarea căldurii;
(f)”valorificare” înseamnă una dintre operaţiunile aplicabile a căror listă figurează în anexa IIB la Directiva 75/442/CEE;
(g)”eliminare” înseamnă oricare dintre operaţiunile aplicabile prevăzute în anexa IIA la Directiva 75/442/CEE;
(h)”tratare” înseamnă orice operaţiune efectuată după predarea DEEE la instalaţiile de depoluare, demontare, sfărâmare, valorificare sau pregătire pentru eliminare, precum şi orice altă operaţiune efectuată pentru valorificarea şi/sau eliminarea DEEE;
(i)”producător” înseamnă orice persoană care, indiferent de tehnica de vânzare utilizată, inclusiv prin comunicare la distanţă în conformitate cu Directiva 97/7/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 20 mai 1997 privind protecţia consumatorilor în materie de contracte la distanţă (1):
(1)JO L 144, 4.6.1997, p. 19.
(i)fabrică şi vinde echipamente electrice şi electronice sub propria marcă;
(ii)revinde sub propria marcă echipamente produse de alţi furnizori, un revânzător nefiind considerat ca “producător”, atunci când marca producătorului figurează pe echipament conform subpunctului (i) sau
(iii)importă sau exportă echipamente electrice şi electronice cu titlu profesional într-un stat membru.
Orice persoană care asigură în mod exclusiv o finanţare, în cadrul sau în temeiul unui acord de finanţare, nu este considerată “producător” decât în cazul în care acţionează ca producător în sensul subpunctelor (i)-(iii);
(j)”distribuitor” înseamnă orice persoană care furnizează cu titlu comercial echipamente electrice şi electronice părţii care urmează să le utilizeze;
(k)”DEEE provenite de la gospodării particulare” înseamnă DEEE provenite de la gospodării particulare şi DEEE de origine comercială, industrială, instituţională şi din alte surse care, datorită naturii şi cantităţii lor, sunt similare celor provenite de la gospodării particulare;
(l)”substanţă sau preparat periculos” înseamnă orice substanţă sau preparat care trebuie considerat periculos în temeiul Directivei 67/548/CEE a Consiliului (2) sau al Directivei 1999/45/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (3);
(2)JO 196,16.8.1967, p. 1. Directivă, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 2001/59/CE a Comisiei (JO L 225, 21.8.2001, p.1).
(3)JO L 200, 30.7.1999, p. 1. Directivă, astfel cum a fost modificată prin Directiva 2001/60/CE a Comisiei (JO L 226, 22.8.2001, p. 5).
(m)”contract de finanţare” înseamnă orice acord sau contract de împrumut, leasing, închiriere sau vânzare reportată referitor la un anumit echipament, fie că acordul sau contractul respectiv sau orice acord sau contract auxiliar prevede sau nu efectuarea sau posibilitatea efectuării unui transfer de proprietate privind echipamentul în cauză.

Art. 4: Proiectarea produsului
Statele membre încurajează proiectarea şi producerea de echipamente electrice şi electronice care ţin seama de demontarea şi recuperarea lor şi care facilitează aceste operaţiuni, în special refolosirea şi reciclarea DEEE, a componentelor şi materialelor lor. În acest sens, statele membre iau măsurile necesare pentru ca producătorii să nu împiedice, prin caracteristici specifice de proiectare sau prin procedee specifice de fabricare, refolosirea DEEE, cu excepţia cazului în care aceste caracteristici specifice de proiectare sau procedee specifice de fabricare prezintă avantaje determinante, de exemplu în ceea ce priveşte protecţia mediului şi/sau cerinţele de siguranţă.

