În Monitorul Oficial 280/27 aprilie 2015 a apărut metodologia după care vor trebui elaborate cele 3 categorii de planuri pentru calitatea aerului

Trebuie întocmite, în funcție de tipul planului, de către:
– unitățile administrativ teritoriale,
– consiliile județene, Primăria Generală a municipiului București, după caz,
– autoritatea publică teritorială de protecția mediului.

Poluanții și limtele acestora, la care trebuie să se raporteze cele 3 categorii de planuri, sunt prevăzuți în anexele 1 și 3 la Legea 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător: dioxid de sulf, dioxid de azot, oxizi de azot, particule în suspensie (PM10), benzen, monoxid de carbon, plumb, arsen, cadmiu, nichel,benzo(a)piren şi PM2,5.
Măsurile din planuri pot să se refere și la alți poluanți reglementați de alte legi, cum ar fi spre exemplu, Legea 278/2013 privind emisiile industriale sau HG 321/2005 privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiant.
Planurile de calitate a aerului reprezintă un set de măsuri pentru atingerea valorilor limită sau țintă pentru poluanții precizați în anexa 1 și 3 din legea protecției atmosferei pentru zonele/aglomerările din regimul de gestionare I (lista zonelor/aglomerărilor se va publica în Monitorul Oficial, prin ordin de ministru)
– se elaborează pe o perioadă maximă de 5 ani,
– se aprobă prin hotărâre a consiliului local
– se elaborează de către o comisie tehnică constituită la nivelul administrației publice locale, în baza unui studiu de calitatea aerului elaborat de către persoane fizice şi juridice autorizate, care deţin certificat de înscriere în Registrul naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului pentru raportul de mediu, raportul privind impactul asupra mediului sau raportul de amplasament
– se supun procedurilor de reglementare (avizare) pe linie de mediu de către autoritatea de mediu, inclusiv procedurilor de informare a publicului și de dezbatere publică
– rapoartele de implementare și realizare a măsurilor se aduc la cunoștința publicului și se transmit autorității de mediu în luna februarie a fiecărui an, pentru anul anterior.
Planurile de menținere a calității aerului reprezintă măsuri pe care titularii activităților poluatoare trebuie să le ia, pentru ca nivelul poluanţilor să se păstreze sub valorile-limită, pentru poluanţii dioxid de sulf, dioxid de azot, oxizi de azot, particule în suspensie (PM10), benzen, monoxid de carbon, plumb sau sub valorile-ţintă pentru arsen, cadmiu, nichel benzo(a)piren şi PM2,5, în cadrul zonelor şi aglomerărilor care se încadrează în regimul de gestionare II (lista se va publica în Monitorul Oficial, prin ordin de ministru)
– sunt întocmite pe o perioadă de maxim 5 ani de către o comisia tehnică constituită la nivel judeţean, din care pot face parte și reprezentanţi ai instituţiilor şi autorităţilor publice locale sau judeţene din domeniul silvicultură, sănătate, transport, agricultură, ordine publică, statistică şi Poliţia Română, operatorii economici sau orice alt organism cu responsabilităţi în domeniu, în funcţie de complexitatea problemelor estimate – se aprobă prin hotărâre a consiliului judeţean sau, după caz, prin hotărâre a Consiliului General al Municipiului Bucureşti
– se supun procedurilor de reglementare pe linie de mediu (avizare), inclusiv de informare a publicului și de dezbatere publică
– pot fi întocmite în regim propriu de către titularul de activitate, respectiv consiliul judeţean sau Primăria Generală a Municipiului Bucureşti ori pe baza unui studiu elaborat de către persoane fizice şi juridice autorizate care deţin certificat de înscriere în Registrul naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului pentru raportul de mediu, raportul privind impactul asupra mediului sau raportul de amplasament.
Planurile de acțiune pe termen scurt:
– sunt întocmite de autoritățile de mediu (în baza unor protocoale întocmite în prealabil cu titularul/titularii de activitate responsabili pentru apariţia riscului de depăşire, pe de o parte, şi cu autorităţile şi instituţiile care au responsabilităţi în elaborarea şi monitorizarea planului de acţiune pe termen scurt, pe de altă parte) atunci când într-o anumită zonă sau aglomeraţie, există riscul ca nivelul poluanţilor din aerul înconjurător să depăşească unul sau mai multe dintre valorile limită, valorile-ţintă sau pragurile de alertă prevăzute în anexa nr. 3 din legea protecției atmosferei:
– conțin măsuri ce trebuie luate pe perioada a 3 zile calendaristice, inclusiv măsuri ce presupun suspendarea activităţilor care contribuie la riscul depăşirii valorilor-limită sau valorilor-ţintă ori pragurilor de alertă
– sunt anunțate de către autoritatea de mediu locală autoritații publice centrale pentru protecţia mediului, centrului de calitate a aerului, autorității publice pentru inspecţie şi control în domeniul protecţiei mediului, autoritatății judeţene de sănătate publică şi instituţiei prefectului
– se supun procedurilor operative de informare a publicului atât de către autoritatea de mediu, cât și de către titularul activității generator al depăşirii pragului de informare şi/sau de alertă.
Programele de gestionare a calităţii aerului şi programele integrate pentru gestionarea calităţii aerului, întocmite în conformitate cu prevederile vechiului act normativ (Ordinului ministrului 35/2007) rămân în vigoare pe toată perioada de valabilitate a acestora.