Art. 5: Colectarea selectivă
(1)Statele membre adoptă măsurile necesare pentru reducerea la minimum a eliminării DEEE ca deşeuri municipale nesortate şi pentru atingerea unui nivel ridicat de colectare selectivă a DEEE.
(2)Pentru DEEE provenite de la gospodăriile particulare, statele membre asigură, până la 13 august 2005, realizarea următoarelor aspecte:
a)crearea de sisteme care să permită posesorilor finali şi distribuitorilor să predea cel puţin gratuit aceste deşeuri. Statele membre asigură disponibilitatea şi accesibilitatea instalaţiilor de colectare necesare, ţinând seama în special de densitatea populaţiei;
b)la furnizarea unui nou produs, distribuitorii sunt obligaţi să asigure condiţii pentru ca să li se poată preda aceste deşeuri cel puţin gratuit şi în sistem unu la unu, dacă echipamentul este de tip echivalent şi a îndeplinit aceleaşi funcţii ca şi echipamentul furnizat. Statele membre pot face derogări de la această dispoziţie cu condiţia să asigure că predarea DEEE nu este îngreunată, din acest motiv, pentru posesorul final şi cu condiţia ca sistemele să rămână gratuite pentru acesta. Statele membre care recurg la această dispoziţie informează Comisia cu privire la aceasta;
c)fără a aduce atingere dispoziţiilor de la literele (a) şi (b), producătorii pot organiza şi exploata sisteme individuale sau colective de preluare a DEEE provenite de la gospodării particulare, cu condiţia ca acestea să respecte obiectivele prezentei directive;
d)în funcţie de normele interne şi comunitare în materie de sănătate şi siguranţă, poate fi refuzată predarea, în conformitate cu literele (a) şi (b), a DEEE care, în urma unei contaminări, prezintă riscuri pentru sănătatea şi siguranţa personalului. Statele membre adoptă dispoziţii specifice pentru aceste DEEE.
Statele membre pot prevedea dispoziţii speciale pentru predarea DEEE în conformitate cu modalităţile prevăzute la literele (a) şi (b), dacă echipamentul nu conţine componentele esenţiale sau dacă echipamentul conţine alte deşeuri decât DEEE.
(3)Pentru alte tipuri de DEEE decât cele provenite de la gospodării particulare şi fără a aduce atingere articolului 9, statele membre veghează ca producătorii sau terţii care acţionează în numele producătorilor să asigure colectarea acestor deşeuri.
(4)Statele membre veghează ca toate DEEE colectate în temeiul alineatelor (1), (2) şi (3) să fie transportate la instalaţiile de tratare autorizate în conformitate cu articolul 6, cu excepţia cazului în care aparatele sunt refolosite în întregime. Statele membre veghează ca refolosirea preconizată să nu conducă la încălcarea dispoziţiilor prezentei directive, în special a articolelor 6 şi 7. Colectarea şi transportul DEEE colectate selectiv se efectuează astfel încât să permită atingerea unui grad maxim de refolosire şi reciclare a componentelor sau aparatelor întregi care pot fi refolosite sau reciclate.
(5)Fără a aduce atingere alineatului (1), statele membre asigură, până la 31 decembrie 2006, atingerea unei rate medii anuale de colectare selectivă de cel puţin patru kilograme pe cap de locuitor de DEEE provenite de la gospodăriile particulare.
La propunerea Comisiei şi ţinând seama de experienţa tehnică şi economică dobândită în statele membre, Parlamentul European şi Consiliul stabilesc un nou obiectiv obligatoriu care trebuie atins până la 31 decembrie 2008. Acest obiectiv poate lua eventual forma unui procent din cantităţile de echipamente electrice şi electronice vândute gospodăriilor particulare în anii anteriori.

Art. 6: Tratarea
(1)Statele membre asigură ca producătorii sau terţii care acţionează în numele lor să instituie, în conformitate cu legislaţia comunitară, sisteme care să permită tratarea DEEE utilizând cele mai bune tehnici de tratare, valorificare şi reciclare. Producătorii pot institui aceste sisteme în mod individual şi/sau colectiv. Pentru a asigura respectarea articolului 4 din Directiva 75/442/CEE, tratarea cuprinde cel puţin îndepărtarea tuturor lichidelor şi o tratare selectivă în conformitate cu anexa II la prezenta directivă.
În conformitate cu procedura prevăzută la articolul 14 alineatul (2), se pot introduce în anexa II alte tehnologii de tratare care asigură cel puţin acelaşi nivel de protecţie a sănătăţii umane şi a mediului.
În sensul protecţiei mediului, statele membre pot stabili norme calitative minime pentru tratarea DEEE colectate. Statele membre care optează pentru asemenea norme de calitate informează cu privire la aceasta Comisia, care publică aceste norme.
(2)Statele membre asigură obţinerea de către orice unitate sau întreprindere care efectuează operaţiuni de tratare a unei autorizaţii din partea autorităţilor competente, în conformitate cu articolele 9 şi 10 din Directiva 75/442/CEE.
Derogarea de la obligaţia de autorizare prevăzută la articolul 11 alineatul (1) litera (b) din Directiva 75/442/CEE se poate aplica operaţiunilor de valorificare a DEEE, dacă autorităţile competente efectuează o inspecţie înainte de înregistrare pentru a asigura respectarea articolului 4 din Directiva 75/442/CEE.
Inspecţia urmăreşte următoarele aspecte:
a)tipul şi cantităţile de deşeuri tratate;
b)cerinţele tehnice generale care trebuie respectate;
c)măsurile de siguranţă care trebuie luate.
Inspecţia se efectuează cel puţin o dată pe an, iar Comisiei îi sunt comunicate de către statele membre rezultatele.
(3)Statele membre veghează ca orice unitate sau întreprindere care efectuează operaţiuni de tratare să depoziteze şi să trateze DEEE în conformitate cu cerinţele tehnice definite în anexa III.
(4)Statele membre veghează ca autorizaţia sau înregistrarea prevăzute la alineatul (2) să includă toate condiţiile necesare pentru respectarea cerinţelor prevăzute la alineatele (1) şi (3) şi pentru realizarea obiectivelor de valorificare definite la articolul 7.
(5)Operaţiunea de tratare poate fi realizată, de asemenea, în afara statului membru în cauză sau în afara Comunităţii, în măsura în care transportul DEEE respectă dispoziţiile Regulamentului (CEE) nr. 259/93 al Consiliului din 1 februarie 1993 privind supravegherea şi controlul transporturilor de deşeuri în interiorul, la intrarea şi la ieşirea din Comunitatea Europeană (1).
(1)JO L 30, 6.2.1993, p. 1. Regulament, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 2557/2001 al Comisiei (JO L 349, 31.12.2001, p. 1).
DEEE exportate din Comunitate în conformitate cu Regulamentul (CEE) nr. 259/93 al Consiliului, cu Regulamentul (CE) nr. 1420/1999 al Consiliului din 29 aprilie 1999 de stabilire a normelor şi procedurilor comune aplicabile transporturilor de anumite tipuri de deşeuri către anumite ţări nemembre ale OCDE (2) şi cu Regulamentul (CE) nr. 1547/1999 al Comisiei din 12 iulie 1999 de stabilire a procedurilor de control care trebuie aplicate, în conformitate cu Regulamentul (CEE) nr. 259/93 al Consiliului, transporturilor de anumite tipuri de deşeuri către anumite ţări care nu intră sub incidenţa Deciziei OCDE C(92) 39 final (3) nu se iau în calcul pentru îndeplinirea obligaţiilor şi obiectivelor prevăzute la articolul 7 alineatele (1) şi (2) din prezenta directivă decât dacă exportatorul poate dovedi că operaţiunea de recuperare, refolosire şi/sau reciclare s-a desfăşurat în condiţii echivalente cu cerinţele prevăzute de prezenta directivă.
(2)JO L 166, 1.7.1999, p. 6. Regulament, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 2243/2001 al Comisiei (JO L 303, 20.11.2001, p. 11).
(3)JO L 185, 17.7.1999, p. 1, Regulament, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 2243/2001 al Comisiei.
(6)Statele membre încurajează unităţile şi întreprinderile care efectuează operaţiuni de tratare să introducă sisteme certificate de gestionare ecologică în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 761/2001 al Parlamentului European şi al Consiliului din 19 martie 2001 privind participarea voluntară a organizaţiilor la un program comunitar de management şi audit ecologic (EMAS) (4).
(4)JO L 114, 24.4.2001, p. 1.

Art. 7: Valorificarea
(1)Statele membre veghează ca producătorii sau terţii care acţionează în numele lor să instituie sisteme individuale sau colective, în conformitate cu legislaţia comunitară, care să permită recuperarea DEEE colectate selectiv în conformitate cu articolul 5. Statele membre acordă prioritate refolosirii aparatelor întregi. Până la data prevăzută la articolul 4, aceste aparate nu se iau în considerare pentru calcularea obiectivelor definite la alineatul (2).
(2)în ceea ce priveşte DEEE trimise pentru tratare în conformitate cu articolul 6, statele membre se asigură ca, până la 31 decembrie 2006, producătorii să îndeplinească următoarele obiective:
a)pentru DEEE incluse în categoriile 1 şi 10 din anexa IA,
– rata de valorificare creşte până la un procent minim de 80 % din greutatea medie pe aparat, iar
– rata de refolosire şi de reciclare a componentelor, materialelor şi substanţelor creşte până la un procent minim de 75 % din greutatea medie pe aparat;
b)pentru DEEE incluse în categoriile 3 şi 4 din anexa IA,
– rata de valorificare creşte până la un procent minim de 75 % din greutatea medie pe aparat, iar
– rata de refolosire şi de reciclare a componentelor, materialelor şi substanţelor creşte până la un procent minim de 65 % din greutatea medie pe aparat;
c)pentru DEEE incluse în categoriile 2, 5, 6, 7 şi 9 din anexa IA,
– rata de valorificare creşte până la un procent minim de 70 % din greutatea medie pe aparat, iar
– rata de refolosire şi de reciclare a componentelor, materialelor şi substanţelor creşte până la un procent minim de 50 % din greutatea medie pe aparat;
d)pentru lămpile de gaz cu descărcare, rata de refolosire şi de reciclare a componentelor, materialelor şi substanţelor creşte până la un procent minim de 80 % din greutatea lămpilor.
(3)În vederea calculării acestor obiective, statele membre asigură ca producătorii sau terţii care acţionează în numele producătorilor să consemneze în registre greutatea DEEE, a componentelor, materiilor sau substanţelor acestora la intrarea (“input”) şi ieşirea (“output”) din instalaţia de tratare şi/sau la intrarea (“input”) în instalaţia de valorificare sau de reciclare.
În conformitate cu procedura prevăzută la articolul 14 alineatul (2), Comisia stabileşte normele detaliate de monitorizare a respectării de către statele membre a obiectivelor enunţate la alineatul (2), inclusiv specificaţiile referitoare la materii. Comisia prezintă această măsură până la 13 august 2004.
(4)La propunerea Comisiei, Parlamentul European şi Consiliul stabilesc obiective noi de valorificare şi refolosire/reciclare, inclusiv pentru refolosirea aparatelor întregi, dacă este necesar, şi pentru produsele incluse în categoria 8 din anexa IA, până la 31 decembrie 2008. În acest scop, se ţine seama de avantajele ecologice ale echipamentelor electrice şi electronice aflate în folosinţă, cum ar fi eficienţa sporită a resurselor datorată evoluţiilor din domeniul materialelor şi tehnologiei. De asemenea, se ţine seama de evoluţia tehnică în domeniul refolosirii, valorificării şi reciclării, în domeniul produselor şi materialelor, precum şi de experienţa dobândită de statele membre şi de industrie.
(5)Statele membre încurajează dezvoltarea de noi tehnologii de valorificare, reciclare şi tratare.

Art. 8: Finanţarea privind DEEE provenite de la gospodăriile particulare
(1)Statele membre asigură ca, până la 13 august 2005, producătorii să asigure cel puţin finanţarea colectării, tratării, valorificării şi eliminării nepoluante a DEEE provenite de la gospodăriile particulare şi depozitate la instalaţiile de colectare instituite în conformitate cu articolul 5 alineatul (2).
(2)Pentru produsele introduse pe piaţă după 13 august 2005, fiecare producător este răspunzător de finanţarea operaţiunilor prevăzute la alineatul (1) privind deşeurile provenite de la propriile produse. Producătorul poate opta să-şi îndeplinească această obligaţie prin intermediul sistemelor individuale sau colective.
Statele membre se asigură ca, atunci când introduce un produs pe piaţă, fiecare producător să ofere o garanţie care să demonstreze că va fi finanţată gestionarea tuturor DEEE şi ca producătorii să-şi marcheze în mod clar produsele în conformitate cu articolul 11 alineatul (2). Această garanţie asigură că vor fi finanţate operaţiunile prevăzute la alineatul (1) privind produsul respectiv. Garanţia poate lua forma unei participări a producătorului la sisteme adecvate de finanţare a gestionării DEEE, a unei asigurări de reciclare sau a unui cont bancar blocat.
Costurile generate de colectare, tratare şi eliminare nepoluantă nu se comunică separat cumpărătorilor în momentul vânzării de noi produse.
(3)Finanţarea costurilor de gestionare a DEEE provenite de la produse introduse pe piaţă înainte de data prevăzută la alineatul (1) (deşeuri istorice) este asigurată printr-unul sau mai multe sisteme, la care toţi producătorii existenţi pe piaţă în momentul generării costurilor contribuie în mod proporţional, de exemplu în funcţie de cota lor de piaţă pe tip de echipament.
Statele membre se asigură ca, pe o perioadă de tranziţie de 8 ani (10 ani pentru categoria 1 din anexa IA) de la intrarea în vigoare a prezentei directive, producătorii să aibă posibilitatea de a informa cumpărătorii, la vânzarea de noi produse, în legătură cu costurile de colectare, tratare şi eliminare nepoluantă. Costurile astfel menţionate nu depăşesc costurile reale suportate.
(4)Statele membre se asigură ca producătorii care furnizează echipamente electrice şi electronice prin mijloace de comunicare la distanţă să respecte de asemenea cerinţele stabilite în prezentul articol în ceea ce priveşte echipamentul furnizat în statul membru în care domiciliază cumpărătorul echipamentului respectiv.

Art. 9: Finanţarea privind DEEE provenite de la alţi utilizatori decât gospodăriile particulare
Statele membre asigură realizarea de către producători, până la 13 august 2005, a finanţării costurilor de colectare, tratare,
recuperare şi eliminare nepoluantă a DEEE provenite de la alţi utilizatori decât gospodăriile particulare şi generate de produse introduse pe piaţă după 13 august 2005.
Pentru DEEE provenite de la produse introduse pe piaţă înainte de 13 august 2005 (deşeuri istorice), finanţarea costurilor de gestionare este asigurată de producători. Statele membre pot prevedea, ca soluţie alternativă, ca şi alţi utilizatori decât gospodăriile particulare să participe, de asemenea, parţial sau în totalitate, la finanţarea costurilor de gestionare.
Fără a aduce atingere dispoziţiilor prezentei directive, producătorii şi alţi utilizatori decât gospodăriile particulare pot încheia acorduri care stabilesc alte metode de finanţare.

Art. 10: Informaţii pentru utilizatori
(1)Statele membre se asigură ca utilizatorilor de echipamente electrice şi electronice din gospodăriile particulare să le fie furnizate informaţiile necesare în legătură cu:
a)obligaţia de a nu elimina DEEE împreună cu deşeurile municipale nesortate şi de a colecta selectiv aceste DEEE;
b)sistemele de predare şi colectare puse la dispoziţia lor;
c)rolul lor în refolosirea, reciclarea şi celelalte forme de valorificare a DEEE;
d)efectele potenţiale asupra mediului şi sănătăţii umane ca urmare a prezenţei substanţelor periculoase în echipamentele electrice şi electronice;
e)semnificaţia simbolului din anexa IV.
(2)Statele membre adoptă măsurile adecvate, astfel încât consumatorii să participe la colectarea DEEE şi pentru a-i încuraja să faciliteze procesul de refolosire, tratare şi valorificare.
(3)Pentru a reduce la minimum eliminarea DEEE împreună cu deşeurile municipale nesortate şi pentru a facilita colectarea lor selectivă, statele membre veghează ca producătorii să marcheze în mod corespunzător cu simbolul din anexa IV echipamentele electrice şi electronice introduse pe piaţă după 13 august 2005. În cazuri excepţionale, în care acest lucru se dovedeşte necesar datorită mărimii sau funcţiei produsului, simbolul respectiv se tipăreşte pe ambalaj, pe instrucţiunile de utilizare şi pe certificatul de garanţie al echipamentului electric şi electronic în cauză.
(4)Statele membre pot solicita ca producătorii şi/sau distribuitorii să furnizeze toate sau o parte din informaţiile prevăzute la alineatele (1)-(3), de exemplu în instrucţiunile de utilizare sau la punctul de vânzare.

Art. 11: Informaţii pentru instalaţiile de tratare
(1)Pentru a facilita refolosirea şi tratarea adecvată şi ecologică a DEEE, în special întreţinerea, îmbunătăţirea, repararea şi reciclarea, statele membre iau măsurile necesare astfel încât producătorii să furnizeze, pentru fiecare tip nou de EEE introdus pe piaţă, în termen de un an de la comercializarea echipamentului, informaţiile referitoare la refolosire şi tratare. Aceste informaţii precizează, în măsura în care centrele de refolosire şi instalaţiile de tratare şi de reciclare au nevoie de aceasta pentru a respecta dispoziţiile prezentei directive, diferitele componente şi materiale ale EEE, precum şi amplasamentul substanţelor şi preparatelor periculoase în aceste echipamente. Producătorii de EEE pun aceste informaţii la dispoziţia centrelor de refolosire şi a instalaţiilor de tratare şi de reciclare sub forma unor manuale sau prin intermediul mijloacelor electronice (de exemplu CD-ROM sau servicii on line).
(2)Statele membre veghează ca orice producător al unui aparat electric sau electronic introdus pe piaţă după 13 august 2005 să poată fi identificat în mod clar prin eticheta de pe aparat. În plus, pentru ca data de comercializare a aparatului să poată fi determinată fără echivoc, un marcaj specifică faptul că aparatul a fost introdus pe piaţă după 13 august 2005. Comisia încurajează pregătirea de norme europene în acest scop.

Art. 12: Informaţii şi întocmirea de rapoarte
(1)Statele membre întocmesc un registru al producătorilor şi adună anual informaţii, inclusiv estimări motivate, cu privire la cantităţile şi categoriile de echipamente electrice şi electronice introduse pe piaţă, colectate prin diferitele modalităţi şi refolosite, reciclate şi valorificate în statele membre, precum şi cu privire la greutatea sau, dacă aceasta nu este posibil, la numărul deşeurilor colectate exportate.
Statele membre se asigură ca producătorii care furnizează echipamente electrice şi electronice prin mijloace de comunicare la distanţă să ofere informaţii în ceea ce priveşte respectarea cerinţelor prevăzute la articolul 8 alineatul (4) şi în ceea ce priveşte cantităţile şi categoriile de echipamente electrice şi electronice introduse pe pieţele statului membru în care îşi are domiciliul cumpărătorul acestor echipamente.
Statele membre se asigură ca informaţiile solicitate să fie transmise Comisiei o dată la doi ani în termen de 18 luni de la sfârşitul perioadei pentru care sunt valabile. Prima serie de informaţii se referă la anii 2005 şi 2006. Aceste informaţii se prezintă într-un format care se stabileşte în termen de un an de la intrarea în vigoare a prezentei directive, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 14 alineatul (2), în vederea constituirii unor baze de date privind DEEE şi tratarea lor.
Statele membre asigură un schimb adecvat de informaţii pentru a respecta dispoziţiile prezentului alineat, în special pentru operaţiunile de tratare prevăzute la articolul 6 alineatul (5).
(2)Fără a aduce atingere cerinţelor prevăzute la alineatul (1), statele membre trimit Comisiei, o dată la trei ani, un raport privind aplicarea prezentei directive. Acest raport se întocmeşte pe baza unui chestionar sau a unei schiţe elaborate de Comisie în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 6 din Directiva 91/692/CEE a Consiliului din 23 decembrie 1991 de standardizare şi raţionalizare a rapoartelor privind aplicarea anumitor directive referitoare la mediu (1). Chestionarul sau schiţa se trimite statelor membre cu şase luni înainte de începerea perioadei la care se referă raportul. Raportul este pus la dispoziţia Comisiei în termen de nouă luni de la sfârşitul perioadei de trei ani la care se referă.
(1)JO L 377, 31.12.1991, p. 48.
Primul raport pe trei ani se referă la perioada 2004-2006.
Comisia publică un raport privind aplicarea prezentei directive în termen de nouă luni de la primirea rapoartelor statelor membre.

Art. 13: Adaptarea la progresul ştiinţific şi tehnic
Modificările necesare pentru adaptarea articolului 7 alineatul (3), precum şi a anexei IB (în special în vederea adăugării eventuale a aparatelor casnice de iluminat, a becurilor cu filament şi a produselor fotovoltaice, precum panourile solare), a anexei II (în special ţinând seama de progresele tehnice înregistrate în domeniul tratării DEEE) şi a anexelor III şi IV la progresul ştiinţific şi tehnic se adoptă în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 14 alineatul (2).
Înainte de modificarea anexelor, Comisia consultă, în special, producătorii de echipamente electrice şi electronice, agenţii de reciclare, întreprinderile de tratare, precum şi organizaţiile de protecţie a mediului şi asociaţiile lucrătorilor şi consumatorilor.

Art. 14: Comitetul
(1)Comisia este sprijinită de comitetul constituit în temeiul articolului 18 din Directiva 75/442/CEE.
(2)În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolele 5 şi 7 din Decizia 1999/468/CE, cu respectarea dispoziţiilor articolului 8 din decizia respectivă.
Perioada prevăzută la articolul 5 alineatul (6) din Decizia 1999/468/CE se stabileşte la trei luni.
(3)Comitetul îşi stabileşte regulamentul de procedură.

Art. 15: Sancţiuni
Statele membre stabilesc regimul sancţiunilor aplicabile în cazul încălcării dispoziţiilor interne adoptate în aplicarea prezentei directive. Sancţiunile astfel prevăzute sunt efective, proporţionale şi disuasive.

Art. 16: Inspecţia şi controlul
Statele membre se asigură că inspecţia şi controlul permit verificarea aplicării corespunzătoare a prezentei directive.

Art. 17: Transpunerea
(1)Statele membre pun în aplicare actele cu putere de lege şi actele administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive până la 13 august 2004. Statele membre informează de îndată Comisia cu privire la aceasta.
Atunci când statele membre adoptă aceste acte, ele cuprind o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoţite de o asemenea trimitere la data publicării lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri.
(2)Comisiei îi sunt comunicate de către statele membre textele tuturor actelor cu putere de lege şi actelor administrative pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.
(3)Cu condiţia ca obiectivele stabilite de prezenta directivă să fie atinse, statele membre pot transpune dispoziţiile articolului 6 alineatul (6), articolului 10 alineatul (1) şi articolului 11 prin intermediul unor acorduri între autorităţile competente şi sectoarele economice în cauză. Aceste acorduri îndeplinesc următoarele cerinţe:
a)acordurile sunt executorii;
b)acordurile precizează obiectivele şi termenele corespunzătoare;
c)acordurile se publică în jurnalul oficial al statului membru în cauză sau într-un document oficial la fel de accesibil publicului şi se transmit Comisiei;
d)rezultatele obţinute fac obiectul unui control periodic, sunt comunicate autorităţilor competente şi Comisiei şi sunt puse la dispoziţia publicului în condiţiile prevăzute în acord;
e)autorităţile competente asigură examinarea rezultatelor obţinute în cadrul acordului;
f)în cazul nerespectării acordului, statele membre trebuie să pună în aplicare dispoziţiile pertinente ale prezentei directive adoptând acte cu putere de lege sau acte administrative.
(4)_
a)Grecia şi Irlanda, care, datorită:
– deficitului lor general în infrastructuri pentru reciclare;
– condiţiilor geografice, cum ar fi un număr mare de insule mici sau prezenţa zonelor rurale sau muntoase;
– unei densităţi scăzute a populaţiei şi
– unui nivel scăzut de consum de echipamente electrice şi electronice,
nu sunt în măsură să atingă obiectivul de colectare prevăzut la articolul 5 alineatul (5) primul paragraf sau obiectivele de valorificare prevăzute în articolul 7 alineatul (2) şi care, în temeiul articolului 5 alineatul (2) al treilea paragraf din Directiva 1999/31/CE a Consiliului din 26 aprilie 1999 privind rampele de gunoi (1), pot solicita o prelungire a termenului prevăzut în articolul respectiv, pot prelungi termenele prevăzute la articolul 5 alineatul (5) şi articolul 7 alineatul (2) din prezenta directivă cu până la maximum 24 de luni.
(1)JO L 182, 16.7.1999, p. 1.
Aceste state membre informează Comisia cu privire la decizia lor până la data transpunerii prezentei directive.
b)Comisia informează celelalte state membre şi Parlamentul European cu privire la aceste decizii.
(5)În termen de cinci ani de la intrarea în vigoare a prezentei directive, Comisia prezintă Parlamentului European şi Consiliului un raport pe baza experienţei acumulate prin aplicarea prezentei directive, în special în ceea ce priveşte sistemele de colectare selectivă, tratare, valorificare şi finanţare. În plus, raportul ţine seama de evoluţia tehnicilor, de experienţa acumulată, de cerinţele ecologice şi de funcţionarea pieţei interne. După caz, raportul este însoţit de propuneri de modificare a dispoziţiilor aplicabile ale prezentei directive.

Art. 18: Intrarea în vigoare
Prezenta directivă intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Art. 19: Destinatari
Prezenta directivă se adresează statelor membre.
Adoptată la Bruxelles, 27 ianuarie 2003.
Pentru Parlamentul European
Preşedintele
P. COX
Pentru Consiliu
Preşedintele
G. DRYS

ANEXA IA: Categorii de echipamente electrice şi electronice reglementate de prezenta directivă
1.Aparate de uz casnic de mari dimensiuni
2.Aparate de uz casnic de mici dimensiuni
3.Echipamente informatice şi de telecomunicaţii
4.Echipamente de larg consum
5.Echipamente de iluminat
6.Unelte electrice şi electronice (cu excepţia uneltelor industriale fixe de mari dimensiuni)
7.Jucării, echipamente sportive şi de agrement
8.Dispozitive medicale (cu excepţia tuturor produselor implantate şi infectate)
9.Instrumente de supraveghere şi control
10.Distribuitoare automate

ANEXA IB: Lista cu produsele care trebuie luate în considerare în sensul prezentei directive şi care sunt cuprinse în categoriile enumerate în anexa IA
1.Aparate de uz casnic de mari dimensiuni
Aparate frigorifice mari
Frigidere
Congelatoare
Alte aparate mari utilizate pentru refrigerarea, conservarea şi păstrarea produselor alimentare
Maşini de spălat rufe
Uscătoare de haine
Maşini de spălat veselă
Maşini de gătit
Sobe electrice
Plite electrice
Cuptoare cu microunde
Alte aparate de uz casnic de mari dimensiuni utilizate pentru gătit şi prelucrarea alimentelor
Aparate electrice de încălzit
Radiatoare electrice
Alte aparate de uz casnic de mari dimensiuni utilizate pentru încălzirea camerelor, a paturilor şi a scaunelor şi fotoliilor
Ventilatoare electrice
Aparate de aer condiţionat
Alte echipamente de ventilare, de ventilare pentru evacuare şi de climatizare
2.Aparate de uz casnic de mici dimensiuni
Aspiratoare
Aparate de curăţat covoare
Alte aparate de curăţat
Aparate de cusut, tricotat, ţesut şi alte prelucrări ale textilelor
Fiare de călcat şi alte aparate de călcat, calandrat şi alte forme de întreţinere a îmbrăcămintei
Aparate de prăjit pâine
Friteuze
Maşini de măcinat cafea, filtre de cafea şi echipamente de deschis sau sigilat recipiente sau ambalaje
Cuţite electrice
Aparate de tuns părul, uscătoare de păr, periuţe de dinţi, aparate de ras, aparate pentru masaj şi alte aparate de îngrijire corporală
Ceasuri deşteptătoare, ceasuri de mână şi alte echipamente de măsurat, indicat sau înregistrat timpul Cântare
3.Echipamente informatice şi de telecomunicaţii
Prelucrare centralizată a datelor:
Unităţi centrale
Minicalculatoare
Imprimante
Informatică personală:
Calculatoare personale (inclusiv unitate centrală, mouse, monitor şi tastatură)
Calculatoare portabile (inclusiv unitate centrală, mouse, monitor şi tastatură)
Calculatoare mici portabile
Calculatoare electronice
Imprimante
Fotocopiatoare
Maşini de scris electrice şi electronice
Calculatoare de buzunar şi de birou şi alte produse şi echipamente de colectat, stocat, prelucrat, prezentat sau comunicat informaţii prin mijloace electronice
Terminale şi sisteme pentru utilizatori
Faxuri
Telexuri
Telefoane
Telefoane publice
Telefoane fără fir
Telefoane celulare
Roboţi telefonici
şi alte produse sau echipamente de transmis sunete, imagini sau alte informaţii prin telecomunicaţie
4.Echipamente de larg consum
Aparate de radio
Televizoare
Camere video
Aparate video
Aparate de înaltă fidelitate
Amplificatoare audio
Instrumente muzicale
şi alte produse sau echipamente de înregistrat sau reprodus sunete sau imagini, inclusiv semnale sau alte tehnologii de propagare a sunetului sau imaginii altfel decât prin telecomunicaţii
5.Echipamente de iluminat
Aparate de iluminat pentru lămpi fluorescente, cu excepţia aparatelor casnice de iluminat
Lămpi fluorescente drepte
Lămpi fluorescente compacte
Lămpi cu descărcare în gaze de înaltă intensitate, inclusiv lămpi cu vapori de sodiu la înaltă presiune şi lămpi cu halogenuri metalice
Lămpi cu vapori de sodiu la joasă presiune
Alte materiale de iluminat sau echipamente de difuzat sau controlat lumina, cu excepţia becurilor cu filament
6.Unelte electrice şi electronice (cu excepţia uneltelor industriale fixe de mari dimensiuni) Maşini de găurit
Ferăstraie
Maşini de cusut
Echipamente de strunjit, de frezat, de şlefuit, de polizat, de tăiat cu ferăstrăul, de tăiat, de forfecat, de perforat, de găurit, de stanţat, de fălţuit, de îndoit sau destinate altor operaţiuni de prelucrare a lemnului, metalului sau altor materiale
Dispozitive pentru nituit, pentru fixat cu cuie sau pentru înşurubat sau de extragere a niturilor, cuielor, şuruburilor sau pentru alte utilizări similare
Dispozitive pentru sudură, pentru lipit sau pentru utilizări similare
Echipamente de pulverizat, de împrăştiat, de dispersat sau alte operaţiuni de tratare a substanţelor lichide sau gazoase prin alte mijloace
Unelte de tuns iarba sau pentru alte activităţi de grădinărit
7.Jucării, echipamente sportive şi de agrement
Trenuri electrice sau maşini de curse în miniatură
Console portabile de jocuri video
Jocuri video
Calculatoare pentru ciclism, scufundare, cros, canotaj etc.
Echipamente sportive cu componente electrice sau electronice
Automate cu monede
8.Dispozitive medicale (cu excepţia tuturor produselor implantate sau infectate)
Echipamente de radioterapie
Echipamente de cardiologie
Dializoare
Ventilatoare pulmonare
Echipamente de medicină nucleară
Echipamente de laborator pentru diagnosticare in vitro
Analizoare
Aparate frigorifice
Teste de fecundare
Alte aparate de detectare, prevenire, supraveghere, tratare, alinare a bolilor, rănilor sau incapacităţilor
9.Instrumente de supraveghere şi control
Detectoare de fum
Regulatoare de căldură
Termostate
Aparate de măsurat, cântărit sau reglat de uz casnic sau utilizate ca echipamente de laborator
Alte instrumente de supraveghere şi control utilizate în instalaţii industriale (de exemplu în panourile de control)
10.Distribuitoare automate
Distribuitoare automate de băuturi calde
Distribuitoare automate de sticle sau doze calde sau reci
Distribuitoare automate de produse solide
Distribuitoare automate de bani
Toate aparatele care furnizează automat o gamă largă de produse

ANEXA II: Tratarea selectivă a materiilor şi componentelor deşeurilor de echipamente electrice şi electronice în conformitate cu articolul 6 alineatul (1)
1.Se impune îndepărtarea cel puţin a următoarelor substanţe, preparate şi componente din orice deşeu de echipamente electrice şi electronice care face obiectul unei colectări selective:
– condensatoarele care conţin policlorobifenil (PCB), în conformitate cu Directiva 96/59/CE a Consiliului din 16 septembrie 1996 privind eliminarea bifenililor policloruraţi şi a terfenililor policloruraţi (PCB/PCT) (1);
(1)JO L 243, 24.9.1996, p. 31.
– componentele care conţin mercur, precum întrerupătoarele sau lămpile cu retroiluminare;
– bateriile;
– plăcile de circuit imprimat ale telefoanelor mobile, în general, şi alte dispozitive, dacă suprafaţa plăcii de circuit imprimat este mai mare de 10 cm2;
– cartuşele de toner, lichid sau sub formă de pastă, precum şi tonerele de culoare;
– materialele plastice care conţin materiale bromurate nepropagatoare de flacără;
– deşeurile de azbest şi componentele care conţin azbest;
– tuburile catodice;
– clorofluorocarburile (CFC), hidroclorofluorocarburile (HCFC) sau hidrofluorocarburile (HFC), hidrocarburile (HC);
– lămpile cu descărcare în gaze;
– ecranele cu cristale lichide (împreună cu carcasa lor, după caz) cu o suprafaţă mai mare de 100 cm2 şi toate ecranele retroiluminate cu lămpi de gaz cu descărcare;
– cablurile electrice externe;
– componentele care conţin fibre ceramice refractare precum cele descrise în Directiva 97/69/CE a Comisiei din 5 decembrie 1997 de adaptare la progresul tehnic a Directivei 67/548/CEE a Consiliului cu privire la clasificarea, ambalarea şi etichetarea substanţelor periculoase (2);
(2)JO L 343, 13.12.1997, p. 19.
– componentele care conţin substanţe radioactive, cu excepţia componentelor care nu depăşesc în cantitate valorile de scutire stabilite la articolul 3 din Directiva 96/29/Euratom a Consiliului din 13 mai 1996 de stabilire a standardelor de siguranţă de bază privind protecţia sănătăţii lucrătorilor şi a populaţiei împotriva pericolelor prezentate de radiaţiile ionizante (3) şi în anexa I la directiva respectivă;
(3)JO L 159, 29.6.1996, p. 1.
– condensatorii electrolitici care conţin substanţe periculoase (înălţime > 25 mm, diametru > 25 mm sau volum similar în mod proporţional).
Aceste substanţe, preparate şi componente sunt eliminate sau valorificate în conformitate cu articolul 4 din Directiva 75/442/CEE a Consiliului.
2.Componentele următoare ale DEEE care fac obiectul unei colectări selective trebuie să fie tratate în felul următor:
– tuburile catodice: se îndepărtează învelişul fluorescent;
– echipamentele ce conţin gaze care epuizează stratul de ozon sau care prezintă un potenţial de încălzire globală a climei (PIGC) mai mare de 15, precum cele din spume sau din circuitele de refrigerare: gazele se extrag şi se tratează în mod corespunzător. Gazele care epuizează stratul de ozon se tratează în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 2037/2000 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 iunie 2000 privind substanţele care diminuează stratul de ozon (4).
(4)JO L 244, 29.9.2000, p. 1. Regulament, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 2039/2000 (JO L 244, 29.9.2000, p. 26).
– lămpile de gaz cu descărcare: se îndepărtează mercurul.
3.Ţinând seama de considerentele ecologice şi de oportunitatea refolosirii şi reciclării, alineatele (1) şi (2) se aplică astfel încât să nu împiedice refolosirea şi reciclarea nepoluantă a componentelor sau a aparatelor întregi.
4.În cadrul procedurii prevăzute la articolul 14 alineatul (2), Comisia evaluează cu prioritate dacă modificarea dispoziţiilor referitoare la:
– plăcile de circuit imprimat ale telefoanelor mobile şi
– ecranele cu cristale lichide
se impune.

ANEXA III: Cerinţe tehnice în conformitate cu articolul 6 alineatul (3)
1.Locuri de depozitare (inclusiv depozitare temporară) a DEEE înainte de tratarea lor (fără a aduce atingere cerinţelor Directivei 1999/31/CE a Consiliului):
– suprafeţe impermeabile pentru zonele adecvate, prevăzute cu instalaţii de colectare a pierderilor prin scurgere şi, după caz, cu decantoare şi epuratoare-degresatoare;
– prelate rezistente la intemperii pentru zonele adecvate.
2.Locuri de tratare a DEEE:
– cântare de măsurare a greutăţii deşeurilor tratate;
– suprafeţe impermeabile şi prelate rezistente la intemperii pentru zonele adecvate, prevăzute cu instalaţii de colectare a pierderilor prin scurgere şi, după caz, cu decantoare şi epuratoare-degresatoare;
– depozitare adecvată pentru piesele detaşate demontate;
– containere adecvate pentru depozitarea bateriilor, a condensatorilor cu conţinut de PCB/PCT şi a altor deşeuri periculoase precum deşeurile radioactive;
– echipamente de tratare a apei, în conformitate cu reglementările în materie de sănătate şi mediu.

ANEXA IV: Simbol pentru marcarea echipamentelor electrice şi electronice
Simbolul care indică faptul că echipamentele electrice şi electronice fac obiectul unei colectări separate reprezintă o pubelă cu roţi barată cu o cruce, ca în imaginea de mai jos. Simbolul trebuie să fie tipărit vizibil, lizibil şi indelebil.

Publicat în Ediţia Specială a Jurnalului Oficial cu numărul 0 din data de 1 ianuarie 2007